8,959 matches
-
Sub raport tematic, influența rodiniană este recuperabilă din obstinația cu care acești artiști revin la tema gândirii, a gânditorului și cea a sărutului, ca variațiuni tematice ale sculpturilor rodiniene, cât și la exprimarea unor états d'âme, suferința, melancolia, disperarea, meditația, visarea, sau cu termenii Adrianei Șotropa, prin "Importanța acordată sugestiei, Ideii, sentimentelor, rolul activ al spectatorului (...)"312. Într-un alt registru, cel al disocierii de această dată dintre sculptură și pictură, S. Maur sesiza deopotrivă la Teodor Burcă și Horia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intervalul 1914-1916 și cu care reînnoia legătura întreruptă de război. Pe filiera sensibilității rodiniene mediată și de profesorul său, Dimitrie Paciurea, Boambă dă o lucrare precum Gânditorul sau Pe gânduri (1915), unde remarcabil devine modelajul unui chip adâncit într-o meditație sumbră, cu o difuză atmosferă tragică, subliniată de adâncirea trăsăturilor în jocul inefabil de lumini și umbre pe care-l dirijează convexitățile și concavitățile modelajului. Reflecția devine la Boambă o sursă de angoasă, o proiectare într-un orizont pesimist a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport voluptos prezidat de o feminitate care-l incorporează ca seducție și exacțiune, a unui fascin inomabil în proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori, pentru a o deturna către zona de ambiguitate unde angoasa și dorința, extazul și decepția, erotismul și moartea se întâlnesc. O întreagă serie Fără popas, Pocăința, Ursita, În mrejele satirului, Prăbușirea invocă fie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deasupra lor înălțându-se într-un efort supraomenesc o mână cu palma deschisă într-un gest care nu sugerează forța, ci mai degrabă renunțarea. Acest joc universal al voințelor care se confruntă, își fac loc, se suprimă reciproc relevă o meditație sumbră asupra destinului umanității, angajată într-o luptă fără sfârșit pentru existență. Sculptorul era interesat de tematica rodiniană a Gândirii și Gânditorului, realizând un bust intitulat Gânditorul meu sau Gândire mizantropă. Sugestia mizantropiei o regăsim atât în La lutte éternelle
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
manieră personală, în lucrări precum Monumentul lui Mihai Eminescu (1910) și Gigantul (1905), apogeul asimilării lecției rodiniene. Capul poetului era înălțat pe un soclu de trupuri, unul dintre ele având în compoziție definiția Gânditorului rodinian, cu excepția faptului că reflecția detașată, meditația superioară, este aici împinsă spre disperare. Fascinația pentru capetele monumentale nu era singulară în arta românească, avem una dintre sculpturile de început ale lui Corneliu Medrea, probabil lucrarea sa de școală din timpul studenției budapestane, capul uriaș al unei femei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unde ciucurii costumului erau auriți, sau în Pe gânduri, unde soclul este ornat cu o friză decorativă cu frunze și mere stilizate. Nudurile sale sunt voluptuoase, degajă o senzualitate care reprezenta o noutate pentru arta românească a momentului. Ideea de meditație este însoțită de linia elegantă a nudului feminin, asociere care imprimă un erotism sublimat, subtil acestor statuete. În primele statuete, feminitatea poartă sugestia unei exuberanțe incontrolabile, a unui palpit al formelor vivante, dar și a unei eleganțe străbătută de frisonul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temperamentală sau maladie a sufletului, melancolia pare să se fixeze la sfârșitul secolului XIX ca fenomen morbid. Le vague à l'âme, "doliul fără obiect" (Sigmund Freud), tiparul melancolic este similar celui reflexiv. De fapt, reflexivitatea ca delectatio morosa și meditație filozofică pe marginea efemerității se regăsește în celebra garvură a lui Dürer, mal du coeur rezonează încă de la început cu un mal du pensé. Mâna dusă la tâmplă se însoțește cu o privire pierdută în depărtare sau absorbită în abisul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capul de umărul ei, iar ultima se sprijină de spatele celei de-a doua într-o atitudine meditativă, cu o mână dusă la frunte. Avem, prin intermediul acestor trei femei îmbrăcate aproape la fel, trei atitudini: rugăciunea, suferința sau priveghiul și meditația. Pentru a accentua tensiunea gesturilor, pictorul a plasat acest grup într-un peisaj arid, stâncos, unde în fundalul cel mai îndepărtat se poate vedea marea, contribuind astfel la izolarea în atemporal a acestor gesturi-atitudini a căror semnificație este eliberată astfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
khmere ale lui Budha, sau la divinitățile hinduse. Acestă mică platformă poate simboliza și pământul, Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice unitate, suplețe, emoție a vieții, dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria filozofiei alexandrine, care, unindu-se cu puterea ei de gândire și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află în fața unei oglinzi lângă care arde o lumânare și ține în poală un craniu, ultimul element fiind singurul păstrat de Kimon Loghi. Așa cum remarcă Victor Ieronim Stoichiță, "Georges de La Tour reușește să surprindă, în seria Magdalenelor, atmosfera unei meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse ca număr, o conotează simbolic. Pictura lui Kimon Loghi, circumscrisă contextului ideatic și de sensibilitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca pe un trofeu, obiect de cult, cât și obiect simbolic. În plus, această figură feminină, aparent nubilă, apare ca nud, craniul așezat între coapse voalează sexul, dar îl și conotează morbid. Arta și moartea sunt legate nu printr-o meditație filozofică, inspirațională, cu fervoarea penitenței, spirituală, ci senzualist. Arta devine obiectul unui scenariu al seducției pe care moartea, sub aspectul venust al acestei nimfete, o încoronează. Din alegoriile medievale ale Frumuseții și Morții, sau a motivului miroir de la mort, sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ton adesea trist și melancolic. Oda este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem liric de Înaltă inspirație, compus din strofe simetrice. Pastelul de la pictura În pastel termenul s-a extins În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este evident când piciorul metric este iambul U / I. Iambul este un ritm suitor; prin nota lui gravă, este potrivit pentru acele specii ale poeziei culte În care poeții dau glas unor sentimente puternice si tulburatoare, precum În elegie sau meditație. Formele ritmului mai pot fi ternare: dactilic (picior trisilabic / U U ), anapestic ( U U /) si amfibrahic. Ritmul amfinrahic presupune o Îmbinare dintre piciorul metric troheu și iamb, fiind o structură formată din patru silabe (/ U U /). Picioarele metrice trisilabice (anapestul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
O. Iosif, Barbu Stefănescu Delavrancea.etc Caracteristicile romantismului Romantismul introducere În artă noi categorii estetice, opuse frumosului, grațiosului, sublimului și tragicului: urâtul, diformul, grotescul, comicul. Inedite sunt fantasticul (cu izvoare folclorice), macabrul, pitorescul, feericul, precum si specii literare necunoscute: drama romantică, meditația, poemul filozofic, nuvela istorică, psihologică, fantastică etc Noul current cultiva de asemenea sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare, minimalizând rolul rațiunii și lucidității. Romantismul pune accent pe inspirația pornită din tradiție, folclor si din trecutul istoric, surse considerate opuse unei realități
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
specificul național ori de culoarea locală. Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis (starea onirică) Într-un cadru natural nocturn. Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pace...?” În sfârșit, În ultima strofă, termenul intră Într-un alt câmp de relații semantice: „... și liniștea / ce voi gusta-o Între scândurile lui / o simt pesemne de acum...” Este evidentă o creștere În intensitate a trăirilor, ca urmare a meditației pe motivul blagian al liniștii; la Început, liniștea este abia simțită, devine „pace” iar la sfârșit a devenit liniștea eternă dintre scândurile aflate În stare ipotetică În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o mare Încărcătură semantică, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
crează o altă relație. Acolo decorul ocrotea și sensibiliza iubirea. La Marin Sorescu, dragostea spiritualizează realul. Într-un cadru mitologic, drumul drept este venerat cu câte o gură (formulă populară pentru sărut) reculegera la cotituri fiind un act obligatoriu de meditație. Deși știut, drumul Îndrăgostiților are repere nesigure (umbra mea) sau arbitrare („primul gând”), („două-trei cuvinte”) ca În poveștile populare unde, Întâmplător, se alege calea la o bifurcație a drumului. Fiecare iubire, sugerează poetul, este unică, dar Înscrisă Într-un tipar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viața toată Un chin s-aveți de-a nu muri deodată.” Între anii 1880 și 1883, Mihai Eminescu a reluat lucrul la poem și a realizat patru variante, având aceeași succesiune epică, În care dezvoltă un pretext alegoric, cel al meditației romantice. Alături de sursele folclorice ale poemului, respectiv basmele pe care poetul le-a prelucrat („Fata-n grădina grădina de aur” și „Miron și frumoasa fără corp”), se adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul comun, din filozofia lui Arthur Schopenhauer, cunoscută În timpul studiilor de la Viena și Berlin.. Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu dezvoltă o alegorie pe tema geniului. În același timp, receptorul descoperă o meditație pe seama condiției umane. În centrul atenției se află omul supus unui destin tragic, tinzând să-l depășească. O explicație este dată de poet Într-o notă de pe prima filă a ms 2275: „În descrierea unui voiaj În Țările române, germanul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
profunzimea ideilor menite să confere conținutului un caracter filozofic. Este prezentă o viziune romantică, dată de structură, de temă, de relația geniu-societate, de cosmogonii, de alternarea planului terestru cu planul cosmic, de motivul luceafărului, de amestecul speciilor literare, respectiv, elegie, meditație, idilă, pastel, de metamorfozele lui Hyperion. Elementele clasice sunt date de echilibrul compozițional, de simetrie, de armonie, dar și de caracterul gnomic. Se disting În „Luceafărul” patru părți. În prima și În ultima parte, se interferează cele două planuri, planul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Hegel, „arta este modul de a cuprinde ideea absolută” prin intermediul unui fapt particular. Eminescu era prea profund ca să reducă fondul poemului la ideile proletarului și la Comuna din Paris, cu consecințele lor În plan social; o demonstrează cu prisosință variantele. Meditația lui avea un punct cardinal, mai precis, „ideea absolută”, cum spune Hegel. Lumea a fost și rămâne clădită pe inechitate. Celebra Revoluție din Octombrie 1917 nu a rezolvat problema și nici sublima Revoluție din Decembrie 1989, iar ideea s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este un clasic pur. Peste tot domină starea de plusminus infinit. Corecțiile nu pot fi efectuate, liniile merg paralel până se anulează reciproc. Starea conflictuală iscată, În multe cazuri exacerbată, nu are nici Învingători, nici Învinși, de aici starea de meditație asupra lumii În lumina unei filosofii escatologice. Nici moș Costache Giurgiuveanu, nici Aglae Tulea, nici Stănică Rațiu (el În mod special), nici Otilia, nici chiar Felix nu au câștigat sau nu au pierdut nimic. În starea lui singulară, Pascalopol Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai mare făcuse un act de dreptate În baza legilor nescrise, ca să-l apere pe fratele lui vitreg, Nicolae. El le privește cu detașare, chiar cu o ironie ascunsă, iar În cuvintele lui se consumă mai curând un moment de meditație pe seama celui care se pripește ca un prost, ori Moromete are mereu ceva de spus pentru proști: „Nu-l mai căuta... că a plecat la București.” Achim plecase Într-adevăr diminieață tare cu oile la București, cu un gând ascuns
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este un țăran filosof și În aceeași măsură, un filosof țăran, plecând de la ideea că și Kant și țăranul Își pun aceleași probleme, dar fiecare le rezolvă cu o altă tehnică. Aceasta pentru că personajul În cauză are lungi perioade de meditație pe seama condiției sale de țăran, de om care se raportează nu numai la ce vede În jur, ci chiar la universalitate. Pentru el viața este un miracol; de aceea trebuie trăită demn, să te bucuri de ea din plin. De
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
necazuri și Îndoilei. Acestea nu-i zdruncină nici o clipă echilibrul sufletesc, ori din acest punct de vedere el este cu adevărat un personaj clasic caracterizat prin armonie, echilibru și seninătate. Un moment important În cunoașterea personalității acestui erou Îl constituie meditația sa pe seama condiției țăranului, din conținutul căreia se desprinde o logică neobișnuită și profunzimea gândirii sale. Este memorabil momentul când săpând un șanț pe o ploaie teribilă, Își pune o serie de Întrebări chinuitoare din care Încearcă să desprindă adevărul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]