10,156 matches
-
lucrări de reparații și consolidare, cu purtarea de grijă a preotului paroh Vasile Chiroșcă și a preotului Mihai Ungureanu și cu ajutorul oferit de membrii Consiliului și Comitetului Parohial. Zidurile lăcașului de cult au fost consolidate, iar pereții interiori au fost pictați în tehnica frescă de către profesorul Corneliu Pașcanu din București. În anul 2003, cu puțin timp înainte de resfințirea bisericii, preotul paroh Vasile Chiroșcă, fost membru al Consistoriului și fost secretar protopopial, a fost pensionat pe motiv de vârstă, după 42 ani
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
au participat doar câteva sute de credincioși. Deși a fost invitat să participe la resfințirea lăcașului de cult pe care-l renovase, preotul Vasile Chiroșcă a refuzat. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare din pridvor în pronaos s-a pictat o pisanie cu următorul cuprins: Preotul paroh Constantin Grigore, consilier juridic al Arhiepiscopiei Iașilor, a primit pe 24 octombrie 2009 din partea patriarhului Daniel cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române - Crucea Patriarhală - Clasa I, în semn de apreciere a
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
mitropolitului Teoctist Arăpașu s-au efectuat noi lucrări de restaurare în anii 1981-1985. După înlăturarea de la putere a regimului comunist în decembrie 1989, mitropolitul Daniel Ciobotea a dispus efectuarea unor lucrări de înnoire a acestui lăcaș de cult: s-au pictat în frescă pereții interiori ai bisericii de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi (1997-1999), s-au restaurat catapeteasma, strana domnească și cea arhierească și s-a amplasat un mozaic în stil bizantin în pridvorul deschis al bisericii, acesta fiind realizat
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
cu șarpele în ghiare etc.) care se întrețes cu vrejuri aurite într-o decorație deosebit de armonioasă și abundentă. Deasupra ușilor împărătești este sculptată stema Moldovei. Unele icoane de pe catapeteasmă, printre care icoana Mântuitorului și cea a Sfântului Gheorghe, au fost pictate de Eustațiu Altini în anul 1805. Icoana Maicii Domnului, realizată de un pictor necunoscut pe vremea mitropolitului Gavriil Callimachi, are în partea de jos, la mijloc, umătoarea inscripție: ""Pomenește Doamne pe robul tău Gavriil arhiereul"". Pereții interiori sunt pictați în
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
fost pictate de Eustațiu Altini în anul 1805. Icoana Maicii Domnului, realizată de un pictor necunoscut pe vremea mitropolitului Gavriil Callimachi, are în partea de jos, la mijloc, umătoarea inscripție: ""Pomenește Doamne pe robul tău Gavriil arhiereul"". Pereții interiori sunt pictați în frescă în stil neobizantin. Pictura murală a fost realizată în perioada 1997-1999, de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi. Ea impresionează prin abundența și frumusețea imaginilor. Pe peretele vestic al pronaosului este reprezentată scena Judecății de Apoi. În afară de scenele
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
1997-1999, de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi. Ea impresionează prin abundența și frumusețea imaginilor. Pe peretele vestic al pronaosului este reprezentată scena Judecății de Apoi. În afară de scenele biblice și de figurile sfinților (în principal sfinți de origine română), sunt pictați și înalți ierarhi cum ar fi mitropoliții Veniamin Costachi și Iosif Naniescu purtând în mâini chivotul noii catedrale mitropolitane, mitropoliții Petru Movilă, Varlaam Moțoc și Dosoftei Bărilă (înainte ca aceștia să fie canonizați), mitropolitul Gavriil Callimachi (ctitorul acestei biserici), patriarhul
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
a apărut o formă de creștinism total diferit de cel din apus, cu rit grecesc, iar în imperiu se vorbea greaca.De asemenea, biserica era subordonată statului,iar Împăratul Bizantin era egal cu apostolii, și venerat în Biserica Răsăriteană fiind pictat în icoane și pe pereții bisericilor. Patriarhul Constantinopolului, Capul Biseicii Răsăritene, era a doua personalitate în imperiu, după împărat cu toate că el era cel ce îl încorona și îi dădea însemnele puterii religioase în Catedrala Hagia Sofia din Constantinopol. El a
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
III-lea Isauricul (717-741) din acea perioadă, s-a gândit că arabii au câștigat atâtea bătălii deoarece îl aveau pe Dumnezeu de partea lor. El știa că în Islam nu există nicio reprezentare a divinității, fiind o erezie să o pictezi din moment ce nimeni nu a văzut-o. El a mai crezut și că Dumnezeu i-a părăsit pentru că ei aveau picturi și icoane cu sfinți, Iisus, Maica Domnului. A ordonat imediat ca icoanele șă fie distruse. Au apărut certuri între împărat
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
împărțit în două tabere: iconoclaștii (cei ce voiau să distrugă icoanele), conduși de împărat, și iconodulii (cei ce se închinau icoanelor și le apărau), conduși de Patriarhul Constantinopolului. În timpul luptelor iconoclaste, bisericile răsăritene nu aveau icoane și nici nu erau pictate, dar aveau o cruce pictată cu ulei sau vopsea ce indica direcția răsăritului . În cele din urmă luptele au luat sfârșit, în anul 787, prin Al Doilea Conciliu de la Niceea, totuși, au apărut și Patriarhi ai Constantinopolului iconoclaști, iar luptele
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
cei ce voiau să distrugă icoanele), conduși de împărat, și iconodulii (cei ce se închinau icoanelor și le apărau), conduși de Patriarhul Constantinopolului. În timpul luptelor iconoclaste, bisericile răsăritene nu aveau icoane și nici nu erau pictate, dar aveau o cruce pictată cu ulei sau vopsea ce indica direcția răsăritului . În cele din urmă luptele au luat sfârșit, în anul 787, prin Al Doilea Conciliu de la Niceea, totuși, au apărut și Patriarhi ai Constantinopolului iconoclaști, iar luptele au continuat, sfârșindu-se cu
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
din Pinacotecă; este fascinat în special de Rubens, Van Dyck și Paul Delaroche. După întoarcerea la Cracovia, închiriază pe strada Krupnicza un atelier atât de strâmt, încât tablourile de dimensiuni mai mari este nevoit să le desfășoare și să le picteze pe bucăți. În schimb este foarte ambițios. Când, în 1862, Societatea Artelor Frumoase îi oferă 1000 de florini pentru tabloul ""Kochanowski cu fiica sa Urszula moartă"", cu condiția să-și continue studiile la Viena, refuză, jignit că este tratat ca
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
1862, Societatea Artelor Frumoase îi oferă 1000 de florini pentru tabloul ""Kochanowski cu fiica sa Urszula moartă"", cu condiția să-și continue studiile la Viena, refuză, jignit că este tratat ca un începător. Are dreptate, pentru că în același an va picta unul din cele mai frumoase tablouri ale sale, "" Bufonul în timpul balului, aflând știrea căderii orașului Smolensk"". Pe 22 ianuarie 1863, se declanșează o insurecție a "popoarelor polonez, lituanian și ucrainean", chemate la luptă împotriva guvernului austro-ungar. Detașamentele cracoviene sunt învinse
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
în timpul balului, aflând știrea căderii orașului Smolensk"". Pe 22 ianuarie 1863, se declanșează o insurecție a "popoarelor polonez, lituanian și ucrainean", chemate la luptă împotriva guvernului austro-ungar. Detașamentele cracoviene sunt învinse. Matejko are douăzeci și șase de ani. Termină de pictat ""Predica lui Skarga"" (1864), cu care repurtează un succes fără precedent. Pe 21 noiembrie 1864 se căsătorește cu Teodora Giebultowska. Câteva luni mai târziu, călătoresc împreună la Praga, Dresda, Köln și la Paris, unde tabloul "Predica lui Skarga" este prezentat
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
fi cumpărat de împăratul Franz Josef. Tabloul declanșează o serie de discuții privind trecutul istoric al Poloniei, discuții care prevalează asupra valorii artistice. Însuși Matejko își consideră operele ca o contribuție în polemica pe tema istoriei. În anul 1869, după ce pictează tabloul ""Uniunea de la Lublin"", primește în Franța "Legiunea de Onoare". Tabloul va fi achiziționat prin contribuții publice, devenind proprietatea orașului Cracovia. În anul 1873, lui Matejko i se propune să preia conducerea Academiei din Praga, unde se construiește și un
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
Școlii este revocată, iar Matejko este numit directorul ei. Din străinătate sosesc numeroase dovezi de recunoaștere, Matejko devine membru de onoare al Academiilor din Paris, Berlin, Praga și Viena, precum și al "Academiei Rafaelite" din Urbino. Surprinde prin neobosita lui activitate. Pictează tablouri cu scene din istoria Poloniei, înțelegând importanța propagandei în politică. Dorește ca prin pictura sa să promoveze problematica Poloniei în opinia publică europeană. În anul 1878, pictează tabloul ""Bătălia de la Grünwald"", considerat și astăzi o capodoperă a picturii pe
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
Viena, precum și al "Academiei Rafaelite" din Urbino. Surprinde prin neobosita lui activitate. Pictează tablouri cu scene din istoria Poloniei, înțelegând importanța propagandei în politică. Dorește ca prin pictura sa să promoveze problematica Poloniei în opinia publică europeană. În anul 1878, pictează tabloul ""Bătălia de la Grünwald"", considerat și astăzi o capodoperă a picturii pe teme istorice. Urmează "Galeria regilor și prinților polonezi" (1890-1892), care reunește 44 de desene, înfățișându-i pe conducătorii polonezi, desene care vor ilustra o Istorie a Poloniei scrisă
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
o capodoperă a picturii pe teme istorice. Urmează "Galeria regilor și prinților polonezi" (1890-1892), care reunește 44 de desene, înfățișându-i pe conducătorii polonezi, desene care vor ilustra o Istorie a Poloniei scrisă de istoricul cracovian Stanislaw Smolka. În 1892, pictează cunoscutul ""Autoportret"" (reprodus aici la începutul articolului). În 1893, pleacă la Bochnia, unde trebuie să restaureze capela Sf. Kinga. La 30 octombrie, Matejko se mai străduiește încă să picteze, dar nu mai are puterea să-și continue lucrul. În ziua
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
Istorie a Poloniei scrisă de istoricul cracovian Stanislaw Smolka. În 1892, pictează cunoscutul ""Autoportret"" (reprodus aici la începutul articolului). În 1893, pleacă la Bochnia, unde trebuie să restaureze capela Sf. Kinga. La 30 octombrie, Matejko se mai străduiește încă să picteze, dar nu mai are puterea să-și continue lucrul. În ziua următoare face o hemoragie puternică. Moare la 1 noiembrie 1893, în vârstă de 55 de ani. Jan Matejko în dorința sa de a promova toate domeniile de interes în
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
creat o viziune a istoriei poloneze pe care nu o putem nega în ciuda tuturor criticilor care au venit, ulterior, din partea specialiștilor. Jan Matejko de multe ori a reprezentat în picturile sale personaje care în realitate nu au participat la evenimentele pictate de el, cum au fost de exemplu Hugo Kołłątaj și generalul Józef Wodzicki în „"Bătălia de la Racławice"”. Pictorul era interesat de crearea unei sinteze istorico - filozofice și nu reprezentarea istorică a evenimentelor. Munca pe care Matejko a exercitat-o în
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
că evenimentele din timpul războaielor ruso - lituaniene vor avea un sfârșit tragic. În acest grup de picturi se includ și pânzele „"Predica de Piotr Skarga"” (, 1864) și „"Reytan"” din 1866. A doua categorie este dedicată evenimentelor celebre din istoria Poloniei, pictate după înfrângerea rebeliunii din 22 ianuarie 1863 (). Jan Matejko a pictat numeroase evenimente și bătălii din istoria Poloniei. Lucrarea sa cea mai faimoasă este „"Bătălia de la Grunwald"” ( din 1878) ce ilustrează victoria polono - lituaniană din anul 1410 asupra cavalerilor teutoni
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
tragic. În acest grup de picturi se includ și pânzele „"Predica de Piotr Skarga"” (, 1864) și „"Reytan"” din 1866. A doua categorie este dedicată evenimentelor celebre din istoria Poloniei, pictate după înfrângerea rebeliunii din 22 ianuarie 1863 (). Jan Matejko a pictat numeroase evenimente și bătălii din istoria Poloniei. Lucrarea sa cea mai faimoasă este „"Bătălia de la Grunwald"” ( din 1878) ce ilustrează victoria polono - lituaniană din anul 1410 asupra cavalerilor teutoni, o pictură care i-a adus o recunoaștere internațională ca „"simbol
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
Copernic discutând cu Dumnezeu"” (), „"Zygmunta"” în 1874, „"HOLD Pruski"” în 1882, „"Sobieski pod Wiedniem"” în 1883, „"Wernyhora"”, „"Kościuszko pod Racławicami"” în 1888, „"Dzieje Cywilizacji w Polsce"” în 1889, și „"Konstytucja 3 Maja"” din 1891. În perioada 1890 - 1892, Matejko a pictat portretele regilor polonezi adunate în cartea sa „"Portretele regilor Poloniei"” publicată în 1890, pasiunea sa pentru detaliu fiind demonstrată la realizarea schițelor de cranii cu ocazia deschiderii sarcofagului reginei Jadwiga în anul 1887. Printre alte portrete, se mai pot enumera
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
Oscar, și doamna ei de onoare, Ebba Munck af Fulkila în 1888. A fost descrisă ca fiind talentată din punct de vedere artistic. A fost fotograf amator, pictor și sculptor. În călătoriile sale din Egipt și Italia a fotografiat și pictat mult și a experimentat diverse tehnici de fotografiere ridicând munca ei la un grad înalt de calitate fotografică. De asemenea, era o excelentă pianistă și de exemplu putea cânta complet "Inelul Nibelungilor" de Wagner fără note. A avut o bună
Victoria de Baden () [Corola-website/Science/318132_a_319461]
-
barocă. În anul 1925 biserica a fost renovată. Pereții au fost acoperiți cu un strat de tencuială, iar acoperișul a fost învelit cu tablă. În interior pereții și iconostasul sunt împodobiți cu icoane pe sticlă de la Nicula. Biserica a fost pictată în anul 1988. Această biserică este amenințată cu dispariția. Au apărut crăpături mari în tencuiala pereților și sunt necesare lucrări de consolidare atât a edificiului propriu-zis cât și a terenului pe care este construită. Lucrările de consolidare a scheletului din
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
își petrece copilăria la bunica lui, Villa Auchat, la Pierrefitte-sur-Seine (azi: Seine-Saint-Denis). Încă din tinerețe începe să abuzeze de băuturi alcoolice. La vârsta de 18 ani este internat în spitalul Sainte-Anne din Paris pentru o cură de dezintoxicare. Începe să picteze primele tablouri, încurajat de mama sa. Revenit la Pierrefitte, realizează tablourile "Café „Le Chat sans Queue”" și "La Guinguette". În 1909, galeristul Louis Libaude îi cumpără tablouri cu peisaje din Montmartre, Pierrefitte și Montmagny. Se împrietenește cu pictorul Alphonse Quizet
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318223_a_319552]