9,008 matches
-
ș.a. Pentru S. factorul social și „angajarea” militantă, înțelese simplist, sunt criterii primordiale de apreciere a fenomenului literar, cum se observă și într-o lucrare intitulată Realitate și mesaj. Patos social. Valori estetice (1981). SCRIERI: Internaționalul și naționalul în romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1973; Realitate și mesaj. Patos social. Valori estetice, Chișinău, 1981; Cuvântul: angajare și răspundere partinică, Chișinău, 1984; Creația lui V. Teleucă în școală, Chișinău, 1985; Ecuația poetică a înaltului, Chișinău, 1986; Omul nou: patriot și internaționalist, Chișinău, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
Iuriev-Dorpat, Ion Pelivan înființează Pământenia Basarabeană, cu o bibliotecă ce aduna cărți de autori români, reactivată, după campania de represalii din 1902, de Pan Halippa în 1905, când își va muta sediul la Chișinău. În 1905 se constituie Societatea Culturală Moldovenească (președinte Pavel Dicescu), care la 3 decembrie același an cere guvernului rus introducerea limbii române în școlile primare; la 12 iunie 1917 Societatea își reia activitatea datorită eforturilor lui Pavel Gore. În 1908 Ștefan Ciobanu, Simion Murafa, D. Ciugureanu, Alexie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
iunie 1917 Societatea își reia activitatea datorită eforturilor lui Pavel Gore. În 1908 Ștefan Ciobanu, Simion Murafa, D. Ciugureanu, Alexie Mateevici, Ștefan Berechet și alți studenți basarabeni organizează la Kiev Societatea Deșteptarea. La Chișinău au mai activat Asociația Culturală Cuvânt Moldovenesc, condusă de Pan Halippa, Asociația Presei Românești din Basarabia, Astra basarabeană (președinte Onisifor Ghibu; reînființată în 1995 la inițiativa lui Octavian O. Ghibu), iar la Bălți Societatea „George Enescu”. Dintre societățile culturale din secolul al XIX-lea foarte influentă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
obiectiv statutar Societatea își propune formarea unui front literar-cultural unit „pentru promovarea scrisului și culturii românești în Basarabia, pentru apărarea demnității celor ce conlucrează la această operă”. După al doilea război mondial se constituie Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (primul congres se ține în 1954), ca parte componentă a Uniunii Scriitorilor din URSS și moștenitoare a Uniunii Scriitorilor Sovietici din Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
operă”. După al doilea război mondial se constituie Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (primul congres se ține în 1954), ca parte componentă a Uniunii Scriitorilor din URSS și moștenitoare a Uniunii Scriitorilor Sovietici din Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC al PC(b) (intitulată Despre restructurarea organizațiilor literare și artistice), a Asociației Scriitorilor Transnistreni Răsăritul, creată în 1928; organizația a fost subordonată administrativ, în 1940, Uniunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC al PC(b) (intitulată Despre restructurarea organizațiilor literare și artistice), a Asociației Scriitorilor Transnistreni Răsăritul, creată în 1928; organizația a fost subordonată administrativ, în 1940, Uniunii Scriitorilor din RSS Ucraineană. Uniunea din RSS Moldovenească trebuia să se conformeze direcției ideologice generale, care prevedea „participarea la construirea comunismului, la lupta pentru progresul social, pentru pace și prietenia între popoare” și slujirea metodei realismului socialist. Deși extrem de ideologizată în spiritul sovietic oficial, în timp a dat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
tematica prozei sale. Risipite în presă, articolele critice și de opinie exprimă nevoia unei estetici proprii locului și momentului istoric, care, nerevendicându-se explicit de la nici una din direcțiile ideologice interbelice, continuă într-o oarecare măsură gândirismul. De factură expresionistă, „goticul moldovenesc”, cum a fost definit specificul literaturii iconariste, își căuta sursele în romantismul german și în fenomenul Sturm und Drang-ului, S. mizând pe capacitatea provinciei, concept aproape filosofic, de a resuscita energiile creatoare și de a fixa destinul neamului pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
conștiințe căzute, pe când poezia e un mod de existență, o etică a participării la cosmic și la universalele divine. Perspectiva mistică face din sacrificiu o cale de cunoaștere și din poezie soluția identificării cu obiectul liric care este divinitatea. Goticul moldovenesc ar concentra asumarea existenței în proximitatea morții, vitalismul orgiastic, refuzul esteticii de pe o poziție etic-creștină, în fine, exercițiul autoflagelator. De aici decurge o bună parte din specificul paginilor lirice și epice ale lui S. Versurile experimentează diferite formule, autorul lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
trimis de oficialități la Chișinău, împreună cu părinții. În 1951 și 1952, studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A fost redactor-șef la „Tinerimea Moldovei” și la „Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
schițe de Nicolae Petra, Ciudad de México, 1963; În marea și-n mormintele din noi, Madrid, 1967; Poeme fără țară, îngr. Gabriel Stănescu, pref. Gheorghe Rădulescu, postfață Ovidiu Vuia, Norcross (SUA), 2000; Băiatul drumului, îngr. și pref. Ion Crețu, Câmpulung Moldovenesc, 2000. Ediții: Mihai Horodnic, File de poveste, Cernăuți, 1936 (în colaborare cu I. Negură), Haiducii, București, 1938; Carte de cântece românești, pref. Aron Cotruș, Madrid, 1953; Leca Morariu, De la noi, Madrid, 1970. Repere bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
abuzurile moșierilor au avut un impact profund asupra conștiinței sale. Ca și frumusețea pe cale de dispariție a relațiilor tradițional-patriarhale un vis pe care va încerca să-l refacă toată viața. Iorga era moldovean și vorbea limba română cu un accent moldovenesc autentic. La Botoșani, pe vremea cînd se năștea Iorga, evreii constituiau aproape jumătate din populație, iar numărul lor era în continuă creștere. Mai erau greci, armeni, țigani, tătari, rusoucraineni și cîțiva polonezi, nemți, ba chiar și lipoveni 39. Nu este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să scrie una dintre dramele lui cele mai bune, Învierea lui Ștefan cel Mare". În 1905 a călătorit în "ținutul Morților": Basarabia. Rusia suferea de pe urma înfrîngerii armatei lor de către japonezi și a tulburărilor interne; Iorga voia să viziteze cetățile istorice moldovenești de la Tighina și Hotin. Birocrația rusească l-a lăsat să aștepte, iar răspunsul a fost "Niet!". Un jandarm l-a escortat pînă la tren și l-a obligat să plece. Momentul în care i-a văzut pe grănicerii români a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
clipa trezirii interesului față de acest străvechi pămînt românesc și a readucerii lui (cum spun românii) la "patria mumă". Primăvara lui 1918 oferea șanse în privința deschiderii spre Prut. În timpul mișcării revoluționare din 1917, populația Basarabiei a făcut parte din Republica Autonomă Moldovenească în cadrul Republicii Democrate Ruse. Dar o dată cu inițierea de către bolșevici a unei centralizări masive, Sfatul (cu sensul de consiliu sau Soviet în românește) basarabean a început să fie neliniștit. În acest moment, cu consimțămîntul german, Stere a plecat la Chișinău și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a unei centralizări masive, Sfatul (cu sensul de consiliu sau Soviet în românește) basarabean a început să fie neliniștit. În acest moment, cu consimțămîntul german, Stere a plecat la Chișinău și s-a făcut ales ca președinte al Sfatului local moldovenesc, adică al Sovietului. Din momentul în care Ucraina și-a declarat independența, Basarabia rămînea oarecum suspendată în aer. Moldoveanul Iorga nu voia să rămînă în afara acestui proces. Și-a trimis locotenentul, Dimitrie Munteanu-Râmnic, la Chișinău, să impresioneze procesul aflat deja
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care Ucraina și-a declarat independența, Basarabia rămînea oarecum suspendată în aer. Moldoveanul Iorga nu voia să rămînă în afara acestui proces. Și-a trimis locotenentul, Dimitrie Munteanu-Râmnic, la Chișinău, să impresioneze procesul aflat deja în plină desfășurare 109. Sfatul moldovenesc a fost convins să apeleze la armata română, care a intrat în Chișinău în ianuarie 1918. Sfatul local a votat la 27 martie 1918 în favoarea unirii Basarabiei cu România, sub rezerva autonomiei, care nu va fi niciodată respectată. După părerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ce înaintau în Bucovina, deși, scria el, "nu-i necăjea nimeni". Cernăuțiul, cu masiva lui populație evreiască, rămînea după părerea lui Iorga "un oraș străin". Vedea peste tot imagini ale lui Franz Joseph I și ale altor habsburgi. Vechiul "Cernăuți moldovenesc" supraviețuia doar în mahalalele mărginașe și în sărăcia de la periferia orașului 85. Nici numeroșii evrei din Basarabia nu erau mai prietenoși. Dar evreii din Transilvania manifestau cea mai mare ostilitate, însă nu bazați pe o platformă Chasidică! Majoritatea acestor evrei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca și o planetă ostilă). Iorga vedea soluția chestiunii evreiești nu numai în încurajarea asimilării lor, ci și în restructurarea socială și economică a comunității evreiești 91. Mulți evrei au venit la conferința ținută de Iorga în 1923 în orașul moldovenesc Roman. (Era ceva nou și avea loc în toată România). A vorbit despre diferența dintre naționalismul latin, cu diversitatea sa inerentă, și despre naționalismul "păgîn" al germanilor. A atacat sionismul, un "vis imposibil după 2.000 de ani". Evreii ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prea aspră la adresa României (cu excepția cazurilor cînd o facea el însuși). Astfel că a conchis: "Ce influență dezastruoasă a hamletianismului rusesc!"166. Sovietele cunoșteau situația și provocau tot timpul incidente la frontieră. Au înființat dincolo de Nistru Regiunea Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească pe post de un fel de magnet. Au organizat în 1924 tulburările de la TatarBunar și Nikolaievka. După părerea lui Iorga, Rakovski fondase Regiunea Sovietică Autonomă Moldovenească pentru a putea organiza unele incursiuni pe teritoriul românesc; și apoi, în octombrie, s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
provocau tot timpul incidente la frontieră. Au înființat dincolo de Nistru Regiunea Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească pe post de un fel de magnet. Au organizat în 1924 tulburările de la TatarBunar și Nikolaievka. După părerea lui Iorga, Rakovski fondase Regiunea Sovietică Autonomă Moldovenească pentru a putea organiza unele incursiuni pe teritoriul românesc; și apoi, în octombrie, s-a declanșat răscoala 167. Rakovski era o persoană pe care lui Iorga "îi plăcea să o urască". Cu toate acestea, un oraș întreg nu se răzvrătește
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale, în contradicție cu atitudinea sa anterioară, Iorga îl lăuda pe Carol pentru cedarea provinciei fără luptă. Vorbea aici din nou Iorga-politicianul, nu Iorga-istoricul sau Iorga-omul. Iorga era mai aproape de țintă în privința afirmației ridicole a sovieticilor privind existența unei "limbi moldovenești", pe care românii o "persecutau", iar rușii (chipurile) au salvat-o. "El a respins afirmația privind existența unei așa-numite "limbi moldovenești". Atunci cînd sovieticii s-au felicitat pentru restabilirea "fraternității" dintre ruși, ucrainenii și evreii din Basarabia, Iorga le-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu Iorga-istoricul sau Iorga-omul. Iorga era mai aproape de țintă în privința afirmației ridicole a sovieticilor privind existența unei "limbi moldovenești", pe care românii o "persecutau", iar rușii (chipurile) au salvat-o. "El a respins afirmația privind existența unei așa-numite "limbi moldovenești". Atunci cînd sovieticii s-au felicitat pentru restabilirea "fraternității" dintre ruși, ucrainenii și evreii din Basarabia, Iorga le-a amintit prompt despre "fraternitatea din timpul pogromului de la Chișinău", din 190313. A făcut repetate apeluri la populația Basarabiei și a Bucovinei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
autoritățile comuniste locale. Nu au lipsit discuțiile incendiare (mai mult speculative și descurajate explicit de la București) despre „reîntregirea neamului”. După alegerile din 1990, În care Frontul Popular a câștigat majoritatea, noul guvern a schimbat numele republicii din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească În Republica Socialistă Sovietică Moldova (ulterior doar Republica Moldova) și apoi, În iunie, s-a declarat stat suveran. Aceste schimbări mai mult simbolice au cauzat neliniște și speculații despre un separatism profilactic atât În rândul vorbitorilor de rusă, cât și În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1951, Petrea Cruceniuc, apoi Vladimir Galiț (până la numărul 12 din 1952), iar cu numărul 1 din 1953, Fiodor Ponomari. Pentru câteva numere din 1948 a semnat în calitate de redactor-șef Chiril Iliașenco, viitorul președinte al Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. Pentru o scurtă perioadă, între anii 1957 și 1959, care coincide cu „dezghețul” cultural, redactor-șef este numit George Meniuc. Odată cu numărul 10 din 1960 în postul-cheie se instalează Ion C. Ciobanu, căruia îi succedă, de la numărul 7 din 1961
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
depășească stadiul unei simple juxtapuneri stilistice către o sinteză a tradițiilor, autohtonă și europeană, în cazul de față arta bizantină și Jugendstilul. "Personajele nu merg, ci parcă dansează cu pași plutitori. Prin gesturi, costume și colorit, lucrarea amintește de frescele moldovenești. O notă neconcordantă o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două stiluri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chiar de inspirație pentru specialiști. Junimea și ,,Convorbiri literare”. Despre formarea Junimii, Tudor Vianu scrie În Istoria literaturii romane moderne urmatoarele cuvinte: ,,In 1863 se Întâlnesc În Iași cinci tineri intorși de curând de la studii. Patru din ei aparțin boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere seculară cu civilizația Apusului, dar În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]