10,305 matches
-
înzăpezit la Pașcani tocmai de revelion. Șeful de gară îi invită să petreacă cu ai săi și cei doi se simt cum nu se poate mai bine. Lupta între dorința de a rămâne și falsa veleitate de a pleca formează umorul compunerii, a cărei tehnică stă în transcrierea dialogului, foarte caragialian în substanță, însă de o savuroasă încetineală moldavă. JEAN BART Jean Bart, cu numele adevărat Eugeniu P. Botez (1874-1933), divulgă în Jurnalul de bord, cu o grațioasă erudiție ce amintește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e plină de comparații ca: "serele ca niște palate de cleștar"; flori cu fețele palide "ca niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital"; firele de iarbă "ca o armată minusculă în pas gimnastic". Ca și Jules Renard, el mânuiește bine umorul animist, vorbind de somnolența jovială a butoiului, de apariția apocaliptică a instrumentelor agricole. Toată poezia cotețului e realizată în fixarea notei esențiale a animalului, într-un soi de caractere plastice: "Murdar ca însuși noroiul, porcul însă singur era optimist, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
proprie, se insinuează calitatea de obiect material a profesorului, descriptibil prin porțiuni, nu prin reducție la o notă morală dominantă. A vedea animalul ca obiect, inertul ca animal, partea ca entitate de sine stătătoare și colectivul ca individ, acesta e umorul întrevăzut de Anghel, care vede clasa lui Hube, în timp, ca un mic monstru ce-și primenește capetele. Prozatorul supune percepția unei adevărate disocieri plastice. În viziunea creației biologice, într-o pagină dintre cele mai remarcabile, regnul animal e conceput
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au destulă somptuozitate ca să placă în sine, dar și necesara fluiditate spre a nu îngreuia declamația. Călin-Nebunul al lui Eminescu, puțin scurs de miere, dar încă păstrând miresmele, a trecut pe aici. Și peste tot plutește o jovialitate sănătoasă, un umor gras de poveste. În stilul popular al lui Creangă și Eminescu, Alb-împărat are o oratorie sfătoasă de rigă cu suflet țărănesc, arhaic: - Oaspeți dragi, Mărită Doamnă, fetelor, cinstită curte, Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte, Numărați îmi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-i dă afară. Tocmeala apoi între el și voinicii pețitori e din cele mai gustoase. Tot ce privește existența Zmeului e de o rară poezie și dezvăluirea felului cum se nasc miturile în popor e făcută cu un fin umor, căci spectatorul asistă și la drama reală a Zmeului și la urzirea basmului de către țărani. Cocoșul negru, "fantezie dramatică în șase acte", este o încercare de a construi ceva asemănător cu Faust al lui Goethe. Evident, V. Eftimiu nu e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent în universal. UMORIȘTII Caragiale, Teleor, Bacalbașa creară o tradiție a umorului, ce îngădui lui D. Anghel și lui St. O. Iosif să se dedice genului vesel. Viața românească primi cronicile lui G. Ranetti (1875-1928) fără a socoti că se coboară. G. Ranetti, om cu fineță, care dădu cunoscutei Furnica un nivel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
băuturi. Deliciile acestei literaturi aparțin ordinii fonetice și cu greu un neinițiat ar gusta burlesca întîmplare a lui Constantin Zippa, crescător de cai pur-sînge, căruia iapa nu i-a făcut nici "harmasaraș", nici "iepușoară", ci catâr. În Neobositulu Kostakelu tot umorul constă în contrafacerea stilului niculcian pentru o materie mult mai puțin serioasă, ca aceea a isprăvilor gimnastice ale lui Kostakelu la stare de beție. Multe din schițe reprezintă o întinerire a prozei lui Caragiale, fără ocolirea ecourilor marelui prozator. Un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Plutește peste aceste nuvele râsul blând din Floricelele Sfântului Francisc, în care călugării fac, din inocență, isprăvi grotești. Scena în care Ghervasie, năpădit de jivinele înfometate (obligate de el să postească), le citește din predicile sfântului Doroftei e de un umor franciscan. În legendele asceților diavolul combate mai vârtos pe cei îndîrjiți pe calea binelui. Aci Necuratul se întrupează în alimente nevinovate, pește de baltă, știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în fundul oceanului unui pământ în răcire. Sunt pagini fabuloase ca acele din Simplicissimus al lui Grimmelshausen despre Mare del Zur. Flora, fauna, starea sanitară a acestei lumi e descrisă cu multă fantezie și ingeniozitate plastică, la care se adaugă un umor englezesc fără cute, făcut din enormități. Lui Pi, mort, i se face o injecție cu marmorificare neagră, care-l preface de-a dreptul în statuie, apoi e dat la șlefuit. F. Aderca a scris și poezii, remarcabile prin sugestii, îndeobște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un evreu excursionist și unul local se desfășură în chipul cel mai neprevăzut ostil. ROMULUS DIANU Romanele lui Romulus Dianu (Nopți la Ada-Kaleh, Adorata) sunt scrieri de magazin ilustrat, croite și înseilate rapid, dar cu tehnică franceză și un anume umor blazat care le pune adesea asupra industriei lui Cezar Petrescu. SERGIU DAN Înrudită e și manufactura lui Sergiu Dan (Arsenic, Surorile Veniamin), cu ceva mai multă semnificație psihologică. În Arsenic, bunăoară, un uriaș boxer pare capabil de a face fapte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a face fapte groaznice din gelozie pentru soția sa, o proprietară de bar, și în realitate se resemnează la niște tranzacții profitabile. Unde începe noaptea propune documente din viața evreiască a ultimilor ani. DRAGOȘ PROTOPOPESCU Nuvelele anglicizantului Dragoș Protopopescu cultivă umorul absurd al lui Mark Twain și-și plimbă eroii români pe întreg teritoriul imperiului britanic. În realitate avem de a face cu o variantă mai înrudită a "miticismului" minulescian. Un român, de exemplu, iritat de a nu prinde rândul la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fac să roșească pe poeți", Dragoș Vrînceanu cultiva același mod al creionului aventuros cu ceva "crepuscular", Ion Pogan scria o lirică a "cîiniei" (cu punct de plecare în "răpusul câine Fox" al lui Barbu), Andrei Tudor creiona și el cu umor sentimental, închipuindu-se amiral în mare ținută în mijlocul mării, Mircea Pavelescu scria o poezie fantezistă, adevărat jurnal de bord ștrengăresc și melancolic, Virgil Gheorghiu, instrumentist, imita fraza muzicală cu cesuri la distanțe inegale și reveniri de teme, făcîndu-se interesant în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau întrunirea în bucătărie a noii eclezii. ALȚI PROZATORI Sabin Velican (Pămînt nou) dă relații despre secta inochentiștilor, în atmosferă basarabeană. Stejar Ionescu (Domnul de la Murano) a lăsat un volum de nuvele cosmopolite și cinematografice. Alexandru Mironescu (Destrămare) zugrăvește cu umor o societate de moșieri francizanți. Alexandru Sahia promitea să fie un bun observator al țărănimii din Bărăgan. Mircea Damian profesează un umor al absurdului pus în serviciul descrierii tragediilor proletariatului intelectual: "- Pentru ce râzi, domnule?! - Nu știu, domnule judecător. Dv.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ionescu (Domnul de la Murano) a lăsat un volum de nuvele cosmopolite și cinematografice. Alexandru Mironescu (Destrămare) zugrăvește cu umor o societate de moșieri francizanți. Alexandru Sahia promitea să fie un bun observator al țărănimii din Bărăgan. Mircea Damian profesează un umor al absurdului pus în serviciul descrierii tragediilor proletariatului intelectual: "- Pentru ce râzi, domnule?! - Nu știu, domnule judecător. Dv. nu vă vine să râdeți uneori așa, fără pricină?!" Stoian Gh. Tudor oferă scene de vagabondaj (Hotel Maidan), Neagu Rădulescu reportează mizeriile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
2 . Aș ieși din genul acestui studiu, dacă aș analiza mai amănunțit temperamentul acestui scriitor, pentru a arăta că tonul său, când atacă curentele adverse, mai ales literatura care nu-i place, e perfect acel ton "junimist", rece, sarcastic, că umorul său n-are notă simpatică, altruistă, bună, ca de pildă al lui A. Russo. Repet: zeflemismul a putut să iasă dintr-un umor ca al lui C. Negruzzi, și nu din unul ca al lui A. Russo. Am voit să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
curentele adverse, mai ales literatura care nu-i place, e perfect acel ton "junimist", rece, sarcastic, că umorul său n-are notă simpatică, altruistă, bună, ca de pildă al lui A. Russo. Repet: zeflemismul a putut să iasă dintr-un umor ca al lui C. Negruzzi, și nu din unul ca al lui A. Russo. Am voit să arăt în acest capitol că C. Negruzzi, pe lângă atitudinea critică față de limbă și literatură, care-l pune în rândul vechilor critici moldoveni, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Damian, boier de vremea veche, a fost trimis la învățătură în străinătate, la Sadagura, nu la Paris, ori Berlin, pentru că Alecsandri, când se pune pe caricaturizare, nu se-ncurcă. Am spus, vorbind de Muza de la Burdujăni, că scriitorii vechi au umorul facil și procedeul copilăros. Iorgu se întoarce acasă și scandalizează pe toți invitații lui Enache prin manierele sale, prin disprețul său și prin franțuzismul său contractat la Sadagura. Găsește o singură ființă care-l "pricepe", pe Gahița Rosmarinovici, o văduvă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
simpatic și serios, personajul din piesă care reprezintă cumințenia, bunul-simț. Așadar, ar fi o contradicție în privința lui Sandu în două piese. În realitate, nu e. În Sandu Napoilă, e o ușoară exagerare a unor sentimente ale lui Sandu făcută cu umor și cu simpatie, și poate am avea dreptul să spunem că "ultra-retrogradul" e un epitet ironic la adresa "revoluționarilor". Acum, când bonjuriștii și duelgiii, în sfârșit, triumfă (să ne aducem aminte cum Alecsandri se indigna pe la 1840 că ei n-au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
intrarea și fără bilet de legitimație, grație îmbulzelii. Oricum, Alecsandri a avut meritul de a face prin opera sa critică un mare serviciu limbii românești. Dar antipatia lui este mai mare față de latiniști, pe care îi zugrăvește cu mai mult umor. Acestui boier fin, care nu s-a putut niciodată disciplina, care, cum mărturisește însuși, n-a putut studia nici o ramură a științei, i se părea, îmi închipuiesc, că are în față o ființă cu totul de altă specie când se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
self-reliance"), (+) încredere în general ("confidence"), (+) independență, (+) hotărîre, (+) curaj, (+) versatilitate extraordinară (legată de o calitate "cameleonică" de a "prinde" diferite registre expresive precum satira lui Charles Churchill sau a altora), (+) afecțiune domestică (arătată în scrisorile trimise acasă), (+) franchețe, (+) simț ascuțit al umorului, (+) vigoare intelectuală; 2) (-) formă periculos de excesivă de abstinență (precum abținerea de la mîncare, și faptul de a fi satisfăcut să consume doar pîine și apă), (-) reverii ciudate în care este absorbit / stări frecvente și îndelungate de distragere mintală, (-) capriciozitate, (-) tăcerea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
că un alt principiu se afla la baza efectului benefic obținut. Împreună cu colaboratorii săi a izolat din pulpa de ardei iute o fracțiune flavonică pe care a denumit-o vitamina P. „Am denumit-o vitamina P - mărturisește Szent Gyorgy cu umor - din cauza „permiabilității” și a cuvântului „paprica” (ardei iute, în limba maghiară). A mai spus că a mai avut un motiv să alegă litera P, anume că ea nu figura decât departe printre denumirile de vitamine. [10] Alexander Fleming, renumit bacteriorog
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
risc. Creativii nu se prea sinchisesc de standardele succesului oamenilor. De exemplu, mulți elevi creativi au declarat că aspiră spre cariere neobișnuite (explorator, inventator, scriitor), iar elevii cu IQ înalt doreau mai degrabă să devină doctori, avocați și profesori. Simțul umorului este mult mai apreciat la indivizii creativi decât la cei inteligenți. Dacă indivizii inteligenți preferă comunicarea cu ceilalți, având controlul că sunt integrați și apreciați, creativii preferă să se exprime pe ei înșiși, să se joace cu ideile, nu consideră
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
invenții, creații artistice, rezolvări de probleme sunt rezultatul jocului cu ideile, al considerării situațiilor ciudate, trăsnite, al răsturnării cu susul în jos a lucrurilor familiare. O trăsătură importantă a creatorului este capacitatea de a gândi copilărește, fantezist, jucăuș și cu umor de multe ori. Exemple: Mozart a găsit tema ariei „Non piu andrai farfallone amoroso” din opera Nunta lui Figaro pornind de la o joacă, parodiind o lucrare a lui Salieri. Grigore Moisil era cunoscut pentru umorul său. Iată câteva cugetări: , , , Gândirea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
copilărește, fantezist, jucăuș și cu umor de multe ori. Exemple: Mozart a găsit tema ariei „Non piu andrai farfallone amoroso” din opera Nunta lui Figaro pornind de la o joacă, parodiind o lucrare a lui Salieri. Grigore Moisil era cunoscut pentru umorul său. Iată câteva cugetări: , , , Gândirea analogică (metaforică) Gândirea analogică (metaforică) este abilitatea de a prelua o idee dintr-un context (domeniu) și a o modifica pentru a fi aplicată într-un alt context (domeniu). Creatori de geniu, prin folosirea de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]