9,583 matches
-
legiunea de draci a reacționat la unison și violent ca o erupție vulcanică: Cum îți permiți, măi handicapatule, atrofîatule și slăbănogule, să-mi deranjezi bunătate de oră?!? Hai? Răspunde, dobitocule!? Zi!?! Marș afară, imbecilule și cretinule! Marș!!!! M-am retras tremurând, cu spatele spre ușă. Am pipăit clanța, m-am răsucit și am ieșit. În această clasă nu mișca nimeni, nu clipea nimeni, nu respira nimeni. Cu mâinile la spate, capul sus și privirea ațintită înainte, noi, copiii de șapte ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pentru a ne conserva energia de luptători kamikaze, el, pentru a nu fi pus în postura ridicolă de învățător dat afară de proprii săi elevi. Din rândul nostru se auzeau tot mai des icnete și respirații gâfâite. Genunchii începeau să ne tremure, picioarele dădeau vădite semne de capitulare. Dați drumul la ușă că vă strâng de gât, nenorociților, vă jupoi de vii, lighioane spurcate, vă ucid cu mâna mea, mizerabililor! Pe fondul debitării acestui text "drăgălaș" și "pacifist", opoziția noastră s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Cernăuți, Ion Voronca, președintele Societății ecologice și gospodărești „Stejarul” din Cernăuți. Un documentar „Școala românească din Ucraina - sub presiunea permanentă a deznaționalizării” de Ștefan Broască, „Limba română la grele încercări”, articol semnat de Ion Bejenaru „Batem în ai noștri ca să tremure de frică străinii” - un drept la replică de Vlad Cătineanu; alt documentar de Vasile Pripor: „Românii nordbucovineni în alegerile din 31 martie, 2002” etc. Într-o casetă redacțională, colectivul publicației își cere scuze de la cititorii din ținut și din țară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere ce spintec' Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și,citindule 'nșirate Te'nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă 'n ceruri, Să ne spuie 'n hram ș'acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastrăi limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Careo plâng și care-o cântă Pe la vatra lor țăranii. Fiecare volum al calendarului se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cumplita răzbubuire a vremuirii care, cu trupul, ne-a dislocat până la sute de kilometri, în aceste ceasuri ale răstignirii, când duioasa emblemă „Bu-co-vina” se nimbează cu urcarea unei noi Golgote și când până și Candela veșnic de la Putna, înfiorată, își tremură sfântul ei sâmbure de lumină - primul nostru gând fie rugăciunea de profundă recunoștință, așternută pe țărâna dar și pe cuvântul celor ce se dăruiesc Supremului Sacrificiu, acolo unde noi stăruim a fi cu spiritul. Așadar, crâncenei jertfe din marea Vale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în cea mai curată limbă de lemn. Spre exemplificare, vom cita numai din articolul Drama lui Eminescu. Iată ce ne spune dl. Dumitriu despre Eminescu: "Haine tocite, pălăria veche, ghete scîlciate și căscate: uniforma atîtor mari scriitori în societatea burgheză. Tremura de frig. Era lihnit de foame". În continuare afirma: "Crema burghezo-moșierească l-a respins pe Eminescu, l-a înjosit, l-a terfelit, cu disprețul față de cultură caracteristic claselor exploatatoare. Așa a ajuns Eminescu să fie tipul reprezentativ pentru condiția scriitorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
iulie 1959 și anchetat la Suceava pînă la sfîrșitul lui martie 1960, de Dolfi Solomovici. Va fi bătut de dimineața pînă seara. Mărturisește: "Am luat atîta bătaie, că mă rugam să mor. Cînd auzeam strigătele de durere ale altor anchetați, tremura sub mine și patul de beton: Acuși vin să mă ia!". Deși a recunoscut că a împrăștiat manifeste, va fi anchetat în continuare, la fel de dur: "Trebuia să spun cine m-a învățat: nu cumva tata? Nu m-a învățat nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
place să fie ofițer de Miliție. Ne-am dat seama ce fel de informații putea să dea asemenea oameni Securității din Județul Baia. Dăscălescu Elena era arestată de 4 zile, nemîncată cu rochia plină de (h)emoragie, fără altă îmbrăcăminte, tremurînd de frig, avea un pat de spital, fără scînduri, fără așternut, direct pe o rețea de balot de tablă cu deschizătura de cca. 10 cm. În tot timpul nu a încetat din plîns, cerînd să nu mai fie chinuită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
investiți cu această autoritate, cu responsabilități, că nu mai trebuie pentru o ridicare sau alta să cereți aprobare la centru. Altfel spus s-a dat liber la abuzuri. Au teamă de noi, au frică de noi, au aceste elemente frică, tremură ele de această dictatură, tremură ele de organele de Securitate, sau de Miliție? Nu tovarăși, nu tremură, nu le e teamă și frică. Dacă le-ar fi teamă și frică, nu ar face ce fac astăzi! Da, sînt de acord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
responsabilități, că nu mai trebuie pentru o ridicare sau alta să cereți aprobare la centru. Altfel spus s-a dat liber la abuzuri. Au teamă de noi, au frică de noi, au aceste elemente frică, tremură ele de această dictatură, tremură ele de organele de Securitate, sau de Miliție? Nu tovarăși, nu tremură, nu le e teamă și frică. Dacă le-ar fi teamă și frică, nu ar face ce fac astăzi! Da, sînt de acord cu dvs. că vom lua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aprobare la centru. Altfel spus s-a dat liber la abuzuri. Au teamă de noi, au frică de noi, au aceste elemente frică, tremură ele de această dictatură, tremură ele de organele de Securitate, sau de Miliție? Nu tovarăși, nu tremură, nu le e teamă și frică. Dacă le-ar fi teamă și frică, nu ar face ce fac astăzi! Da, sînt de acord cu dvs. că vom lua măsuri, vom lovi, vom pune la respect, dar aceasta nu înseamnă ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
m-am înșelat. Cui nu i se întâmplă ? Am avut impresia că ești un om care vrea să ia viața în piept, dar matale ți-e așa o frică de ea, că aproape puți ! — Nu mi-e frică ! — O, ba tremuri înăuntrul tău, domnișorule Cristian ! Să nu cumva să te ratezi. Să nu cumva să fie de fapt pe dincolo și pe de-a- ndoaselea, să alegi ce-i potrivit și corect, dar ce-i Andrei Ruse 52 aia potrivit și corect
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tot mai îngându- rat. Aș fi vrut să încerc ceva nou. Ceva nou, ce ? — Aș vrea să abordez cântecul francez de acum. — Tangouri ? ! au sărit amândoi, nedumeriți. — Tangourile, exact ! Tangouri, romanțe, da ! Melodiile care îți fac până și sufletul să tremure de bucurie. — Înțelegeam dacă ne spuneai de jazz, dar tango, amice ? Nu e de parcă nu s-a mai încercat, nu prea a prins valul la noi tangoul. Îți spun pentru că am mai și compus câteva la viața mea... Nu știu cum să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
halba peste ei. — Ei, tu mai ai de lucrat, tinerețe, râde tot Fernic, și imediat îi trage pe amicii săi în spatele barului, care era la numai câțiva metri. Barmanul nici vorbă să se ia de ei, stătea într-un colț, tremurând din toate încheieturile și rugându-se să se termine mai repede. — Hai să-l luăm p-ăla mare, pe scandalagiu, țipă unul, cu gând să-i sucească gâtul lui Ionel. Dar când să se apropie de bar și să sară
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Fernic era cât pe ce să cadă, dar s-a prins în ultimul moment de hățuri. — Doamne, ce zdruncinături, nu poți s-o lași mai moale ? ! — Mai moale și pierdem și ne mai și găuresc ăia cu gloanțele lor ! Trăsura tremura, parcă era cutremur, abia dacă se mai puteau ține de ea, încep mai mult să se țină unii de alții. Sărea când nici nu te așteptai și se mai auzea câte o împuș- cătură, de aveai impresia că poate nimeri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de parcă ar fi filmat totul, secvență cu secvență. Era un ger năprasnic, iar trenul oprise în mijlocul unui câmp după ce nici bine nu plecase de la Huși, unde familia se adăpostise de război. El și Pițu aveau degetele încleștate de frig și tremurau din toate încheieturile, oricât de mult ar fi încercat să-i încălzească maică-sa, acoperindu-i cu tot felul de pături, de haine, suflând slăbită cu aer cald pe cefele lor și frecându-i întruna pe spate. Un frig care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
deschis ochii și a luat mâna de pe podeaua vagonului din gara ungurească. A scos din buzunarul cămă- șii o țigară, pe care și-o făcuse din timp, parcă știind cât de multă nevoie va avea de ea. Trupul încă-i tremura ușor și cu greu a reușit să țină chibritul s-o aprindă. A tras tare primul fum în piept, de parcă ar fi fost ultimul din viață. A tras cu sete, în timp ce ochii încă-i erau fixați pe marfar. Sufletul său
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
într-o poziție ciudată, cu caiete sub el, cu mâna rămasă întinsă pe patefon și învăluit de un miros puternic, stătut și acru de tutun. Îți mai aduci aminte, doamnă ? Era târziu și era toamnă, Și frunzele se-nfiorau, Și tremurau de vântul serii. Îți mai aduci aminte, doamnă ? Într-o dimineață de mai a lui 1935, când se întorcea de la un spectacol și se grăbea spre casă, la colț cu Elisabeta, chiar înainte să traverseze spre Cercul Militar, Cristi a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și a început să-i zbiere în toate felurile lui Ionel să anuleze aventura. Dar cine să-l mai asculte ? Fernic ar fi decolat cu el chiar și leșinat. Nu mai era cale de-ntors. Pulsul i-o luase razna și tremura din toate oasele și încheie- turile, tâmplele îi zvâcneau îngrozitor și se albise tot, ca făina. Nici nu a conștientizat când și-a și dat drumul câțiva stropi pe el, în toată nebunia și amețeala care-i făceau capul să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la terasă la Herăstrău și cu Luican ? El a zis că merge acolo, se întoarce grăbită. — În Herăstrău să fie atunci, zice Titi Botez. Iar o să bem până dimineața, râde el. — Vii și tu, Cristi ? iar ochii ei mari, căprui, tremură de emoție. — Vin, cum să nu... Ea sare și îl sărută din nou pe obraz, după care fuge în spate. — Uite-o, măi, și mai e și petrecăreață, știe să stea până dimineață și după, unde mai găsești o așa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu am ratat vreo piesă de când am ajuns. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă duc la marele Național, Doamne, îmi amintesc și acum prima zi. Eram atât de buimac și de emo- ționat, stăteam și tremuram acolo de frig și mă holbam ca un nebun la teatru, nu-mi venea să cred că în sfârșit ajun- sesem... Nimeni nu înțelegea ce era în inima mea, veneam parcă din altă lume... — Păi, și cum ai ajuns tu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să zâmbească și să radieze ca altădată. Nu își mai găsește locul și nici sensul, doarme tot mai puțin și e din ce în ce mai obosit, mănâncă la fel de rar și își simte trupul bolnăvicios și bea și fumează fără oprire, ajungând să-i tremure mâinile și degetele de atâta otravă. Stă parcă tot mai aplecat, iar zâmbetele ascund o ușoară forțare. Continuă să câștige bine, însă pauzele tot mai dese pe care le făcea, nemaiapărând chiar seară de seară, și încasă- rile din ce în ce mai mici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vis în care te lăsai pierdut între îndrăgosteală și deziluzie, între fericire și suferință cumplită totodată, iar când se terminau și ieșeai pe stradă, erai încă mult timp cufundat într-o stare inexplicabilă de beatitudine și fiecare mușchi încă îți tremura ușor, tot mai ușor, pe linia melodică a unui tango. Cristi apărea pe scenă, după celebra-i întârziere, atunci când forfota și nerăbdarea atingeau cote maxime, galant, ca un adevărat zeu, reducând toate mesele la tăcere. Pășea încet, strălucind sub luminile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de dragoste și pasiune. Cu o delicatețe uimitoare, se prefăcea și ușor stân- gace, timidă, în prezența dizeurului, cât să-i dea senzația că abia își poate stăpâni sentimentele pentru el. Avea o voce caldă, ca a unui copil, și tremura ușor din glas atunci când Cristi o privea cu poftă. Se înroșea și își ducea imediat mâna subțire și gingașă peste buze, cu privirea în jos, amețindu-l. Iar pielea ei era albă, imaculată, pufoasă și mirosea a lapte și a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mult aer în piept și revenindu-și. — Puteam să mor, spune cu ultimele puteri, speriat. — Te-ai înecat în somn, amice. Dar nici nu știu când am adormit. Nu-mi amintesc... — Liniștește-te... Mi-e frig... Groaznic de frig... Îmi tremură și măduva din oase, Ionele. Și spatele mă doare tot de la pumni și coastele mă strâng de nici nu mai pot respira. Uite cum ies aburi din gura mea când vorbesc, Ionele ! Și tot ce am pe mine e o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]