90,136 matches
-
solidarității de clasă. Primul manifest al grupului Devětsil i-a îndemnat pe tinerii artiști progresiști să se uite mai adânc în obiectele obișnuite pentru a găsi seva poetică de calitate. Zgârie-nori, avioane și mimi au fost elemente noi reflectate în creațiile avangardiste. Nezval a fost, de asemenea, o personalitate fondatoare a poetismului, o direcție în cadrul grupului Devětsil teoretizată în primul rând de Karel Teige. El a scris mai multe volume de poezie, piese de teatru și romane experimentale, memorii, eseuri și
Vítězslav Nezval () [Corola-website/Science/336144_a_337473]
-
a itinerat o seamă de expoziții de licitație la nivel național și internațional (Chișinău , Monaco ), facilitând amatorilor de artă din țară (orașe precum Constanța , Timișoara , Arad , Iași , Ploiești , Brașov , Focșani , Buzău , Sfântul Gheorghe , Bacău , Piatra Neamț etc.) accesul la capodopere ale creației artistice românești din colecții private. Activitatea Fundației Centrul Cultural ArtSociety este orientată spre afirmarea și potențarea valorilor artei românești de patrimoniu și stimularea artei contemporane și a tinerilor creatori. Din comisia de curatori a făcut parte și celebrul critic de
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
sesiune de cursuri intensive, orientate către necesitățile investitorilor și colecționarilor, o introducere antrenantă în istoria artei și mecanismele de funcționare ale pieței de artă. Prin aceste cursuri, publicul este familiarizat rapid cu organizarea pieței de artă și principalele etape de creație artistică, aflând direct de la specialiștii din domeniu secretele pieței românești de artă. Cursurile au loc și în țară. Până acum, acestea au avut loc la Cluj-Napoca, unde accentul a fost pus pe fenomenul Școala de la Cluj - recunoscut pentru artiștii români
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
1779 și a fost îngropat în Biserică Sânți Michele e Magno din Romă. În două rânduri a acceptat invitațiile regelui Carol al III-lea al Spaniei pentru a merge la Madrid. Acolo, el a realizat unele dintre cele mai reușite creații ale sale, mai ales plafonul sălii de banchete de la Palatul Regal din Madrid, ale cărui subiecte au fost "Triumful lui Traian" și "Templul Gloriei". După finalizarea acestei lucrări, în 1777, Mengs s-a întors la Romă, unde a murit doi
Anton Raphael Mengs () [Corola-website/Science/336228_a_337557]
-
Lord's care a obținut în cele din urmă Premiul Stirling al Institutului Regal al Arhitecților Britanici (RIBA) - considerat cel mai prestigios premiu pentru arhitectură din Marea Britanie - în 1999 și Premiile Arhitecturii Mondiale în 2001. Kaplický a considerat centrul media „creația mea preferată”, spunând: „este ceva care a fost revoluționar în mai multe domenii - o realizare tehnică reală - dar mai presus de toate, oamenii care lucrau în interiorul ei au spus: „Ne place”, și asta e minunat”. În anul 2000 a devenit
Jan Kaplický () [Corola-website/Science/336248_a_337577]
-
creeze un tablou real al răstignirii. Ideea unei artiste înnebunite de munca sa este explorată în povestire și duce la moartea modelului ei, un vagabond ceh pe nume Inultus, pe care ea îl ucide într-o criză de nebunie a creației. Josef Suk a compus "Pohádka" (Basm) după o piesă de teatru a lui Zeyer.
Julius Zeyer () [Corola-website/Science/336266_a_337595]
-
Prin minte”, răspunse Profetul. „Dar în lumea de apoi?” continuă ea. „Tot prin minte.”" În viziunea lui Al- Ġazălī lumea însăși este o proiecție a intelectului divin, idee asimilată în mod tradițional cosmogoniei islamice alături de credința în deplina unitate a creației ("waḥdat al-wuğūd"). Originile Universului și evoluția acestuia sunt puternic corelate cu revelația coranică. „Creatorul, Alcătuitorul, Plăsmuitorul” (59:24) se identifica cu "prima causa" a creației "ex nihilo", în timp ce cauza secundă detrmină forma materiei, așa cum este închipuită de "Al-Bări’" (Plămăditorul), "Al-Mușawwir
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
intelectului divin, idee asimilată în mod tradițional cosmogoniei islamice alături de credința în deplina unitate a creației ("waḥdat al-wuğūd"). Originile Universului și evoluția acestuia sunt puternic corelate cu revelația coranică. „Creatorul, Alcătuitorul, Plăsmuitorul” (59:24) se identifica cu "prima causa" a creației "ex nihilo", în timp ce cauza secundă detrmină forma materiei, așa cum este închipuită de "Al-Bări’" (Plămăditorul), "Al-Mușawwir" (Plăsmuitorul). Ibn Țufayl (m.1185), abordând la rândul său o cale de mijloc între sufism și raționalismul elenizant, face referire în opera sa filosofică la
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
dura; daca el n-ar ființa, nici ele n-ar fi ...(Ibn Țufayl apud Grete, 2014:466)" Spre deosebire de greci care considerau universul fără început sau sfârșit, filosofii medievali și teologii musulmani au atras atenția asupra delimitării temporale inerente actului de creație. Ideea de finitudine temporală este inspirată și împărtășită de toate cele trei religii abrahamice. În „Incoerența filosofilor” Al- Ġazălī apără doctrina aș‘arită potrivit căreia universul creat este temporal finit, doctrină opusă celei aparținând lui Aristotel care invocă în acest
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
a fost redactorul ei din 1837 până în 1877 și a publicat numai manuscrise americane originale. Deși revista era citită și conținea articole scrise atât de bărbați, cât și de femei, Hale a publicat trei numere speciale, care au inclus doar creații realizate de femei. Când Hale a început să lucreze la "Godey's", revista avea un tiraj de zece mii de abonați. Doi ani mai târziu, acesta crescuse la 40.000 și prin 1860 avea 150.000 de abonați. În 1845 Louis
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
partituri muzicale pentru pian ale celor mai recente valsuri sau polci. Edgar Allan Poe a publicat în "Godey's" una dintre primele sale povestiri intitulată „The Visionary” (redenumită mai târziu „The Assignation”) în 1834. A publicat apoi mai multe alte creații literare: „Poveste din Munții Colțuroși” (aprilie 1844), „Lada dreptunghiulară” (septembrie 1844), „Tu ești ucigașul!” (noiembrie 1844) și „Balerca de Amontillado” (1846). Alți colaboratori ai revistei au fost Nathaniel Hawthorne, Oliver Wendell Holmes, Washington Irving, James Kirk Paulding, William Gilmore Simms
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
ediția critică Scrieri vol. I și II de Emil Botta - Editura Minerva 1981 Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1996 - volumul pentru copii “Povești mai mici pentru copii mai mari” - Ed. Ion Creangă Diploma și Medalia Academiei Carpatica - Premiul pentru creația poetică excepțională - 1997 Nominalizată pentru Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1999- secțiunea Poezie - volumul “Arcadia” - Ed. Eminescu Premiul Asociației Scriitorilor din București - 2001- volumul pentru copii „Poveste cu un vampir și două pisici” - Ed Ion Creangă Nominalizată pentru Premiul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
a mării liniștite. Cântecului matelotului este precedat de acest episod, care a expus natura ca parte definită a poemului. În următorul episod care vizează latura umană, putem sesiza filosofia înfrățirii cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu ("Mai am un singur dor"). Versiunea literară în limba bretonă (considerată și cea originală) utilizează rime împerecheate în patru versuri a câte 12 silabe fiecare. Cântecul breton aduce în expunerea orchestrală elemente din aria Sfinxului ("Oedipe"), dar
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
partea a IV-a a compoziției, „Pârâu sub lună”. Se poate presupune astfel că patru părți ale lucrării erau terminate cu mult timp înaintea datei înscrise pe ultima filă a manuscrisului. Se cunoaște faptul că Enescu nu își considera o creație încheiată decât în momentul finisării definitive, iar deseori acestă finisare se întindea pe un interval de timp îndelungat. Emanoil Ciomac afirma cu privire la Enescu că „ani de zile câte un manuscris e păstrat fiindcă un mic fragment, uneori o măsură doar
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și de locurile natale. Deseori, Enescu este asemănat cu poeții români care și-au exprimat la fel ca el dorul prin creațiile lor. Lucian Blaga scria în poezia "Întoarcere": „Lângă sat iată-mă iarăși, Prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul Începutului, străbunul. Câte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, Dup-atâți prieri și toamne, Neschimbat ca Tine, Doamne.” În
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
sâmburele generator almelosului românesc. [...] Geniul lui George Enescu, mare și felurit ca semnele unui veac, a izbutit să facă legătura între arta și destinul acestui popor.” Refuzând repetările și clișeele din organizarea mijloacelor de exepresie, Enescu și-a consolidat totuși creația pe baza unor idei permanente: întoarcerea la izvoare, lupta cu destinul, sau evocarea fericirii pierdute . Viorel Cosma afirmă că unele dintre aceste principii estetice își au originea tocmai în gândirea pastorală a compozitorului, care apare ca o „reflexia a miturilor
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
dar fără gălăgie, fără să-și trâmbițeze descoperirile. Neîncetând să cultive și să dezvăluie atașamentul său pentru marile tradiții clasice și romantice, el s-a hrănit din seva muzicii populare românești.” Contactul cu lăutari ai satului l-au inspirat în creația sa și l-au determinat să mărturisească mai târziu: „Lor țiganilor, să le mulțumim, că ne-au păstrat muzica, această comoară ce abia acum o prețuim; numai dânșii ne-au dezgropat-o, ne-au trecut-o și au dat-o
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
au dezgropat-o, ne-au trecut-o și au dat-o în păstrare din tată în fiu, cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: cântecul!” Ștefan Niculescu în articolul său „Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră” afirma că ultimele creații ale lui Enescu, printre care și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
-o în păstrare din tată în fiu, cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: cântecul!” Ștefan Niculescu în articolul său „Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră” afirma că ultimele creații ale lui Enescu, printre care și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
implică în această suită, pe planul inspirației muzicale, reveniri la cântecul popular, folosit sub forma ideilor melodice în spiritul melosului popular. Nu întâmplător această lucrare, alături de "Sonata a III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge Enescu, marcând trei etape din evoluția stilului enescian . Ele constituie puncte de plecare și de omogenizare a creației enesciene, prin sublinierea unor elemente românești integrate într-un limbaj muzical profund
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
reveniri la cântecul popular, folosit sub forma ideilor melodice în spiritul melosului popular. Nu întâmplător această lucrare, alături de "Sonata a III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge Enescu, marcând trei etape din evoluția stilului enescian . Ele constituie puncte de plecare și de omogenizare a creației enesciene, prin sublinierea unor elemente românești integrate într-un limbaj muzical profund personal. Pentru a doua oară în cariera lui
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge Enescu, marcând trei etape din evoluția stilului enescian . Ele constituie puncte de plecare și de omogenizare a creației enesciene, prin sublinierea unor elemente românești integrate într-un limbaj muzical profund personal. Pentru a doua oară în cariera lui George Enescu, autorul a ales ca viziunile și stările de spirit din care s-a inspirat să fie mărturisite fără
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a fi mai mult decât un peisagist muzical. Dincolo de descripția titlurilor, "Suita „Săteasca”" este o întrepătrundere de stări, muzicale afective și poetice, de o rară sugestivitate plastică. Denumirea părților suitei este
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
alternează două secțiuni cu profiluri disctincte. Se remarcă imaginea veseliei jocurilor de tot felul, la evocarea căreia contribuie esențial orchestrația, cu variate combinări de timbruri, percuția diversificată și corespondențele între intonație, ritm și timbru. Enescu a fost deosebit de preocupat în creația sa pentru coloritul instrumental. Astfel, timbrul instrumentelor a fost folosit de multe ori pentru pentru realizarea efectelor programatice. Noel Malcom spune referitor la această parte a Suitei că ea „este o succesiune de jocuri de copii în scherzando (...), cu imitații
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
savanți - oameni, și ei, supuși fatalmente greșelii. "„În pofida gafelor, și poate chiar datorită lor, cele cinci personalități pe care le-am urmărit și prezentat în această carte nu numai că au revoluționat domeniile lor științifice, dar sunt și autorii unor creații intelectuale cu adevărate mărețe. Spre deosebire de numeroase contribuții științifice care se adresează doar profesioniștilor din cadrul aceleiași discipline, operele acestor maeștri au depășit granițele dintre știință și cultura generală.”" (Mario Livio).
Mario Livio () [Corola-website/Science/336387_a_337716]