10,776 matches
-
vot), adevărații teroriști, despre care știm cu toții că nu se află în boxă, unde le este locul, ci fac mai departe acel joc sinistru care se joacă peste capetele noastre, transformând totul într-o farsă la care ne este din ce în ce mai rușine că suntem nevoiți să luăm parte. Faptul că o comisie parlamentară a lucrat atât timp numai pentru a se lămuri mult stimatul și iubitul nostru președinte cât s-a aflat despre ce s-a întâmplat atunci și a șterge pe
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și, eventual, să o facă precupețele. Noi ne încăpățânăm să nu abandonăm această corabie care se scufundă. Fiindcă Viața Românească a însemnat ceva nu numai în istoria culturii, ci și în istoria acestei țări și considerăm că ar fi o rușine națională ca ea să dispară. Dar, din nefericire, știm că ea nu e singura rușine naționalăă Oricum, vom continua să ne desfășurăm activitatea, chiar dacă nu ne vom lua salariile. Există șapte numere ale revistei în diferite faze de lucru (unele
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
se scufundă. Fiindcă Viața Românească a însemnat ceva nu numai în istoria culturii, ci și în istoria acestei țări și considerăm că ar fi o rușine națională ca ea să dispară. Dar, din nefericire, știm că ea nu e singura rușine naționalăă Oricum, vom continua să ne desfășurăm activitatea, chiar dacă nu ne vom lua salariile. Există șapte numere ale revistei în diferite faze de lucru (unele chiar în bun de tipar sau în corectura a doua). Nu avem însă banii necesari
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de suferință. Atitudinea, mai exact lipsa de atitudine, ne doare. Ne-am dori cu toții să fim viteji, să fim eroi, dar ne copleșește comoditatea și lașitatea. Numai noi am putut să inventăm o zicală de care trebuie să ne fie rușine, "capul plecat, sabia nu-l taie". Sutele de ani de ocupație străină și de dependență străină au atrofiat orice urmă de verticalitate și de caracter. A sta în rând, liniștit, este mai mult decât o regulă, este un mod de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Redactor la secția științifică. Aveau pagini de știință. Și știința mă pasiona. De fapt, răspundeam de pagina de știință și de literatură străină. Și cred că am făcut niște lucruri bune. Când mă uit astăzi în colecție, nu mi-e rușine pentru ce am făcut în anii aceia. Cred că am schimbat automat viziunea, eu fiind mereu pus pe nou și căutând să trec spre o filosofie a științei. C.Ș.: În ce an se întâmplau toate astea? A.B.: Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
dezastruoase. Vezi un film cu niște cozi înspăimântătoare, cu zăpadă amestecată cu noroi și neridicată de pe străzi neluminate. Astea toate sunt adevărate. Dar, dacă vorbești cu oamenii, rămâi mirat. În țară cunosc oameni cu care nu ne-am face de rușine. Ca să-ți răspund la întrebare, nu cred că s-a pierdut prea mult la acest capitol. Dacă Occidentul nu ne cunoaște nu înseamnă că noi nu cunoaștem Occidentul. Dacă ideile nu se strigă în gura mare pe străzi, asta nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
noi. Probabil că totuși ungurii suferă mai mult din pricină că sunt minoritari, dar, în esență, tratamentul este același pentru toți. Dacă eu aș avea cu un leu mai mult decât colegul meu ungur care lucrează la aceeași gazetă, mi-ar fi rușine pentru leul acela. Salarizarea este aceeași, se aprovizionează din aceleași magazine, merg pe aceleași străzi, suferă de același frig ca și noi. Pentru toți situația este aceeași. Adică nici eu nu am un gram de pâine în plus sau nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
motive aș avea, cunoscând aceste salturi, să cred că de data asta poate fi altfel și că am pierdut cursa? N-am nici un motiv să cred așa ceva. Mai degrabă, sper că toți experții ăștia or să se uite cu relativă rușine la pronosticurile lor. C.Ș.: După ce ai petrecut două luni în Occident, ce părere ai despre exilul românesc? Ce rol crezi că ar putea juca în viitor? A.B.: O, Doamne! Ar fi necinstit să vorbesc despre exil, pentru că-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
să arate că ei erau cei care făcuseră, după 11 februarie, un pas înapoi, după părăsirea puterii de către Alexandru Ioan Cuza. "Partidele au făcut să tacă orice neînțelegeri dinaintea necesității prealabile de a scăpa de un om ce era o rușine pentru țară, care prostitua politica națiunii în complăceri contradictorii... noile ministere sunt conferite oamenilor din Moldova și România, cei mai influenți, cu deosebite nuanțe de opiniuni, se poate observa că partida cea mai înaintată s-a dat la o parte
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ei, dar o iubea; ar fi putut să o pună să avorteze, dar iubește copilul și simte că nu trebuie să facă acest lucru; ar fi putut să-și înșele prietenul, dar simte că nu poate, că ar fi o rușine; îi vine în minte ideea de a-l ucide și chiar și aici simte că nu poate. Și iată că atunci nu poate dormi și toată noaptea se agită gândindu-se la mamă, la copil, la soț. David, așa sigur
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
un raport personal cu Dumnezeu Tatăl care deschide în noi puterea iertării. Dacă nu trăim așa Sacramentul, acesta devine o povară, o formalitate, un lucru care trebuie făcut pentru a elimina anumite pete, de care simțim o oarecare neplăcere, dezgust, rușine: în mod simplu , căutarea unei conștiințe mai bune. Chiar și așa Sacramentul face bine, dar nu reușim să perseverăm deoarece facem acest lucru cu tristețe, oboseală și apăsare. În schimb, acest Sacrament este o întâlnire personală cu Dumnezeu, este o
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
conștiință. Lumea nu pare mai bună ca înainte, dimpotrivă, e mai bolnavă, așa că mă întreb justificat cine condamnă pe cine? Nu prea suntem copți să suportăm libertatea, speculăm riscurile ei. Eu n-am scris nimic de care să-mi fie rușine. Eram șeful secției de poezie, aiuritul fără de partid, incapabil să conceapă vreun articol de fond. La Ateneu, textele obligatorii, de serviciu, aparțineau colaboratorilor externi. Grupul nostru de scriitori, în expansiune, era grav bolnav de literatură. V.P.: Cum a fost revoluția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
birjari și vorbind măscări? Am stat toți trei la masă și când am terminat, m-am ridicat și m-am dus la masa ălora. Atunci, nu aveam nicio frică, nicio rezervă, și le-am spus: bă, vouă nu vă e rușine? Vorbiți și înjurați ca porcii. Sunt cu un om bătrân la masă: e soacră-mea. Ce înțelege ea? Chiar nu vă e rușine? Și am dat să ies din salon. Mama soacră în față, Mary după ea și eu la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ălora. Atunci, nu aveam nicio frică, nicio rezervă, și le-am spus: bă, vouă nu vă e rușine? Vorbiți și înjurați ca porcii. Sunt cu un om bătrân la masă: e soacră-mea. Ce înțelege ea? Chiar nu vă e rușine? Și am dat să ies din salon. Mama soacră în față, Mary după ea și eu la urmă. Când colo, Mazilescu după mine.Venea după mine și țipa. Eu mă aflam exact la un an după ce mai făcusem un masacru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dangătul clopotului și către seară îl dizolvau gînditori în Dumnezeul cel adevărat. SEMN DE CARTE Suflarea oglinzii cum stinge o lumînare. Există Forme vizibile Există Forme vizibile și Forme invizibile de teroare cîntece care ard molcom cum obraji încinși de rușine unghiuri ce nu se pot lepăda de mormăitul lor animalic principii ce nu se pot obișnui cu respirația noastră matinală idei elastice cum jartiere Forme ce se pierd apoi plîng alături de noi apoi se pierd definitiv. CEZAR IVĂNESCU ROSARIUM (AVE
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
-și explica politicile în termeni acceptabili pentru restul lumii. Nu a progresat mult, pentru că până atunci mulți oameni ajunseseră să-i pună la îndoială sinceritatea. Trebuie să găsiți căi (și cuvinte) care să inspire din nou încredere. Nu este nicio rușine să admiteți că multe din cuvintele pe care le veți folosi ca președinte vor fi scrise de altcineva. Așa a fost dintotdeauna. Primul mesaj oficial al lui George Washington către Congres a fost întocmit de James Madison, care, în capacitatea
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
oferise, ca și preotesele, servicii sexuale trecătorilor, a făcut o pasiune ieșită din comun pentru taur. Din împreunarea ei cu taurul, fiind impulsionată de Aphrodita, a dus la nașterea Minotaurului ființă cu trup de om și cap de taur. De rușine, Minos i-a poruncit lui Dedal, arhitect și inginer iscusit, să construiască un labirint în care să fie ascuns Minotaurul. Monstrul își lua ca jertfe șapte tinere și șapte tineri atenieni la interval de șapte ani. Cel care a salvat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
numai fete. Lucruri nesuferite: O pietricică prinsă în tuș care face hârșt-hârșt pe hârtie. Bărbați la beție. Invidioșii, plângăreții, bârfitorii. Javra care latră la un oaspete venit în taină. Primești un bărbat peste noapte și el sforăie. Poftim!... Lucruri de rușine: S-a îmbătat ibovnicul și uite cum îți spune întruna același lucru. În fața unui om învățat, un necioplit pomenește în gura mare numele înțelepților... În textul jurnalului sunt intercalate încercări și realizări poetice de genul celor cu formă fixă, tanka
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de pregătire a profesorilor. L-a invitat pe Jean Jacques Rousseau, dar celebrul filosof a refuzat să vină la Sankt Petersburg și să se ocupe de educația fiului ei. Voltaire a caracterizat-o drept prima dintre femeile care fac de rușine pe mulți bărbați. Diderot a comparat-o cu Brutus privind perseverența de a-și atinge scopurile, cu Cleopatra pentru farmecul ei. Helvétius a supranumit-o protectoarea artelor și științelor. În vremea Ecaterinei a II-a, s-au construit palate, viața
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe cel care se duce la ea sau care o cheamă la el, și fără să sară de gâtul bărbaților. Și dacă vreodată e plătită să se ducă la vreun banchet, nici nu se îmbată ăsta e un lucru de rușine, iar bărbaților nu le plac asemenea fete nici nu se-ndoapă ca o prost-crescută, ci abia apucă mâncarea cu vârful degetelor, mănâncă fără zgomot și nu-și umple cu bucături amândoi obrajii, bea sorbind încet, fără lăcomie, și nu dă paharul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dintr-o suflare... Și nu vorbește mai mult decât trebuie, nu glumește pe seama mesenilor și nu are ochi decât pentru clientul ei. Pentru asta o plac bărbații. Și când trebuie să se culce cu cineva, nu se poartă nici fără rușine, nici cu nepăsare, ci urmărește doar cum să-l farmece și să-l câștige pe amant. (Bărbații) sunt, unii, mai frumoși, alții, deja bărbați copți, iar alții n-au fost dăruiți de natură cu chipuri prea plăcute... ăștia dau mai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de 18 ani până la 60. Și acum eram covârșită de amarul pedepsei și o moarte rușinoasă mă aștepta... Nu mă gândeam nici la cer, nici la iad, nimic decât doar o simplă înfiorare fugară dar care trece... Era copleșită de rușine și durere la gândul vieții ei trecute, era plină de bucuria căinței. A fost ajutată, nesperat, de un pastor (trimis de "îngrijitoare", dăscălița în ale furtului) care a convins autoritățile să-i comute pedeapsa cu moartea prin spânzurătoare în deportare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Și-a apărat semenele spunând: Noi suntem fete căzute și mărturisim! Voi sunteți femei pierdute și vă ascundeți! Impresionată, actrița le-a sărutat pe frunte și a mărturisit că, deși acum este celebră, a trecut și ea prin perioade de rușine și umilință care pentru ele sunt constante ale vieții. Jenia a refuzat să meargă la control medical și s-a spânzurat. Prietena ei, Tamara, s-a străduit să strângă bani pentru înmormântare și l-a convins pe preot să-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
suflet; oamenii trebuie să controloze și să manipuleze natura pentru a supraviețui; știința și tehnologia îmbunătățesc viața. Elemente ale concepției despre lume în culturile estice și vestice sunt prezentate comparativ și de C. H. Dodd (apud Ishii, Klopf, Cooke, 2003): Rușine și Vină: pentru estici a aduce rușine grupului, a fi vinovat înseamnă a fi exclus din grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini și Oameni: pentru estici, relațiile dintre oameni sunt importante; vesticii pun accentul pe sarcinile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
manipuleze natura pentru a supraviețui; știința și tehnologia îmbunătățesc viața. Elemente ale concepției despre lume în culturile estice și vestice sunt prezentate comparativ și de C. H. Dodd (apud Ishii, Klopf, Cooke, 2003): Rușine și Vină: pentru estici a aduce rușine grupului, a fi vinovat înseamnă a fi exclus din grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini și Oameni: pentru estici, relațiile dintre oameni sunt importante; vesticii pun accentul pe sarcinile individuale; Secular (Laic) și Spiritual: culturile spirituale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]