10,542 matches
-
stabilit rezidența. Cam asta face Luca Pițu cu firul limbii române, de o samă de ani, tot vrea să o facă dreaptă în spirit și o face tot mai ondulată în formă. Habar n-am dacă el are miza personajului pomenit la început, ceea ce e sigur e că "diavoleasca lucrare" la care e înhămat Luca Pițu a sedus destule suflete și minți cât să paveze cu ele calea tot mai largă spre confuzia de Iad-Rai căreia îi suntem sortiți. Ca și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Un "an Ștefan Petică" te-ar aranja? După cum s-a comportat cu tine mare parte dintre universitarii ieșeni și după cum i-ai "pictat" pe cei mai mulți scoțându-le "intestinele" trăsăturilor din interior în afară, îmi vine să cred că în "cuibul" pomenit erai un fel de "ou de cuc" care se asemăna cu ceilalți numai prin... neasemănare. Modul în care "ai procedat cu ei" demonstrează că tu folosești cuvintele ca să spui adevărul, nu să-l ascunzi, nu-i așa dom' profesor? Așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
consulta ca pe o limbă moartă; poate și o inițiere mai profundă în muzicile clasice. Asta e. Și nici nu cred că a venit implozia bolșeviciului prea târziu. "Prea", nu; "târziu", da. O altă întrebare de "oracol" pentru același individ pomenit mai sus: Ce crezi că ai ratat (în viață) și mai poți recupera? Aceeași chestie călătoriile, ieșirile, excursiile pe mapamond, dintotdeauna jinduite. Mă avertiza tătânele, acest Brucan personal, când, arând cu el ogorul de lîngă Pădurea Baronului, îmi ieșeau ochii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răspund (și mă repet), trebuie să mă sprijin atât pe cele spuse mai sus cât și experiența mea biografică. Povestea mea începe cu...: După o lungă perioadă de prizonierat în minele din Donnbas (astăzi Ucraina), tatăl meu (german, după cum am pomenit) s-a reîntors la tânăra lui soție cu care, după nuntă, nu apucase să stea decât trei luni. Mama mea maestru croitor cu un atelier de croitorie particular și câteva angajate, avea posibilitatea să sprijine material atât părinții ei cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care au premiați Nobel și n-au acces la marea cultură universală decât marginal). Ce va rămâne din "opera" mea într-o sută de ani? Nimic, poate se va reține un poem, de curiozitate în vreun manual alternativ, voi fi pomenit în vreo istorie a literaturii sau în dicționare literare. Nu-mi fac iluzii, n-am reușit să mă impun "la nivel de paradigmă". Mă uit la Dicționarul Esențial al Literaturii Române, câți dintre cei cuprinși în sumar vor mai însemna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poeme trecute prin dârmonul cenzurii, în volumul schilodit Întru totul, cât și din poemele ample, scrise în aceeași perioadă și apărute în presa literară a momentului, dar reluate editorial abia în marile antologii ale lui Laurențiu Ulici, de care am pomenit deja, care îi știa toate versurile Ilenei. Când o să am mai mult timp, o să sistematizez ideile profetice ale lui Alexandru Mușina, care au rămas valabile până azi și vor rămâne în continuare, și-o să le ilustrez cu versurile Ilenei: în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
peșteră, s-a ascuns în păduri, s-a ascuns în sine... Dumnezeu l-a lăsat în pace, oricum era un divertisment în orizontul amorf, era totuși creația lui. Și văzând Domnul că și acest lucru e bun...! În fapta biblică pomenită de tine (o spun pentru cei care au deschis mai târziu ediția de poimâine a ziarelor de știri!), Iacov se întoarce acasă, după mulți ani de pribegie, încărcat de bogății, ca să-l întâlnească pe fratele său, Esau, pentru o împăcare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vă rog să mă iertați că mă exprim așa! Cred că de aceea adevărații creștini nu mai deschid ușa la așa-ziși colindători ca să le dea bani. E departe de a fi colindă ceea ce cântă ei azi. Nici nu mai pomenesc de Pruncul Iisus și Sfânta Fecioară. Doar asta e colinda adevărată cum S-a născut, și unde. Hai să ne Întoarcem cu colindele din trecut. Să Învețe În familii, În grădinițe și școli pe toți copiii de mici. Nu se
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
privești grădina. Parcă am intrat În Paradis. Toți avem emoții. Dăm slavă lui Dumnezeu, Îngenunchem și sărutăm pământul (pietreleă - urmele pașilor Domnului Iisus. Ne descătușăm inimile, ne spunem tainic durerile care ne apasă sufletul, ne rugăm pentru toți și-i pomenim pe cei de acasă. Cu adevărat, când ne-am ridicat din genunchi parcă eram alții. Eram ca niște păsări zburătoare pentru că ni se luase povara grea ce-o purtam În trup. Ne descătușasem, parcă nu mai eram pământeni, ci niște
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dar nu te lasă mult, cam 5 minute și te scoate imediat cu forța... Deși când intri rămâi mirat de tot ce vezi. Apoi te grăbești să te rogi măcar un pic, dar abia te descătușezi la rugăciune și te pomenești că te poftește afară din Sfântul Mormânt. Dar numai să vă vedeți acolo, că Domnul are El grijă și nu păgubiți cu nimic. Dimpotrivă, dacă ați Înțelege cât aveți de câștigat, ați da totul ca să ajungeți acolo. Parcă vi se
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
bine, de e rău, ce să-mi ceri!? Doar patru clase am și atât. Dacă trăia mama poate mă educa, se ocupa cu milă de mine. De când aveam 6 ani s-a dus mama, Dumnezeu s-o ierte, c-o pomenesc. Am luat și eu de la lume și de la biserică Învățăturile cele bune, spun eu. Asta sunt eu, nimic mai mult. Domnul cu Mila Lui! Că multe minuni a mai făcut și cu mine, nevrednica. Dar, așa cum sunt, sunt fericită că
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
o sfială, o tristețe, o durere de nedescris. Vezi Locul unde L-au pironit pe Cruce pe Domnul. Îngenunchezi, săruți Mâinile Întinse, Îți spui tainic ce ai pe suflet și lași În Mâna Domnului toate. Îți spui durerile și dorințele, pomenești pe toți cei din familie, pe prieteni și pe dușmani, te rogi ca Domnul să ne dea ceea ce ne lipsește și ne trebuie la toți pentru mântuire. Acolo pe Golgota S-a adus Jertfa. S-a unit Cerul și Pământul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pentru a o termina. A făcut apel la toți care vor (să strângă mai mulți la un loc sau individual) să trimită un ajutor În bani, cât se poate. Mare pomană ar face cei ce trimit. El și așa ne pomenește pe toți creștinii din România. Bine ar fi să fie auzit apelul și rugămintea lui pentru că - mi-a spus cu lacrimi - grecii se ajută, catolicii se ajută, rușii se ajută iar noi, românii, nu! De parcă n-am avea urechi de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mântuirii noastre Mare Taină s-a lucrat Să ne scoată din păcat Astăzi noi, când te vedem Și aminte ne aducem De ce-L Răstignit Și pe Cruce Pironit! Multe, mult a suferit Pentru noi El a primit! Astăzi câți te pomenesc În rugă te pomenesc Să le fii de ajutor. Mare e puterea Ta! Întotdeauna te chemăm De ispite să scăpăm. Drumul Crucii 14.04.2006 Drumul Crucii pietruit Și cu Sânge e stropit Multe neamuri au călcat Pe urma celui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
s-a lucrat Să ne scoată din păcat Astăzi noi, când te vedem Și aminte ne aducem De ce-L Răstignit Și pe Cruce Pironit! Multe, mult a suferit Pentru noi El a primit! Astăzi câți te pomenesc În rugă te pomenesc Să le fii de ajutor. Mare e puterea Ta! Întotdeauna te chemăm De ispite să scăpăm. Drumul Crucii 14.04.2006 Drumul Crucii pietruit Și cu Sânge e stropit Multe neamuri au călcat Pe urma celui Nevinovat Peste ele au
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mai erau colinzi: Steaua sus Răsare, Trei Păstori, O ce Veste Minunată! și cam astea erau colindele. Acum ce colindă unu copiii la ușe, nici nu Îți vine să deschizi ușa! Păi ce fel de colind cântă ei?.... Fără să pomenească despre nașterea Pruncului Iisus? Sau Mama Pruncului. Au transformat după inimă și mintea care o au. Nu se poate așa. Păi ce fel de Creștini mai suntem și ce-nvățăm urmașii noștri! Deci ne trebuie atenție și cugetare să nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
13.443 locuitori. Știm că în anul 1873 a fost un incendiu devastator chiar în inima orașului, când a ars și biserica Sf. Voievozi. Apoi, pierderea celor trei județe din sudul Basarabiei a făcut ca numărul locuitorilor să scadă, orașul pomenindu-se brusc marginalizat și lipsit de aportul economic al drumurilor spre Răsărit. În Dicționarul său, Constantin Chiriță arăta că, în timpul cercetării întreprinsă cu doi ani înainte de publicare, în 1891, orașul Huși avea doar 12.660 de locuitori. Populația județului Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o colină, se află urmele unei clădiri care poartă numele Cetățuia lui Ștefan cel Mare, situată între satul Bosia și fostul târg Fălciu, o nouă atestare folclorică a amintirii marelui voievod moldovean în această zonă. Movila și moșia Răbâia sunt pomenite în diverse documente publicate de Gh. Ghibănescu. Istoricul menționează că din vârful acestei movile (înălțimea 65 m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și movila lui Andrei, „semne vechi de hotar de moșii”. Răbâia, după opinia lui, provine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rezultă din hrisoavele datate: 12 februarie 1673, 31 martie 1674 și 28 decembrie 1675. Se pare că aici, în Broșteni, fusese zidită o biserică, pe locul schitului Vovidenia, căci într-un act din 1681, pe vremea lui Gheorghe Duca, era pomenit un preot din Broșteni. Ca și Plopenii, satul a avut mult timp, „ureadnicul și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
26 aprilie 1758, Episcopia a căpătat danie un țigan, bucătar, de la Vasilie Gheuca. Sora lui, Victoria, care a dat Episcopiei actul de danie, declara că fratele său a făcut această donație „pentru sufletul lui și a părinților lui ca să se pomenească la Episcopie”. În anul următor, 1759, în timpul domniei lui Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) stolnicul Vasilie Costachi și cu fiii săi au donat Episcopiei o fată de țigan „pentru veșnica lor pomenire și a răposaților săi părinți”. La 7 iunie 1768
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
arată că faptul fusese deja împlinit: patriarhul își exprima bucuria „că s-a mai hirotonit și alt episcop în Moldova”, care, dată fiind încadrarea cronologică, nu putea fi decât cel al Hușilor. Întâiul episcop cunoscut la Huși a fost Ioan, pomenit în hrisovul lui Ieremia Movilă din 15 decembrie 1598, prin care dăruia mănăstirilor Bistrița și Râșca „un iezer ce se numește Cavahul (Cahul), cu toată apa și cu toate gârlele câte intră în ele și ies..., cu tot venitul lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Francisc < și > subdiacon și devenind apostat (adică, a renunțat la rasa călugărească, n.a.) s-a făcut diacon și < preot > oficiant („Si ordino da diacono e da Messa”, (adică preot mirean, n. a.) și apoi și-a luat o soție în orașul pomenit” (Huși, n. a.). Călugărul franciscan dezaprobă gestul preotului care fugise când aflase de sosirea sa. Misiunea de a numi alt preot în această parohie nu este îndeplinită, din cauza lipsei de preoți. Călugărul a aflat că preotul care fugise voia să se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși (subl. ns.), care vii au fost a lui Alexandru paharnicul și li-au fost cumpărat împreună cu giupăneasa lui cu Safta ce-a fost fata dumisale logofătului Răcoviț”. Un Orăș, hatman avea vii la Huși, tot „la Dric”, după cum e pomenit într-un alt document, din 8 aprilie 1669. Cultura viței-de-vie a avut un rol important în apariția și dezvoltarea târgului Huși. În secolele XVI-XVII, acesta se afla pe locul al treilea, în rândul orașelor cu podgorii, după Hârlău și Cotnari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sătenilor? Voiți să fiți robi totdeauna, sclavi în rând cu dobitoacele, să robiți brațele voastre și să vărsați sudoarea voastră? Dacă nu voiți a lăsa aceste dureri și fiilor voștri, ca moștenire, și ca ei să vă blesteme, în loc să vă pomenească pentru că i-ați născut, apoi strigați și voi unire cu frații din Valahia și unirea aceasta vă va deschide și vouă o cale luminoasă și vă va face să gustați din roadele libertății, pe care voi încă poate nu le-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ești. Cei mai mulți dependenți vin cu povești obosite, tocite după ani de zile de folosire. Unii pretind că au pietre la vezică sau la rinichi. Asta-i povestea cea mai uzată și deseori doctorul se ridică și deschide ușa de Îndată ce ai pomenit de pietre la vezica biliară. Am obținut rezultate mai bune cu nevralgia facială după ce i-am căutat simptomele și le-am Învățat. Roy avea pe burtă o cicatrice de la o operație cu care-și susținea textul cu piatra la vezică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]