9,547 matches
-
16 familii de ucraineni (52 de bărbați și 37 de femei; 89 persoane). Ruteni au fost românizați cu desăvârșire, astfel că descendenții lor de astăzi nu vorbeau o altă limbă decât cea română. În același an, în Brânza funcționau 3 mori de vânt pe dealurile din preajma satului, erau 11 fântâni, 24 de parcele de vii și livezi, 26 de cai, 202 de vite cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
că staroste al satului era Constantin Vulpe. În 1883 se deschide prima școală frecventată de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de preotului Vasile Lupu. Conforma statisticilor din 1878 populația satului constituia 593 de oameni, activau: școală public, 8 mori de vânt și tracțiune de cai, o cârciumă. Fondul funciar includea 2076 de desetine de teren arabil. Localnicii dețineau 140 de cai, 180 de vite, 445 de vite. În 1890 se deschide o școală mixtă, pentru băieți și fete, în
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
agricole „Destinul gliei” (1008 lucrători), „La coline” (431 de lucrători) și „Alumanu” (38 de lucrători), cât și câteva asociații mai mici conduse de Vasile Gavrilă, Constantin Zgherea, Ion Jitcu etc. La finele anilor 90, economia a fost reprezentată de o moară, 3 oloinițe particulare, fabrica de vin, ateliere de croitorie, tâmplărie. Primarul localității este Leonid Catera, ales la alegerile locale din 2011. Leonid Catera a candidat din partea Liberal Democrat din Moldova, obținând 52,10% din voturi (608 voturi). Ceilalți concurenți s-
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Mașcăuți este o localitate-centru de comună în raionul Criuleni, Republica Moldova. Denumirea Mașcăuți se trage de la Macicăuți, sat cu prisacă și vaduri de moară, care și-a luat denumirea de la Macico Rusul, care a stăpânit, după cum arătau răzeșii de pe jumătate de jos a satului, vadul vechi de moară, vadul cel din jos, unde au fost moara lui. Despre formarea satului există o legendă care
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
în raionul Criuleni, Republica Moldova. Denumirea Mașcăuți se trage de la Macicăuți, sat cu prisacă și vaduri de moară, care și-a luat denumirea de la Macico Rusul, care a stăpânit, după cum arătau răzeșii de pe jumătate de jos a satului, vadul vechi de moară, vadul cel din jos, unde au fost moara lui. Despre formarea satului există o legendă care s-a transmis din tată în fiu și așa mai departe și o să o transmită în continuare această legendă despre formarea satului. Legenda spune
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
de la Macicăuți, sat cu prisacă și vaduri de moară, care și-a luat denumirea de la Macico Rusul, care a stăpânit, după cum arătau răzeșii de pe jumătate de jos a satului, vadul vechi de moară, vadul cel din jos, unde au fost moara lui. Despre formarea satului există o legendă care s-a transmis din tată în fiu și așa mai departe și o să o transmită în continuare această legendă despre formarea satului. Legenda spune că demult-demult pe timpurile când năvăleau tătarii și
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
geografic al Basarabiei” se menționează: „Jăvreni, sat în județul Orhei, plasa Criuleni, așezat pe partea dreaptă a văii Răutului, spre sud de Răculești. Are 152 de case, cu o populație de 790 suflete, biserică, 220 de vite mari. Sînt multe mori de vînt și vii. „Această descriere a fost făcută la începutul secolului XX. În anul 1797 a fost construită biserica de piatră cu hramul Sfântului Arhanghel Mihail. În 1852 cu sprijinul enoriașilor a fost reparată clădirea bisericii. În Anuarul Eparhiei
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
pentru apicultori apicultura reprezintă un mic business, nu putem afirma același lucru și despre pescari, ei de-abia dacă asigură familia. Ca orice sat mare, și Colibașul, are dezvoltată o mică industrie de deservire a populației. Satul dispune de o moară, construită în timpul existenței colhozului, la care colibășenii pot face făină de grîu, de porumb, diferite amestecuri. În prezent moara nu poate să funcționeze la capacitatea maximă, deoarece se află în criză tehnică, însă cîndva aceasta deservea nu numai populația autohtonă
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
asigură familia. Ca orice sat mare, și Colibașul, are dezvoltată o mică industrie de deservire a populației. Satul dispune de o moară, construită în timpul existenței colhozului, la care colibășenii pot face făină de grîu, de porumb, diferite amestecuri. În prezent moara nu poate să funcționeze la capacitatea maximă, deoarece se află în criză tehnică, însă cîndva aceasta deservea nu numai populația autohtonă, ci și populația vecină. Pe cînd cele două oloinițe, care asigură sătenii cu ulei, în special de floarea-soarelui, funcționează
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei colective erau: cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor. În anii 1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie de tutun, casă de cultură, 3 grădinițe, câteva magazin alimentare și de mărfuri industriale, o moară, o librărie, o cafenea și o brutărie. La ultimul recensământ sovietic din 1989 în sat erau 1460 de gospodării cu 3734 locuitori. În contextul transformărilor socio-politice de la sfârșitul anilor 80 ai secolului XX, mișcarea de renaștere și eliberare naționala a
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
clasă; gospodarii dețineau 410 vite și 110 cai. O mare cotitură în veața sătenilor a fost împroprietărirea lor în 1922, cu pământ fără răscumpărare. În 1923 satul Hlinaia avea 520 de case cu 1488 de locuitori. Satul are deja o moară de aburi, școală primară, 3 cârciumi, post de jandarmi și primărie. În 1940 satul a ajuns la 1897 de locuitori, fiind aproape în totalitate de moldoveni (98,4%), dar în vara anului viitor numără 525 de case, deja cu 2102
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
a fost construită cu cheltuielile proprietarului Costache B. ce avea în proprietatea sa 4194 desentine de pământ. Pe teritoriul satului era o gospodărie boierească cu două case de locuit, cooperativa agricolă „Ardealul” care s-a înființat în anul 1902, două mori cu aburi, o școala pimară, post de jandarmi, poștă cu cai, a zemstvei, 8 cai și două trăsuri, poștă rurală, primaria și o cârciumă. În anul 1902 populația localității era alcătuită din 995 de bărbați și 1012 femei ce posedau
Obreja Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305169_a_306498]
-
patimă de natura ce-i înconjoară, înzestrați cu un spirit inventiv de gospodărie. În prezent, satul Mărăndeni se întinde pe o suprafață de 4326 ha, cu o populație de 3150 de locuitori și 1142 de gospodării. Pe teritoriul satului activează moară, punct de colectare a floarea-soarelui, biserică, gimnaziu , grădiniță de copii, casă de cultură, 2 biblioteci, centru medical, oficiu poștal, ateliere de prestarea serviciilor populației, câteva magazine și baruri. În centru satului se află Monumentul Eroilor căzuți în cel de-al
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
cu 3 preoți. Generalul era nu numai moșier, ci și guvernator al Basarabiei. Recensământul din 1817 a fixat la Cobani, pe moșia generalului, 159 capi de familie, 5 văduve și un burlac, 3 preoți, 3 livezi și 10 vii, o moară, un lac și un iaz. Dicționarul geografic al Basarabiei, editat în 1904 constată: „Cuban sau Coban, sat în jud. Bălți așezat în valea Camenca la gura văii adânci, între satele Butești și Bolotina. Face parte din volosti Bolotina. Are 195
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
Cobani” în localitate au fost create 3 SRL-uri - "Davlup-Agro" (lider D. Lupușor), „Cobăneanca” (lider Ion P. Lupușor) și „Prolific-Prim” (lider Ion V. Lupușor). 195 de oameni și-au format gospodării țărănești. În Cobani funcționează o carieră de piatră, o moară și o oloiniță, o piață, o școală medie cu clase liceale, o biserică ortodoxă, un cămin cultural, 2 biblioteci, un ambulatoriu, o grădiniță. Din Cobani vine renumitul medic-psihiatru Alexandru Nacu (n. 11 aug. 1927), doctor în știință, care după absolvirea
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
aveau gospodărie și copii, deoarece trebuiau să plătească impozit. Satul și moșia lui aparțineau boierului moldav Marelui Vesternic Iordache Rosetti (Росит) Roznovanu. Pe moșie erau pămînturi arabile, pășune și finețe în deajuns. Mai erau trei iazuri cu pește și 2 mori ce funcționau cu apă. Depărtarea pînă la satul Scumpia era de o oră". Satul la acea vreme avea cea mai mare populație,după tîrgul și mahalaua Foleștii, din ținutul Iași. Conform actelor din Arhiva Națională a Republicii Moldova s-a constatat
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
împroprietărire:1015 de desetine pe care predominau vii și livezi. Boierul Goilav deținea în sat 624 de desetine, în Sărată Nouă- 999 de desetine, în Sărata-de-mijloc - Hîtrești- 1579 de desetine. În sat mai era un heleșteu cu pește și o moară. Iată ce avea Sărată la începutul perioadei de runire cu regatul Romîniei, după reforma agrara din 1920. Sărată Nouă avea 122 de gospodării cu 254 de bărbați și 248 de femei; aveau o gospodărie boiereasca, o cooperativa agricolă, care se
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Nouă<nowiki>"</nowiki>, primărie, cîrciuma, școala primară. Sărată Veche avea cooperativa agricolă care se numea <nowiki>"</nowiki>Sărată Veche<nowiki>"</nowiki>, primărie, școala primară mixtă, biserica ortodoxă, poștă rurală, post de jandarmi, telefon, o moară cu aburi și o cîrciuma. În sat locuiau 858 de bărbați, 811 de femei în 400 de gospodării. În afară de boierul Goilav în sat mai aveau pămînt și frații Leomid și Maria Stamerov care locuiau la Chișinău. În toamna anului 1927
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții. În special în Ciuciuleni sunt predominante dealurile și văile. Dintre cele mai cunoscute sunt Dealul Femeii, Dealul Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului, Valea Lupului, Valea Bătrânei etc. Solurile satului Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic temperat și face parte din zona
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii Noi. De pe piscul Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului licărește argintul
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Vinăria-Bardar”SA cu o mare fabrică de vin, SA”Romalina”, Întreprinderea de deservire tehnică(ÎDT)SA, SRL “Valir-Com”, “Zlobiu-Tărîm”, “Railean-Plus”,”Larisa Plugaru”, întreprinderile individuale “Ceconi-Luchița”(cu 4 unități comerciale), “Sicom”,”Eco-Cosmetic”, “Ion Sava”, “Tonu Aurelia” s.a. Satul dispune de 2 mori și 2 brutării, 31 de magazine și baruri, o piața comercială, 2 stații de alimentare cu combustibil(“Lukoil-Moldova și “Petrom”). Populația beneficiază de oficiul poștal și o centrală telefonica pentru 1200 de abonați, activează Asociația de economii și împrumut “Bardar
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
septembrie 1922 această instituție i-a împroprietărit pe 152 nevoiași din comuna Cazangic cu 789 ha de pământ. Doar după un an de la înfăptuirea reformei agrare statistica va înregistra aici 219 case și o populație de 969 de suflete, o moară de aburi și o alta de vânt, o școală primară, două cârciumi, primărie, post de jandarmi. În 1933 Cazangicul avea deja un număr de 1137 locuitori. Printre gospodarii de frunte ai satului erau Gheorghe Vineș (150 ha de pământ arabil
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
anul 1923 locuitorii din Ciocâlteni au obținut gratis 1125 ha de pământ fertil. Tot în Ciocâlteni a fost constituită cooperativa agricolă „ Traian”, la 5 octombrie 1924. Dicționarul statistic menționează că, la începutul anilor 20, erau 2 grădini de zarzavaturi, 4 mori de vânt, poșta de cai a zemstvei, telefon, poștă. În fiecare marți se făcea târg de vite și manufactură. În ceea ce privește instituțiile administrative, acestea constituiau: reședința de voloste, postul de jandarmi, agentul sanitar, judecătoria rurală de ocol, primăria, agenția de percepție
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
Tomșa diacului Petru din Bulboci “a lui dreapta moșie cu tot venitul”, sătul Popeștii de pe apă Căinarului. La 17 aprilie 1644 Vasile Voievod confirmă lui Gavril, pîrcălab de Suceava, părți din moșia satului Bulboci, cu iazuri și cu loc de moară în apă Căinarului. Mai tîrziu satul și moșia Bulboci devin în întregime proprietatea lui Gavril, ajuns deja hatman. La 1679 moșia Bulbocilor aparținea șetrarului Vasile Mîrzac, împreună cu alte ocine de pe rîul Căinar: Petrești, Scăieni, Buciumeni s. a. În anul 1787 este
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
are o înălțime de 142,64 stânj. deasupra n. m. după harta st. maj. rus. Numărul caselor 343; biserică, școală cu 1 clasă elementară rusească. La 1896, avea prisăci cu 685 stupi, iar la 1900 cu 53 stupi. Grădini; 6 mori de vânt. Medic ("Sora Medicala") 0-230-41247 Azilul de bătrâni 0-230-41430 3 km - distanța directă până la Satul "Grigorăuca" din Raionul Soroca. 3 km - distanța directă până la Satul "Sobari" din Raionul Soroca. 4 km - distanța directă până la Satul "Livezi" din Raionul Soroca
Bădiceni, Soroca () [Corola-website/Science/305205_a_306534]