9,529 matches
-
peste tot referiri și afișe cu imagini din film reprezentîndu-l pe Rambo. Curînd, termenul Rambo a devenit sinonim cu "dur", "viril", "patriot" și Reagan însuși a folosit termenul pentru a descrie un răspuns agresiv la provocare. S-a discutat la nesfîrșit despre film ca despre o expresie a semnelor timpului. "Rambo a atins punctul nevralgic al Americii, stîrnind un sentiment de care, în cuvintele lui Ronald Reagan, ar trebui cu toții să fim mîndri. Cu zece ani în urmă, după prăbușirea Saigonului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentării lui Saddam Hussein într-o ipostază demonică a fost acela de a crea un climat în care era susținută necesitatea de a întreprinde niște acțiuni militare decisive pentru a-l elimina. Nenumărate povești despre cruzimea sa erau repetate la nesfîrșit prin toate mijloacele principale de informare în masă, deseori reproducînd istorisirile de la "Hill & Knowlton" fără cea mai vagă atitudine critică. Mai mult, au apărut rapoarte după rapoarte despre armele chimice ale irakienilor, despre potențiala capacitate nucleară deținută de aceștia, precum și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o temă constantă de discuție, iar ideea de patriotism și de sprijin față de trupe constituia refrenul neschimbat al comentatorilor. Armata a lansat benzi video pe care era înregistrat bombardamentul cu cea mai înaltă precizie tehnică, benzi care erau repetate la nesfîrșit, asemeni reluărilor ocaziilor cele mai bune dintr-un eveniment sportiv. Într-adevăr, se foloseau permanent metafore sportive, iar demonstranțiile ce susțineau războiul scandau triumfători "USA! USA!", asemeni fanilor sportivi, de parcă Războiul din Golf era "supercupa" tuturor războaielor. Armata și media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media, cît și din perspectiva efectelor pe care o astfel de imagine le-a creat, televiziunea și principalele mijloace media, după cum se poate demonstra, au servit drept arme de propagandă pentru politica guvernului Statelor Unite. Mijloacele de comunicare au repetat la nesfîrșit marile minciuni ale guvernului Bush, cum ar fi pretinsele sale eforturi de a negocia un acord cu irakienii cînd, de fapt, el nu a făcut altceva decît să diminueze cît mai mult posibilitatea unei înțelegeri diplomatice. Principalele media au repetat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cele mai obscure ale spiritului uman, producînd în cascadă filme, emisiuni TV, romane și alte tipuri de texte care prezentau violența drept soluția tuturor problemelor, care puneau într-o lumină nefavorabilă femeile și oamenii de culoare și care repetau la nesfîrșit aceleași vechi formule răsuflate. Nesfîrșitele continuări ale filmelor populare și reluarea eternă a acelorași tipare în televiziune, muzică și alte forme ale culturii media vor părea celor din viitor extrem de primitive și barbare. Poate că vor considera drept extrem de ciudată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
uman, producînd în cascadă filme, emisiuni TV, romane și alte tipuri de texte care prezentau violența drept soluția tuturor problemelor, care puneau într-o lumină nefavorabilă femeile și oamenii de culoare și care repetau la nesfîrșit aceleași vechi formule răsuflate. Nesfîrșitele continuări ale filmelor populare și reluarea eternă a acelorași tipare în televiziune, muzică și alte forme ale culturii media vor părea celor din viitor extrem de primitive și barbare. Poate că vor considera drept extrem de ciudată această epocă ce îi idolatrizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în același timp, o relativizare a trăsăturilor specifice genurilor literare clasice, iar Mircea Horia Simionescu traversează aceste registre într-o deplină cunoaștere a rolului său în raport cu lumile textului. Orice pare, astfel, posibil - schițe-fulger de câteva rânduri, eseuri meditative ce par nesfârșite, dar încap în două pagini, fragmente de roman sau chiar romane în miniatură, aforisme și comentarii filozofice, nuvele concentrate dramatic în tensiuni naratie ce pot modifica liniaritatea grafică a textului, dispunându-l în geometrii atipice. Dicționarul onomastic este, așadar, o
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
rezistență în opoziție i-au transformat biografia îl legendă. Noua Atlantidă, cum o numește scriitorul, este atât continentul morții, cât și spațiul acțiunilor exemplare, ce fac firească trecerea unei existențe reale în ficțiune. Moartea lui Boris Davidovici, hăituit prin ghețurile nesfârșite ale Siberiei de către urmăritorii săi, reface un pattern al narațiunilor fondatoare - eroul se aruncă, de pe marginea unui cazan în care se topea zgura de la metale, în masa incandescentă, dispărând definitiv, ca și când n-ar fi fost, fără a lăsa în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
secole, este ancorată, în final, în prezentul etern al scrierii (octombrie, 1928), un individ a cărui unicitate remarcabilă e dublată de o frumusețe ce nu pălește în timp, ci încremenește fericit în floarea vârstei. Un erou ce pare că trăiește nesfârșit tocmai pentru a sfida revelația modernă a timpului ireversibil și a precarității vieții, conștiință tragică pe care Virginia Woolf și-a asumat-o deplin, atât în scris cât și ca destin. În dimensiunea sa de panoramă a istoriei culturale, romanul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
imaginar între amanți imposibili în Fantoma iese din scenă, însă e departe de această performanță în Umilire. Meritele cărții nu sunt, totuși, de neglijat. Degradarea fizică și emoțională a eroului nu sunt reprezentate doar circumstanțial, ci și metaforic, iar tristețea nesfârșită a eșecului nu se confirmă doar prin acte, ci e înnobilată prin sugestie. Animalul bolnav ce-și face un cuib ascuns în curtea casei lui Axler, pentru ca, peste câteva zile să dispară fără urmă, e o prezență sugestivă pentru iminența
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Italia, vorbește în cuvinte puține cu un bătrân ce tăia lemne, singur, într-o pădure. Extenuat și flămând, la mila celor cu adevărat săraci, primește o bucată de pâine de la o fetiță. Armata de angajați, agenți, servitori și clovni, fluviile nesfârșite de bani risipiți, disponibilitatea permanentă a lucrurilor de a fi cumpărate și dependența narcotică de hybris, toate rămân suspendate în interogațiile finale ale romanului: "Aceasta să fie adevărata hrană a omului? aceasta adevărata viață?" Dens și hiperlucid, romanul lui Papini
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu Securitatea și în ce măsură o întâlnire explicativă ar funcționa catharctic atât pentru cel "trădat", cât și pentru cel ce a făcut nefericita alegere? - sau reproșuri "sfredelitoare" - hrana procurată cu mari eforturi de mama în anii negri ai comunismului, după ore nesfârșite pierdute la cozi, devenea materia primă a petrecerilor. Marele merit al acestui volum, pe lângă acela de a fi rupt pactul subînțeles al afinităților ce asigură reușita unui dialog, este conturarea portretului viu și nuanțat al unuia dintre cei mai vizibili
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a însemnat existența într-un regim opresiv. Tristețea de a nu avea nimic decent de îmbrăcat, frigul îndurat în ganguri întunecoase unde se remaiau ciorapi (inaccesibili și totuși hidoși), foamea îndurată prin cantinele liceelor, aventura comic-absurdă a procurării hranei, cozile nesfârșite și paralizante, frica de avort etc., au implicat un nivel elementar al existenței, ce le condiționează, direct sau indirect, pe toate celelalte. Un subiect care a provocat dezbateri îndelungate în ultimii ani este cel legat de interzicerea avortului în România
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sinucidere se poate substitui uneori unei întregi biografii, iar moartea lui Urmuz poate fi înțeleasă ca un epilog firesc al operei sale, înțeleasă în codul ei. "Urmuz a trecut prin miezul lucrurilor ca o rază Roentgen neoprită, pierzându-se în nesfârșit", spunea Ilarie Voronca, iar din această traversare subită a materiei au apărut personaje monstruoase și tulburătoare. Omul mecanomorf, ca element distinctiv al imaginarului urmuzian, tinde către o formă primară, precum elipsa (Stamate) sau arcul (Emil Gayk), nu s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și se transfigurează în sensul propriu al cuvîntului. Energia ei afectivă o propulsează și îi dă curajul de a suporta martiriul și brutalitatea, inerente folosirii violenței. Dovadă stau armatele Revoluției care-au urmat, ca vrăjite, vulturii lui Napoleon prin zăpezile nesfîrșitei Rusii. Liderii folosesc energia pe care o investesc masele în visele și-n iluziile lor pentru a răsturna roata Statelor și pentru a conduce norodul înspre un țel dictat de rațiune, uneori chiar de știință. Generalul de Gaulle, unul dintre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se extinde asupra lumii și o domină". Ilustrul filosof simte și el ce vor fi simțit toți nătăfleții care și-au sacrificat viața pentru acest suflet al lumii. El însă nici măcar nu i-a zărit, nici pe ei și nici nesfîrșitul șir de morți de pe cîmpurile de luptă; numai că fără ei, acest suflet n-ar fi avut o lume asupra căreia să se extindă. Din cele de mai sus se poate trage o concluzie evidentă: conducătorul maselor este întotdeauna un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
faptului că acțiunea lui se exercită împotriva normelor legitimității și că puterea lui s-a ivit în cadrul unei situații excepționale. Dar și datorită necesarei respectări a egalității. Ea nu acceptă ca un individ, oricare ar fi el, să rămînă la nesfîrșit deasupra colectivității. Orice lider veritabil se menține deci în mod ilegitim. Dar atîta timp cît își stăpînește poziția, dispune în mod absolut de mase. Mi s-ar putea obiecta că nici importanța mijloacelor de comunicare, nici puterea conducătorilor nu au
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și mai frecvente. Le Bon afirmă: Tot ceea ce frapează se prezintă sub forma unei imagini percutante și clare, curățită de zgura necesarei interpretări sau însoțită doar de cîteva înfăptuiri minunate: o victorie măreață, un minunat miracol, o mare crimă, o nesfîrșită speranță. E important ca lucrurile să fie prezentate în bloc, fără a indica niciodată geneza lor. Sute de crime mărunte ori de mici accidente nu vor reține în nici un fel imaginația mulțimilor. Însă o singură crimă considerabilă, o singură catastrofă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Dar o dată morți, le înalță un cult fără nici o limită, căci acum conducătorii fac corp comun cu credința și iluzia colectivă. Acum sînt zei. De aceea conducătorii sînt mult mai periculoși morți decît vii, căci nu se poate guverna la nesfîrșit în umbra lor, legenda lor nu mai poate fi dărîmată, fragmentată, fără a răni mulțimile însele 212. Sper însă că voi aduce puțină lumină în aceste probleme complexe în capitolele următoare. Aș conchide acum citînd un gînd care, de un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fel cum masculinul se opune femininului. III Tarde adoptă aproape în cele mai mici detalii descrierea pe care Le Bon o făcuse, la vremea lui, mulțimilor. Dar, adaugă el, acestea sînt asociații spontane și pasagere care nu pot rămîne la nesfîrșit în stare de efervescență. Ele sînt sortite fie să se disloce, să dispară la fel de repede precum au apărut, fără să lase nici o urmă și gîndiți-vă la un grup de gură-cască, la un miting, la o răzmeriță trecătoare fie să evolueze
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să își afirme cu fermitate ideile, să dogmatizeze dacă e cazul, căci a dogmatiza reprezintă întotdeauna o atracție irezistibilă pentru oamenii grupați în mulțime ori în varii tipuri de public. În fine, last but not least, trebuie să repete la nesfîrșit aceleași idei și aceleași raționamente. Spune Tarde: În materie de argumente, cel mai bun rămîne de obicei cel mai banal: repetarea necontenită a acelorași idei, a acelorași calomnii, a acelorași himere"322. Nu întîmplător Le Bon și Tarde propun aceleași
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în egală măsură și cititorilor. Capitolul IV Republica în Franța: de la democrația maselor la democrația publicului Puterea vine de sus, încrederea vine de jos. Sieyès I În încercarea noastră de a ilustra evoluția psihologiei mulțimilor vă propun, în loc să expunem la nesfîrșit teorii, să aruncăm o privire asupra situației ei actuale, așa cum o cunoaștem noi astăzi. Și nu există un mai bun teren de observație. Alegerea se justifică cu atît mai mult cu cît singura pasiune, unicul univers al realității a fost
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
bine: nu sînt decît revoluții nesigure, libertăți ratate, umbre chinezești ale războiului. Nu vede nici o lumină în puternicile științe ale societății care, asemenea oamenilor politici, cultivă teorii weimariene, idei gata năruite. Oare nu ele susțineau că mîntuirea vine din esența nesfîrșită a omenirii, în timp ce oamenii se cufundau în barbarie pentru a pieri? Astfel de teorii ale lui "ca și cum" îl rețin îndelung în Viitorul unei iluzii, Moise și monoteismul și Angoasă în civilizație. Simțim că, de fiecare dată, cu fiecare carte, ceva
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu-i cîtuși de puțin un demers prea original. Această banală metodă de denigare a fost utilizată împotriva mai tuturor cercetătorilor, inclusiv împotriva lui Freud. Și pentru că detractorii lor își dau osteneala de a-i numi scandaloși, pentru că repetă la nesfîrșit că fac umbră la soarele simțului comun, le ripostăm și noi că nici ei nu au inventat nimic nou sub același soare. Nu fac decît să repete lucruri de mult știute. În realitate, Freud se separă de Le Bon exact
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
multe decît despre orice altceva. III Freud critică concepția lui Le Bon cu un scop precis. Acela de a delimita clar cadrele propriului studiu. Ar fi fost, de asemenea, plicticos să zăbovească iar și iar în același punct, reluînd la nesfîrșit aceleași obiecții. Cu excepția uneia doar, cea care permite punerea în evidență a propriilor idei. Asemenea înaintașilor săi, Freud îl interpelează pe Le Bon, întrebîndu-l: "Oare, mulțimile sînt cu adevărat atît de puțin inteligente comparativ cu individul și atît de sterile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]