10,211 matches
-
acestei noțiuni restrictive, aș argumenta că ideologia conține discursuri și figuri de stil, concepte și imagini, poziții teoretice și forme simbolice, o asemenea lărgire a conceptului de ideologie lasă în mod evident cale liberă explorării modului în care imaginile, figurile, narațiunile și formele simbolice constituie parte integrantă a reprezentărilor ideologice cu privire la sex, rasă sau clasă în cinematografie sau cultura populară. Pentru a realiza o critică figurativă și multiculturală a ideologiei în Rambo, de exemplu, nu ar fi suficient un simplu atac
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca de exemplu nevoia de războinici albi care să apere și să salveze societatea. Teoriile critice încearcă să-și aducă contribuția la aspectul pragmatic, iar studiile critice caută să dea individului putere, oferindu-i uneltele pentru a critica formele, imaginile, narațiunile și genurile culturii dominante. Studiile existente în această carte încearcă să propună o manieră de lectură, deconstrucție, critică și utilizare a culturii media. Din experiența mea didactică de peste 25 de ani știu că studenții, ca și alte persoane, nu sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura media și care pot analiza, în primul rînd, modul în care cultura media transcodifică anumite poziții în cadrul conflictelor politice existente și care oferă, la rîndul lor, reprezentări ce mobilizează consensul asupra unor poziții politice specifice prin imagini, spectacole, discurs, narațiune și celelalte forme ale culturii media. Trebuie apoi urmărite efectele sociale propriu-zise ale fenomenului. În secțiunile ce urmează, îmi asum această sarcină printr-o interpretare atentă a textelor media și o analiză a întregului set de efecte pe care le
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
confere publicului putere, oferindu-i o scurtă senzație de control, autoritate și forță, compensatoare pentru declinul puterii sale în viața cotidiană. În plus, spectacolele media ascund conținutul ideologic printr-un montaj rapid, prin imagini ale unei tehnologii uimitoare și o narațiune palpitantă care copleșesc capacitatea critică a spectatorului, transferîndu-i astfel la nivel subliminal ideologia prin intermediul imaginilor și a spectacolului. În plus, faptul că filmul se termină cu bine îl situează în tradiția conservatoare a filmului de aventură hollywoodian, iar victoria asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
8 Thompson (1984) examinează un mare număr de teorii contemporane despre ideologie, propunîndu-și să definească în mod fundamental ideologia în termeni proprii limbajului și teoriei discursului. Nefiind de acord cu această poziție, aș dori să includ imaginea, simbolul, mitul și narațiunea în repertoriul de instrumente ideologice, continuînd astfel teoria discursului cu critica mitică simbolică și teoria narativă, cu scopul de a vedea modul în care imaginile, scenele și narațiunile încearcă să redea această ideologie. O mișcare mai recentă în studiile culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acord cu această poziție, aș dori să includ imaginea, simbolul, mitul și narațiunea în repertoriul de instrumente ideologice, continuînd astfel teoria discursului cu critica mitică simbolică și teoria narativă, cu scopul de a vedea modul în care imaginile, scenele și narațiunile încearcă să redea această ideologie. O mișcare mai recentă în studiile culturale, influențată de anumite remarci neoficiale ale lui Foucault și argumente ale lui Deleuze și Guattari, ar respinge conceptul de ideologie în totalitate pe baza faptului că este reductiv
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
urmare, excluși din cinematografia hollywoodiană sau, dacă nu, sînt constrînși să facă compromisuri pentru a-și plasa poziția radicală în limitele general acceptate. În plus, genericele și convențiile filmelor hollywoodiene tind să-i limiteze discursurile și efectele. Caracterul convențional al narațiunilor cu personaje puternic individualizate, utilizarea unor prim-planuri și glisarea bruscă de la un personaj la altul, distribuirea unor vedete populare și ușor de recunoscut ca și alte elemente proprii cinematografiei hollywoodiene convenționale tind, de exemplu, să limiteze filmele hollywoodiene la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unde vietnamezii decimează, fără discernămînt, trupe americane, dar și vietnameze. Orizontul social din Platoon era chiar acela al războiului din Vietnam, al experiențelor soldaților americani și al dezbaterilor tumultuoase care aveau loc în America pe tema războiului. Curgerea discursivă a narațiunii se baza, și ea, pe discursurile anti-război, care puneau sub semnul întrebării motivele și acțiunile intervenției americane din Vietnam. Rațiunile războiului sînt puse sub semnul întrebării în povestea lui Chris de morțile violente ale soldaților din plutonul lui și de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
definea în mod subtil ca pe "metafizică pentru fraieri" (1974:24). Deși incursiunile în domeniul supranaturalului ale lui Spielberg și ale colaboratorilor permit individului să experimenteze într-o manieră simbolică anxietățile cărora nu le-ar putea face față într-o narațiune cu un caracter mai realist, filmele sale din 1980 tind să proiecteze temeri reale asupra unor spirite malefice și îndreaptă speranța salvării spre personaje precum extratereștrii binevoitori (Întîlnire de gradul III, E.T.) sau super-eroi precum Indiana Jones din Raiders of
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
uimitoare; luminile creează efecte surprinzătoare în sugerarea supranaturalului; montajul este rapid, oferind publicului un suspans de calitate. Dimpotrivă, filmul lui Brian Gibson, Poltergeist II: De cealaltă parte (1986) (Poltergeist II: The Other Side) este o producție mediocră sub aspect cinematografic; narațiunea sa destul de complicată pătrunde mai adînc pe teritoriul ocultului și supranaturalului. Cu toate acestea, ocultismul simplist al filmului oferă o alegorie a temerilor burgheziei și voi aborda pelicula tocmai din această perspectivă. Carol Clover (1992) atrage atenția asupra faptului că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unească toate aceste secvențe sau să conecteze toate aceste fire narative disparate. Mai mult decît atît, regizorul Linklater pastișează cinematografia modernă inspirîndu-se, spre exemplu, din filmul modernist al lui Bunuel, The Milky Way (1969) ca principiu de (dez)organizare a narațiunii filmului (luînd ca definiție a modernismului pe cea propusă în capitolul cinci). Filmul lui Bunuel prezenta călătoria unor pelerini în drum spre Spania, mișcare atemporală și aspațială în care personajele principale întîlnesc mai multe apariții excentrice, care dispar curînd pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a modernismului pe cea propusă în capitolul cinci). Filmul lui Bunuel prezenta călătoria unor pelerini în drum spre Spania, mișcare atemporală și aspațială în care personajele principale întîlnesc mai multe apariții excentrice, care dispar curînd pentru a face loc în narațiune altor personaje stranii. Slacker prezintă lumea unor legături pur accidentale și a unor suprapuneri absurde; în vreme ce filmul lui Bunuel avea totuși cîteva personaje ce rămîneau în narațiune și propunea o sondare a miturilor creștine, în Slacker nu există personaje principale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întîlnesc mai multe apariții excentrice, care dispar curînd pentru a face loc în narațiune altor personaje stranii. Slacker prezintă lumea unor legături pur accidentale și a unor suprapuneri absurde; în vreme ce filmul lui Bunuel avea totuși cîteva personaje ce rămîneau în narațiune și propunea o sondare a miturilor creștine, în Slacker nu există personaje principale, fiecare "slacker" dispărînd după cele cîteva minute în care narațiunea se concentrează asupra sa, iar filmul evită orice semnificație alegorică sau simbolică. Secvența finală a filmului face
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
accidentale și a unor suprapuneri absurde; în vreme ce filmul lui Bunuel avea totuși cîteva personaje ce rămîneau în narațiune și propunea o sondare a miturilor creștine, în Slacker nu există personaje principale, fiecare "slacker" dispărînd după cele cîteva minute în care narațiunea se concentrează asupra sa, iar filmul evită orice semnificație alegorică sau simbolică. Secvența finală a filmului face aluzie la pelicula lui Godard, One Plus One, înlocuindu-i pe revoluționarii negri din filmul lui Godard cu un "Paul Revere post-modern" (așa cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale și stilurile diferite de muzică divizează comunitatea. Însă epitetele rasiale sînt cele care articulează în modul cel mai caustic conflictele și tensiunile sociale contemporane. Într-un moment cheie al filmului, într-un mod modernist și brechtian, Lee își întrerupe narațiunea și își pune personajele să se uite la cameră și să profeseze acuze rasiale răutăcioase, Mookie atacîndu-i pe italieni ("Tuciurii, porci de Guineea, mîncători de usturoi, saci umpluți cu pizza și spagheti" etc.). Pino, fiul rasist, replică, acuzîndu-i pe negri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modul în care vom fi receptați. Filmul, cu siguranță, este în cel mai bun caz o sărbătoare a imaginii, însă filmul critic este cel care pune întrebări în legătură cu aceste imagini, demontîndu-le pe cele care servesc intereselor dominației și dezvoltînd imagini, narațiuni și strategii estetice alternative. Oricum, Lee nu se ridică dincolo de repertoriul imaginilor dominante stabilit deja și reproduce multe imagini disputabile de bărbați, femei, negri ori oameni de alte rase. Deși filmele sale demonstrează că cinematograful poate transmite idei de o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
criticat. 22 Și Brecht avea înțelegere față de criminali, prezentîndu-i adesea într-o lumină pozitivă, ca în Three-Penny Opera. Uneori erau prezentați ca niște proletari oprimați, deși Brecht folosea adesea și figuri de gangsteri, reprezentîndu-i pe capitaliști și fasciști. 23 Deși narațiunea sugerează că Malcolm X era atras de femeia albă, Sophia, atracție produsă de nevoia lui de a-și exercita puterea sexuală și de a se răzbuna pe rasa albă, a oprimatorilor, relația pare să aibă atît aspecte negative cît și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
stăpînire cu adevărat pe televiziune, în special pe forma comercială produsă în Statele Unite formă care are caracter de hegemonie culturală în multe părți ale lumii. Televiziunea comercială este guvernată în mod predominant de estetica realismului de reprezentare, de imagini și narațiuni care falsifică realitatea și încearcă să producă efectul de real (Kellner, 1980). Realismul neobosit al televiziunii a devenit, la rîndul său, subordonat anumitor coduri narative, moduri de narare și unor convenții de genuri extrem de bine codificate. Televiziunea comercială s-a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
său, subordonat anumitor coduri narative, moduri de narare și unor convenții de genuri extrem de bine codificate. Televiziunea comercială s-a constituit ca un mijloc de divertisment și se pare că producătorii săi consideră că publicul este mai degrabă amuzat de narațiuni, de povestiri despre personaje familiare și ușor de recunoscut, de subiecte, convenții și mesaje și de genuri familiare. Această sărăcie estetică a mediului este probabil răspunzătoare pentru disprețul venit din partea teoreticienilor "culturii înalte" și desemnarea sa ca un "pustiu cultural
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
probabil răspunzătoare pentru disprețul venit din partea teoreticienilor "culturii înalte" și desemnarea sa ca un "pustiu cultural" de către cei care au alte gusturi și valori estetice. Dacă în cea mai mare parte a istoriei televiziunii cheia succesului a reprezentat-o povestirea, narațiunea, în varianta postmodernă imaginea adesea pune în umbră narațiunea. S-a susținut că în acele emisiuni desemnate ca fiind "postmoderne" videoclipurile MTV, Miami Vice, Max Headroom, spoturile publicitare high-tech ș.a.m.d. apare o nouă prezentare și o nouă atitudine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și desemnarea sa ca un "pustiu cultural" de către cei care au alte gusturi și valori estetice. Dacă în cea mai mare parte a istoriei televiziunii cheia succesului a reprezentat-o povestirea, narațiunea, în varianta postmodernă imaginea adesea pune în umbră narațiunea. S-a susținut că în acele emisiuni desemnate ca fiind "postmoderne" videoclipurile MTV, Miami Vice, Max Headroom, spoturile publicitare high-tech ș.a.m.d. apare o nouă prezentare și o nouă atitudine: semnificantul a fost eliberat și imaginea capătă prioritate asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
S-a susținut că în acele emisiuni desemnate ca fiind "postmoderne" videoclipurile MTV, Miami Vice, Max Headroom, spoturile publicitare high-tech ș.a.m.d. apare o nouă prezentare și o nouă atitudine: semnificantul a fost eliberat și imaginea capătă prioritate asupra narațiunii, iar imaginile captivante și cu o estetică extrem de artificială se detașează de diegeza televiziunii și devin centrul de fascinație, de plăcere și seducție, centrul unei experiențe estetice intense, dar fragmentare și efemere. Deși poziția postmodernă convențională deține și ea partea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
colaboratori și informatori din lumea străzii, care apar regulat în serial. Acțiunea se concentrează asupra scenei drogurilor și criminalității din Miami și serialul fiind filmat chiar în zone din Florida, din jurul orașului Miami. În Miami Vice, imaginile sînt detașate de narațiune și par să aibă o viață proprie. Producătorii au refuzat să folosească nuanțele naturale, oferind în schimb o gamă variată de imagini artificiale, subliniind în peisajul Floridei culori precum rozul flamingo, verdele crud, albastrul intens și tonuri pastelate, dar și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de interpretări, o expresie a transformării culturii în bun de consum și a încercărilor capitalului de a coloniza întreaga existență, pornind de la dorința de satisfacție. Analizele pe care le-am făcut sugerează că în cultura postmodernă a imaginii, scenele, imaginile, narațiunile și textele culturale provenite din cultura media oferă o comoară de atitudini ale subiectului care concură la rîndul lor la structurarea identității individuale. Aceste imagini proiectează modele de rol social și comportament al sexelor, forme potrivite și nepotrivite de comportament
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
foarte specifice precum bărbatul Marlboro, femeia Virginia Slim, mama din telenovele sau Madona. Afirmațiile postmoderne cu privire la disoluția subiectului în cultura contemporană sînt însă exagerate. Mai degrabă se poate spune că și în prezent cultura media continuă să creeze imagini, discursuri, narațiuni și spectacole care produc plăcere, identitate și statusuri ale individului pe care oamenii apoi și le însușesc. Cultura media oferă imagini ale unor roluri potrivite, ale comportamentului sexual acceptabil, ale stilului și înfățișării potrivite pentru indivizii contemporani. Cultura media oferă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]