10,840 matches
-
38. Pentru soluționarea cererii ce formează obiectul cauzei de față, Curtea Constituțională trebuie să se raporteze la textele din Legea fundamentală incidente și, prin interpretarea dată, să deslușească intenția legiuitorului constituant, astfel încât, în final, să ajungă la soluționarea conflictului constituțional invocat. 39. Față de circumstanțierea realizată în jurisprudența citată cu privire la atribuția conferită Curții Constituționale de art. 146 lit. e) din Constituție rezultă că în prezenta cauză Curtea va decide dacă aspectele sesizate în cererea prim-ministrului întrunesc elementele constitutive ale unui conflict
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
care să expliciteze aceste aprecieri, și având în vedere și specificul litigiului dedus judecății, raportat la obiectul excepției, Curtea constată că nu poate deduce în mod logic și rezonabil o relație de contrarietate dintre textul legal criticat și temeiurile fundamentale invocate (în sensul celor arătate prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 165
DECIZIE nr. 207 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262998_a_264327]
-
21 alin. (1), (2) și (3) și ale art. 53, pentru aceleași motive formulate și în celelalte cauze conexate la care se referă prezenta decizie. 11. Tribunalul București - Secția a V-a civilă, exprimându-și opinia asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate, apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Se arată, în acest sens, că nu se poate reține încălcarea principiului neretroactivității, deoarece în speță este vorba despre situații în curs de constituire (facta pendentia), și nu de drepturi definitiv câștigate
DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263001_a_264330]
-
scrisă care să expliciteze pretinsa neconstituționalitate a acestor texte, iar din cuprinsul încheierii de sesizare nu se poate deduce raportul lor de contrarietate față de prevederile art. 15, art. 16, art. 21 alin. (1)-(3) și ale art. 53 din Constituție, invocate. Pe de altă parte, Curtea reține că aceste texte nu sunt incidente în cauza în care a fost ridicată excepția, deci nu îndeplinesc cerința legăturii cu soluționarea cauzei prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , obiectul
DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263001_a_264330]
-
specială a răspunderii penale și a încetat procesul penal în situația în care determinarea legii penale mai blânde s-ar face pe instituții autonome. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, examinând sentința penală atacată prin prisma problemelor invocate și a situației concrete a inculpatei în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea, în concurs real, a mai multor infracțiuni fie în forma-tip, fie în formă continuată, a apreciat că soluționarea cauzei depinde de dezlegarea de principiu a chestiunii
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
de vedere diferite, în baza art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, instanța mai sus menționată a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a chestiunilor de drept invocate. III. Punctul de vedere al Curții de Apel București - Secția a II-a penală cu privire la chestiunile de drept a căror dezlegare se solicită Curtea a considerat că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, legea penală mai favorabilă trebuie determinată
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 13 decembrie 2011). 27. Prin Decizia nr. 188 din 6 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 24 aprilie 2012, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția invocată, constatând că opțiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți a fost folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. Curtea a constatat că, în
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
C) în cazul unui răspuns pozitiv la litera B) și pentru ca demersul motivării refuzului să aibă o finalitate juridică, trebuie analizat și dacă Președintele României, în condițiile unui refuz motivat, poate lua act de acesta, să nu accepte motivele acolo invocate și, astfel, în aceste condiții, să existe obligația prim-ministrului de a contrasemna decretul în ipoteza în care Președintele României insistă în acțiunea sa de emitere a decretului de conferire a decorației. (2.3.) Problema refuzului contrasemnării decretului 52. Curtea
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
sine a refuzului nu are nicio consecință juridică, astfel încât devine inoperantă ipoteza enunțată la paragraful 51 lit. C) referitor la posibilitatea eventuală a Președintelui României, în condițiile unui refuz motivat, să ia act de acesta, să nu accepte motivele acolo invocate și, astfel, în aceste condiții, să îl oblige pe prim-ministru, direct sau indirect, să contrasemneze decretul de conferire a decorației. 64. Referitor la invocarea principiului constituțional al comportamentului loial, Curtea constată că aplicarea acestui principiu reprezintă o operațiune juridică
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
răspund exigențelor de legalitate și proporționalitate între interesele generale și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale indivizilor. 17. În privința celorlalte critici de neconstituționalitate, Avocatul Poporului face precizarea că nu pot fi reținute, textele legale indicate fiind în concordanță cu principiile constituționale invocate. 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autoarei excepției, concluziile procurorului
DECIZIE nr. 188 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza a doua raportat la art. 33 şi art. 34, art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (4), (5) şi (7), art. 24 alin. (4), art. 27 alin. (1) şi (4), art. 31, art. 33 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), art. 34 alin. (1) şi (2), art. 41 alin. (1) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
Curtea constată că, în prezentul dosar, autorul excepției invocă neconstituționalitatea textelor de lege criticate raportate la egalitatea în drepturi și la dreptul la apărare, fără să formuleze o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate" și, ca atare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația
DECIZIE nr. 276 din 8 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 şi art. 30 alin. 1 lit. c) şi alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262886_a_264215]
-
într-o relație de interdependență și că ordinea de drept se concretizează în ordinea publică prin asigurarea respectării legii penale. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 21. Distinct de cele arătate, Curtea reține că, reglementând printre cazurile în care poate fi luată măsura reținerii și pe acela în care există "indicii temeinice", legea nu-l consideră pe inculpat deja
DECIZIE nr. 196 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală din 1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262937_a_264266]
-
1), de către o altă persoană, atunci acesta are obligația de a dovedi susținerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziția ofertantului/candidatului resursele financiare invocate. Persoana care asigură susținerea financiară nu trebuie să se afle în situația care determină excluderea din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180 și ale art. 181 lit. a), c^1) și d). ... --------------- Alin. (2) al art. 186 a fost
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006 (*actualizată*) privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262601_a_263930]
-
o altă persoană, atunci acesta are obligația de a dovedi susținerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziția candidatului/ofertantului resursele tehnice și profesionale invocate. Persoana care asigură susținerea tehnică și profesională nu trebuie să se afle în situația care determină excluderea din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180 și ale art. 181 lit. a), c^1) și d). ... --------------- Alin. (2) al art. 190
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006 (*actualizată*) privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262601_a_263930]
-
modifică pct. 51 art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 76 din 30 iunie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 2 iulie 2010. (2) În situația în care contestatorul consideră că măsurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea actelor invocate ca fiind nelegale, acesta va trimite Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și autorității contractante o notificare de renunțare la contestație. În acest caz, autoritatea contractantă nu mai are obligația de a comunica punctul său de vedere potrivit dispozițiilor art.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006 (*actualizată*) privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262601_a_263930]
-
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile Legii nr. 146/1997 și, în particular, ale art. 20 din acest act normativ nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. Astfel, arată că, în jurisprudența sa în materie, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Art. 21 din Constituție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind echitabil ca justițiabilii care
DECIZIE nr. 191 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 20 din Legea nr. 146/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262186_a_263515]
-
timbru, în ansamblul său, și, în special, ale art. 20 din Legea nr. 146/1997 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare, de exemplu, prin Decizia nr. 1.247 din 22 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 28 noiembrie 2011, și Decizia nr. 358 din 24 septembrie
DECIZIE nr. 191 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 20 din Legea nr. 146/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262186_a_263515]
-
solicitate daune-interese sub formă de dobânzi au fost întemeiate pe dispozițiile art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864 ce se regăsește în cuprinsul cap. VII, intitulat " Despre efectele obligațiilor". Această poziționare în cuprinsul codului face ca dispozițiile legale invocate să își găsească aplicarea doar în materia răspunderii contractuale sau delictuale. Întrucât, pentru a se angaja răspunderea civilă contractuală se impune preexistența unui contract, ori de câte ori nu sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale, sunt aplicabile regulile privind răspunderea civilă delictuală, care reprezintă
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
instituirea obligației de actualizare a sumei cu indicele prețurilor de consum, legiuitorul recunoaște implicit existența prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată și, în consecință, instituie o reparație parțială, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens). În aceste condiții sunt incidente dispozițiile invocate ale art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi și art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
Legea nr. 255/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 16 și ale art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 745 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 20 februarie 2015, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 453 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263961_a_265290]
-
dosarului. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. 14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției
DECIZIE nr. 535 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi alin. (17) şi ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263985_a_265314]
-
legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea reține că autorul excepției critică prevederile art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă, apreciind că acestea aduc atingere art. 21 referitor la accesul liber la justiție din Constituție și art. 6 referitor la dreptul la un proces
DECIZIE nr. 392 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 alin. (1) teza întâi prin raportare la dispoziţiile art. 194 lit. e) tezele întâi şi a cincea din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263935_a_265264]
-
de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanță din oficiu. ... (5) Instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate. ... (6) Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii. ... Articolul 15 Oralitatea Procesele se dezbat oral, cu excepția cazului în care
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263390_a_264719]
-
orice stare a judecății cauzei, dacă legea nu prevede altfel. ... (2) Nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă. ... (3) Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă trebuie invocată: ... a) pentru neregularitățile săvârșite până la începerea judecății, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecată; ... b) pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea sau, dacă partea nu este
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263390_a_264719]