64,222 matches
-
scop al ei reintegrarea delincventului în societate. În plus, o serie de instituții de drept penal (suspendarea condiționată a pedepsei, liberarea condiționată), fără de existența cărora astăzi ar fi de neconceput un sistem coerent de aplicare a pedepsei, își datorează existența teoriilor reeducării. Teoreticienii secolului trecut au considerat că pedeapsa nu mai poate fi justificată doar ca retribuție pentru delictul comis ori doar ca mijloc de prevenire pentru viitoarele delicte sau de îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate fi justificată doar ca retribuție pentru delictul comis ori doar ca mijloc de prevenire pentru viitoarele delicte sau de îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele două doctrine, cea retributivistă și cea utilitaristă, dând naștere unor teoriile mixte, care consideră pedeapsa o răsplată proporțională cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cei mai mulți au menținut ideea că pedeapsa este valoroasă datorită urmărilor sale, cum ar fi, de exemplu, reducerea criminalității
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a părut problematică afirmația că pedeapsa trebuie aplicată infractorului chiar dacă acest lucru nu ar aduce niciun fel de beneficiu. Când problema care se ridică este găsirea celui mai bun sistem de fixare a sancțiunilor nu este nicio îndoială că o teorie retributivistă pură ar avea importante lipsuri atât de natură practică, deoarece poate fi foarte dificil să decizi care infracțiune este mai gravă și cine merită o pedeapsă mai severă, cât și morală, deoarece, dacă sunt ignorate atât considerațiile prevenției, cât
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi sacrificat în scopul de a câștiga o mică îmbunătățire în acuratețea pedepsei din punctul de vedere retributivist. Pe de altă parte, acuzațiilor de barbarism aduse retributivismului li s-a replicat că se bazează pe o presupunere greșită că singura teorie de acest fel este lex talionis și, prin urmare, o teorie care folosește considerațiile retributiviste doar pentru a fixa limitele superioare ale pedepselor și ia în calcul alți factori atunci când decide câtă sau ce fel de suferință ar trebui pricinuită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acuratețea pedepsei din punctul de vedere retributivist. Pe de altă parte, acuzațiilor de barbarism aduse retributivismului li s-a replicat că se bazează pe o presupunere greșită că singura teorie de acest fel este lex talionis și, prin urmare, o teorie care folosește considerațiile retributiviste doar pentru a fixa limitele superioare ale pedepselor și ia în calcul alți factori atunci când decide câtă sau ce fel de suferință ar trebui pricinuită este perfect posibilă. Teoriile prevenției și reeducării, nefixând limite, prezintă riscul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este lex talionis și, prin urmare, o teorie care folosește considerațiile retributiviste doar pentru a fixa limitele superioare ale pedepselor și ia în calcul alți factori atunci când decide câtă sau ce fel de suferință ar trebui pricinuită este perfect posibilă. Teoriile prevenției și reeducării, nefixând limite, prezintă riscul de a deveni cu mult mai inumane decât o teorie pură retributivistă 172. Este evident că atât teoriile retributiviste, cât și cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
superioare ale pedepselor și ia în calcul alți factori atunci când decide câtă sau ce fel de suferință ar trebui pricinuită este perfect posibilă. Teoriile prevenției și reeducării, nefixând limite, prezintă riscul de a deveni cu mult mai inumane decât o teorie pură retributivistă 172. Este evident că atât teoriile retributiviste, cât și cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se ridică aici este cum ar putea fi combinate cele două versiuni rivale pentru a obține una nouă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
factori atunci când decide câtă sau ce fel de suferință ar trebui pricinuită este perfect posibilă. Teoriile prevenției și reeducării, nefixând limite, prezintă riscul de a deveni cu mult mai inumane decât o teorie pură retributivistă 172. Este evident că atât teoriile retributiviste, cât și cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se ridică aici este cum ar putea fi combinate cele două versiuni rivale pentru a obține una nouă, mai bună și dacă este posibilă o conciliere
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se ridică aici este cum ar putea fi combinate cele două versiuni rivale pentru a obține una nouă, mai bună și dacă este posibilă o conciliere între cele două teorii. Mulți filosofi au încercat să găsească un răspuns la această întrebare. În cele ce urmează vom expune pe scurt soluțiile propuse de A. M. Quinton, Richard Hare și H. L. A. Hart. A. M. Quinton într-un articol de notorietate din 1953, On
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În cele ce urmează vom expune pe scurt soluțiile propuse de A. M. Quinton, Richard Hare și H. L. A. Hart. A. M. Quinton într-un articol de notorietate din 1953, On Punishment, încearcă să soluționeze antinomia dintre retributivism și utilitarism argumentând că teoria retributivistă, înțeleasă în mod corect, este o doctrină logică, nu morală și nu asigură o justificare morală a aplicării unei pedepse, ci o lămurire a utilizării acestui cuvânt. Utilitarismul, pe de altă parte, acoperă un număr de atitudini morale posibile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acoperă un număr de atitudini morale posibile față de pedeapsă, dar nici una dintre acestea nu implică cu necesitate consecințele neplăcute invocate de retributiviști, dacă termenul "pedeapsă" este înțeles în sensul pe care l-a enunțat tezele retributiviste. Pe scurt, cele două teorii răspund la întrebări diferite: retributivismul la întrebarea "când putem pedepsi (din punct de vedere logic)?, iar utilitarismul "când am putea sau ar trebui să pedepsim (din punct de vedere moral)173? Quinton ia în considerare faptul că pedeapsa este întotdeauna
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
punctul de plecare al încercării lui Richard Hare de a dovedi că utilitarismul și kantianismul nu trebuie să se afle neapărat în dezacord. Reflecția pe tema pedepsei a fost unul din motivele care l-au determinat pe Hare să elaboreze teoria celor două niveluri ale gândirii morale. Teza lui Hare pornește de la observația că, oamenii obișnuiți, în rândul cărora sunt incluși și judecătorii, legislatorii sau polițiștii, sunt legați de un set de principii ale dreptății retributive. Dacă se simt tentați să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
însă noi nu trebuie să permitem aplicarea pedepsei în orice circumstanțe, chiar dacă acest lucru ar putea avea efectele urmărite. Așadar, nu putem dispune aplicarea pedepsei la întâmplare, ci doar "făptuitorul pentru fapta sa"184. Hart încearcă să concilieze cele două teorii rivale și, totodată, să construiască o teorie a pedepsei acceptabilă. Doctrina utilitaristă joacă un rol important în teza sa, pedeapsa neputând fi justificată decât dacă are ca efect reducerea criminalității. Nici rolul retributivismului nu este de neglijat, limitele acceptabile în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepsei în orice circumstanțe, chiar dacă acest lucru ar putea avea efectele urmărite. Așadar, nu putem dispune aplicarea pedepsei la întâmplare, ci doar "făptuitorul pentru fapta sa"184. Hart încearcă să concilieze cele două teorii rivale și, totodată, să construiască o teorie a pedepsei acceptabilă. Doctrina utilitaristă joacă un rol important în teza sa, pedeapsa neputând fi justificată decât dacă are ca efect reducerea criminalității. Nici rolul retributivismului nu este de neglijat, limitele acceptabile în care poate fi utilizată pedeapsa ca mijloc
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
celor vinovați. Hart admite totuși că, principiul retributiv al pedepsirii vinovaților poate fi încălcat uneori pentru atingerea unor scopuri utilitariste, dar atunci când se întâmplă acest lucru trebuie să avem conștiința faptului că se încalcă un principiu important. Partea slabă a teoriei lui Hart, evidențiată de criticii săi, este că, dacă acordăm preeminență principiilor utilitariste în fața celor retributiviste, ne putem afla în situația de a evita pedepsirea unor delicte foarte serioase în timp ce altele mai puțin grave continuă să fie încriminate, dacă s-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în situația de a evita pedepsirea unor delicte foarte serioase în timp ce altele mai puțin grave continuă să fie încriminate, dacă s-ar dovedi că acest lucru ar avea drept consecință o drastică reducere a criminalități. În consecință, putem susține că teoriile mixte, așa cum au fost ele elaborate, nu reprezintă doar o alăturare a unor principii diferite și contradictorii, ci, prin înlăturarea inconvenientelor pe care le ofereau "modelele pure"185, s-a dorit construirea unor teorii ale pedepsei mai bune selectând doar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
criminalități. În consecință, putem susține că teoriile mixte, așa cum au fost ele elaborate, nu reprezintă doar o alăturare a unor principii diferite și contradictorii, ci, prin înlăturarea inconvenientelor pe care le ofereau "modelele pure"185, s-a dorit construirea unor teorii ale pedepsei mai bune selectând doar aspectele pozitive puse la dispoziție de cele două doctrine rivale. Concluzii Atunci când vorbim despre drept, gândirea face automat o conexiune cu normă, regulă, lege, regulile juridice fiind etaloane sau măsuri abstracte ale conduitei, ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu se deosebesc. Deosebirea nu constă în faptul că morala este o simplă intenție interioară, iar dreptul rămâne în exterioritate, ci ea constă în faptul că în exteriorizare actul moral autentic trebuie să rămână pur individual 2. În epoci diferite, teoriile care au dezbătut relația dintre aceste două domenii au variat de la un pol în care dreptul era identificat cu morala la un altul în care i se neagă moralei orice influență asupra dreptului. În ceea ce privește elementele pe care cele două domenii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sistem de pricinuire a unei suferințe tuturor celor și doar acelora care au fost găsiți vinovați de săvârșirea unui delict. Deși noțiunile de pedeapsă și vinovăție sunt strâns legate, ele nu pot fi confundate. Vinovăția a fost considerată de adepții teoriilor retributiviste fundamentul pedepsei. Pentru filosofii utilitariști, însă, pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Prin urmare, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aplicarea pedepsei poate fi pricinuită și unor persoane nevinovate, dar în acest caz nu este vorba de pedeapsă, ci de eroare judiciară sau de terorism. Provocarea unei suferințe este considerată în mod corect pedeapsă doar dacă persoana respectivă este vinovată. Teoriile utilitariste au încercat fundamentarea pedepsei exclusiv pe conceptul de periculozitate, dar s-a constatat că, din punct de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a constatat că, din punct de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se poate aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la întrebarea dacă se poate aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală proporțională cu gravitatea faptei și importanța valorii ocrotite de norma juridică. O persoană este vinovată atunci când săvârșește o faptă penală, deși este capabilă de autocontrol
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
penală, deși este capabilă de autocontrol, în sensul că, din punct de vedere psihic, ar fi putut opta pentru un comportament conform cu normele aflate în vigoare 5. Începând cu secolul al XX-lea, s-a considerat că niciuna dintre aceste teorii nu este capabilă să justifice pedeapsa. Din încercarea de a concilia cele două doctrine opuse, au luat naștere unele teorii eclectice, unificatoare, unde pedeapsa este stabilită proporțional cu vinovăția făptuitorului, dar, în același timp, este orientată înspre realizarea finalităților cerute
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
comportament conform cu normele aflate în vigoare 5. Începând cu secolul al XX-lea, s-a considerat că niciuna dintre aceste teorii nu este capabilă să justifice pedeapsa. Din încercarea de a concilia cele două doctrine opuse, au luat naștere unele teorii eclectice, unificatoare, unde pedeapsa este stabilită proporțional cu vinovăția făptuitorului, dar, în același timp, este orientată înspre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cercetând relația dintre drept și morală nu putem decât să constatăm, așa cum au făcut-o și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau moralitate? O intoducere în filosofia politică a lui John Rawls, Editura Comunicare.ro, București, 2008. Cătineanu, Tudor, Elemente de etică, vol. I, II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Cătineanu, Tudor, Constructe, Editura Sinapsa, 2000. Ceterchi, Ioan; Craiovan, Ion, Introducere în teoria generală a dreptului, Editura All, București, 1998. Cicero, Opere alese, vol. II, traducere de Aristotel Pârcălăbescu, Editura Univers, București, 1973. Collin, Denis, Marile noțiuni filosofice. Justiția, dreptul, Editura Institutul European, Iași, 1999. Craiovan, Ion, Tratat elementar de teoria generală a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]