9,822 matches
-
Moretto, Atunci ești nenorocită Dona Diana, Dona Diana! {EminescuOpIV 480} 17. DIN OCEAN DE VISE... (cca 1870) Din ocean de vise ferice strălucitoare Ai apărut în viața-mi femee răpitoare Cum luna argintoasă albă zâmbind răsare Din înstelata mare! În ocean de visuri din ce în ce perite Te-ai dus și-ai stins cu tine ilusii fericite Cum luna melancolică și palidă dispare În înstelata mare! Pe-a gândurilor câmpuri din ocean de vise În sânta mea junie al tău
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
argintoasă albă zâmbind răsare Din înstelata mare! În ocean de visuri din ce în ce perite Te-ai dus și-ai stins cu tine ilusii fericite Cum luna melancolică și palidă dispare În înstelata mare! Pe-a gândurilor câmpuri din ocean de vise În sânta mea junie al tău chip îmi surâse, Femee scumpă mie, cum luna-ncet apare Din înstelata mare 18. ORIUNDE VOM PRIVI - Hieronymus Lorm - (cca 1870) Oriunde vom privi, Durere și vină. Tot timpul ce-o veni
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în lâncezeală. Când dușmanii sfarmă-n porți Și pe muri se suie, El respinge-nvingător Neagra lor urdie. Dar lovit în luptă grea La pământ s-oboară; Mai încearcă încă lin Numele-i și moare. Și orașu-eliberat De-namice săbii Slobozi oceanului Cârduri de corăbii. Pintre crenge strălucesc Pete de lumină, Peste vârfuri cari cresc Trece luna plină. {EminescuOpIV 484} ] Și sub arborul cel gros Și în umbra deasă La mormântul marmoros Doamna cea frumoasă. Ți se pare cumcă vezi Pe o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mare? {EminescuOpIV 491} Un cerc ce-i desemnat pe o hârtie S-arate ceea ce se mișcă-n cer, Încunjurând cu moartea ei pustie Pământul greu cu a lui hemisfer, Care vuind se mișcă-n vecinicie În jur de soare, -n ocean d-eter - Și toate astea într-un cerc pe-o coală: Mărimea lumei și a firei fală. Pe ce domnim?... pe cifre și pe semne... 33. DE CE N-AFLĂM În ÎMPLINIREA... (cca 1873 ) De ce n-aflăm în împlinirea dorințelor din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
imperiul, Olimpul Și cu mândrie poartă a veciniciei mască Când mama, lui e-o clipă, care când sta să-l nască Il și ucide. Totuși, în clipa suspendată, Dacă, din noapte-eternă o ființă se arată El vede cer și stele, oceanul, universul; El nu-mi zărește ochii, el nu-mi aude mersul Ce-l sperie - trecutul - gigant cu visuri sumbre. Viitorul gol, nimica și umbra unei umbre. A clipelor cadavre din cărți el stă s-adune, În petice de vreme cătând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bătăilor, iar În mintea sa era un freamăt continuu. Mergeau la „pământul nostru”, cum se spunea În casă, pământ ce se oprea exact În malul bălții Peletuci. Ce nume! Balta era mare și Întinsă iar pentru Va, devenea un adevărat ocean, neputând să cuprindă cu privirea decât o mică parte de apă și malul Înverzit pe care stătea și de pe care privea fermecat, bogăția vegetală diversificată. Îl atrăgeau inflorescențele roz de pipirig pe care le Îndrăgea, luându-le acasă dar și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ale dimineții. Era ora zece, dar abia dacă se mișca un singur locuitor, deși primele licăriri ale programelor de televiziune matinale Începuseră să joace pe tavane. Complexul Costasol era pe punctul de-a se trezi din somnul său adînc ca oceanul pentru a pătrunde Într-o lume nouă și mult mai vioaie. În mod surprinzător, mă simțeam euforic. Dacă Bobby Crawford era tînărul ofițer districtual, atunci David Hennessy și Elizabeth Shand erau agenții companiei comerciale care se țineau de coada lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la comandă, Împodobind cu luciu de pesetas țesătura fină. Mi-am dat seama că, terminîndu-se festivalul din Costasol, Începuse colectarea profiturilor. Turiștii părăseau piața, iar cafenelele din zona mallului aproape se goliseră, rămînÎnd În urma lor cîțiva patroni care priveau la oceanul de gunoaie și petale În curs de vestejire. Terenurile de tenis și piscinele clubului sportiv erau pustii, membrii acestuia plecînd devreme ca să se pregătească pentru petrecerile private din cursul serii. Wolfgang și Helmut stăteau lîngă piscina care se golea Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
țarinei, și adâncimea cerului depărtat. Deasupra gropii, pluteau într-o lungă călătorie corăbiile norilor, mistuite în ceasuri întregi, destrămate de vântul nesimțit. De aici, ea putea să-și închipuie mai bine mările la fel de albastre și galioanele cuprinse de foc pe oceanele îndepărtate. Și, auzind din când în când nechezatul sălbatic al armăsarilor lui moș Leu, i se părea că o să-l vadă într-o zi pe regele Arthur, coborând în goană malurile gropii, acoperit de zalele sale cenușii, cu mantia-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce-l are În centru pe căpitanul Charles Horneck (1751-1804), portretizat În desenul cu pricina. Membru fidel al „Macaroni Club”-ului, tânărul de familie bună Își ratează jalnic viața matrimonială și, spre a-și spăla rușinea de Încornorat părăsit, trece Oceanul, Înrolat În trupele engleze. Faptele de bravură pe câmpul de luptă Împotriva colonilor americani sunt Însă firave. Schimbă regiment după regiment, cade prizonier și se Întoarce spăsit În Anglia. Se pare că el Îi servește drept model doctorului Schuckburg pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lovit pe cacofagi și așa am fost inundați de coduri... Politețea, mâncarea bună, teatrul, oamenii educați, femeile, indemnizațiile, coloniștii, administrația, toate au avut propriul lor cod. A venit apoi doctrina lui Saint-Simon, În Încercarea de a ține sub control acest ocean de texte, codificarea (a se vedea l’Organizateur) fiind pentru el o știință specială... Poate că a fost o greșeală a tipografului, care nu a citit corect caudificare, de la cauda, coadă..., nu mai contează... - Vă Întreb, adăugă el Întrerupându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cei din Bordeaux la Curaçao, și așa știa să vorbească de toate, cu asemănări din trecut, cu apropieri și amănunțiri fermecătoare de câte ori i se Întâmpla să povestească de călătoriile lui prin ținuturile străvechi ale Răsăritului; sau prin ostroavele pierdute ale oceanului liniștit, unde domnește primăvara veșnică”. Povestitorul proiectează peste existența „eroului” său o aură demonică: „Așa, de pildă, am Înțeles că se Îndeletnicea cu cercetări oculte Îndrăznețe, pentru cari era hărăzit, pe lângă o Înclinare Înnăscută rară, și cu cea mai uimitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fotolii... Uite, chiar aici, am putea ridica un eșafod discret, simplu, grațios... Și din resturile astea... am încropi un baldachin... Și dac-am aduce un covor roșu, închipuiește-ți ce efect... Și putină mătase, pe eșafod... și buturuga tronând într-un ocean de mătase... Și chiar un mic dispozitiv de scurgere... Și trei-patru trompeți care ar da semnalul și oficialitățile ar veni și și-ar ocupa locurile... Înțelegi? Îți dai seama că toate astea sunt posibile, realizabile? Îți dai seama ce feerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
alta și încetul cu încetul! le subțiază. Mai apoi li se tocesc oasele din cauza ploii și după o vreme dispar... IOANA (Îl ascultă extaziată, fericită.): Mai spune, vreau să mai spui. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am să te duc să vezi oceanul. Tu știi ce înseamnă oceanul? Ioana oceanul este făcut din mii și mii de picături rotunde de ploaie care se rostogolesc dintr-o parte în alta. Iar pe țărmul oceanului plouă în fiecare zi și acolo, nici nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
le subțiază. Mai apoi li se tocesc oasele din cauza ploii și după o vreme dispar... IOANA (Îl ascultă extaziată, fericită.): Mai spune, vreau să mai spui. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am să te duc să vezi oceanul. Tu știi ce înseamnă oceanul? Ioana oceanul este făcut din mii și mii de picături rotunde de ploaie care se rostogolesc dintr-o parte în alta. Iar pe țărmul oceanului plouă în fiecare zi și acolo, nici nu trebuie să aștepți ploaia pentru că acolo trăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Mai apoi li se tocesc oasele din cauza ploii și după o vreme dispar... IOANA (Îl ascultă extaziată, fericită.): Mai spune, vreau să mai spui. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am să te duc să vezi oceanul. Tu știi ce înseamnă oceanul? Ioana oceanul este făcut din mii și mii de picături rotunde de ploaie care se rostogolesc dintr-o parte în alta. Iar pe țărmul oceanului plouă în fiecare zi și acolo, nici nu trebuie să aștepți ploaia pentru că acolo trăiesc cei mai mulți călători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
spui. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am să te duc să vezi oceanul. Tu știi ce înseamnă oceanul? Ioana oceanul este făcut din mii și mii de picături rotunde de ploaie care se rostogolesc dintr-o parte în alta. Iar pe țărmul oceanului plouă în fiecare zi și acolo, nici nu trebuie să aștepți ploaia pentru că acolo trăiesc cei mai mulți călători prin ploaie. Am să-ți arăt și corăbiile... Unii oameni, ca să nu le fie frig pe ocean, își construiesc corăbii. Iar în mijlocul corăbiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
parte în alta. Iar pe țărmul oceanului plouă în fiecare zi și acolo, nici nu trebuie să aștepți ploaia pentru că acolo trăiesc cei mai mulți călători prin ploaie. Am să-ți arăt și corăbiile... Unii oameni, ca să nu le fie frig pe ocean, își construiesc corăbii. Iar în mijlocul corăbiilor își pun câte un catarg care nu este altceva decât un arbore jupuit și care le amintește de arborele din mijlocul orașului. Da... Am să-ți arăt și pădurile care sunt cu totul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
bolborosești acolo? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Perfid.): Grubi... Hai să fugim împreună... cu drezina... HAMALUL (Confuz, între neîncredere și speranță.): Cu drezina!? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cu drezina! În zece zile putem fi departe. Simt în aer un vânt, un iz de ocean. Cred că această cale ferată se îndreaptă spre mare, spre ocean... Am aici, în nări, un gust de apă sărată, un gust de apă sărată, simt.... Încă simt drumul spre apă, înțelegi? Încă nu sunt bolnav de tot, încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cu drezina... HAMALUL (Confuz, între neîncredere și speranță.): Cu drezina!? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cu drezina! În zece zile putem fi departe. Simt în aer un vânt, un iz de ocean. Cred că această cale ferată se îndreaptă spre mare, spre ocean... Am aici, în nări, un gust de apă sărată, un gust de apă sărată, simt.... Încă simt drumul spre apă, înțelegi? Încă nu sunt bolnav de tot, încă mai simt apa, simt apa, o simt în toți porii, mă face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
drumul spre apă, înțelegi? Încă nu sunt bolnav de tot, încă mai simt apa, simt apa, o simt în toți porii, mă face să tremur... Ascultă, Grubi, nu pot rămâne nepăsător... Uite, în direcția aceea e marea, apă multă, țărmul, oceanul, totul e-adunat acolo, în direcția aceea, trebuie să plecăm și noi în direcția aceea. Doi bărbați, în zece zile, cu drezina... ajungem la apă, ajungem la țărm... Iar acolo, Grubi, acolo poți și tu să încerci... am să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
la mare? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Simt că într-acolo e marea, vă jur, o simt atât de bine cum n-am mai avut niciodată... niciodată... atâta siguranță... Calea asta ferată duce spre mare, sunt sigur... Duce spre mare și spre ocean, e sigur că duce spre mare, pata aceea albastră e marea. O văd de când am venit aici, dar mi-a fost frică.... da... n-am vrut să pară că... ȘEFUL GĂRII: Credeți că într-adevăr... marea? (Exaltat.) Credeți că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
spre dimineață. În cele câteva ore scurse după ce sfrijitul Îmi urase noapte bună aproape cu simpatie (sau cel puțin așa mi se păruse mie la reluare, probabil din nevoia de a găsi un oricât de scheletic punct de sprijin În oceanul de ostilitate care mă Înconjura), În acele ore Înfrigurate, mi se destrăbălaseră În minte o mie și unul de gânduri și Îmi defilaseră pe dinlăuntrul retinei cam tot atâtea imagini aleatorii, frânte, disparate, succedându-se fără nici o noimă, Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În afara imperiului său se mai aflau doar Arabia (prezentă Însă, În mod explicit, pe agenda unei următoare expediții), bazinul occidental al Mediteranei, până la Gibraltar (vizat și el detaliat În planurile macedoneanului), și restul Indiei, respectiv, Gangele cu obiectivul maxim, atingerea „oceanului exterior” - formulare misterioasă, prezentă În textele autorilor antici, a cărei semnificație reală nu a fost Încă descifrată mulțumitor de istoriografia modernă. De patru ani este căsătorit cu Roxana, fiica nobilului ahemenid Oxyarthes, redutabilul adversar care condusese rezistența de la Sogdiana. Roxana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
istoria politică a acestei țări vreme de un secol. Portugalia veacului XIX părea că pierduse pentru totdeauna vigoarea, eroismul și forța creatoare, care, pe timpul lui Henric Navigatorul, Don Manuel și Don Joîo III o înălțaseră la rangul de regină a oceanelor și îi dăduseră stăpânirea unei bune părți a lumilor nou descoperite. S-ar fi spus că efortul uriaș, cheltuit de Portughezi în secolele XV-XVI, secătuise până la măduvă substanța vitală și energiile creatoare ale națiunii. Portugalia descoperirilor maritime și a colonizărilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]