90,136 matches
-
ceea ce este perceput de simțurile noastre materiale - este spirit. Acest spirit nu poate fi explicat și definit, dar poate fi considerat și gândit ca un spirit universal, infinit și viu. El explică Adevărul că Lumea, Universul nu-i decât o creație mentală a TOT-ului. Prin urmare, în acest spirit noi trăim, acționăm și suntem noi înșine. Ceea ce este sus este și ceea ce este jos, Ceea ce este jos este și ceea ce este sus" Această a doua lege explică că între diferitele
Hermetism () [Corola-website/Science/336552_a_337881]
-
între diferitele planuri de manifestare ale Vieții și Ființei - respectiv planul material, mental și spiritual - există o armonie, un raport constant, o corespondență. Aceste planuri sunt asemănătoare, diferența între ele constând doar de gradele și nivelurile de vibrații. Ele sunt creații ale TOT-ului și există în spiritul infinit al TOT-ului. Nimic nu este în repaus, totul se mișcă, totul vibrează" Această lege este cea mai importantă pentru cunoașterea și înțelegerea fenomenelor mentale și spirituale. Aceasta explică faptul că mișcarea
Hermetism () [Corola-website/Science/336552_a_337881]
-
mai largă și mai generală decât cuvântul „sex”, care definește deosebirile existente între lucrurile vii (masculin și feminin). Rolul principiului Masculin este de a dirija către principiul feminin o anumită energie inerentă și de a pune astfel în mișcare Procesul Creației. Unul sau altul - luate separat ca principii - sunt incapabile sa zămislească fără existența celuilalt.
Hermetism () [Corola-website/Science/336552_a_337881]
-
este rock alternativ, însă se întinde și spre metal alternativ, post grunge și mai nou stoner rock. Membri: Lucian Sebastian Radu(1.04.1986) este chitaristul și vocalistul trupei. Mai mult decat pasiunea pentru instrument, este pasiunea pentru compoziție și creație. Este graphic designer, deci valențele lui artistice sunt variate. A crescut cu muzica rock de mic, Purple, Rainbow, Dio. Este influențat și inspirat artistic de "clasici", cum îi numește el: Ritchie Blackmore, Vai, Satriani. În timp ce alții vedeau chitară că pe
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
din munci in livezile de portocali din Petah Tikva și din oferta de lecții particulare de dansuri de salon. La Petah Tikva s-a familiarizat cu mediul evreilor yemeniți, a căror muzică și dansuri l-au inspirat mai târziu în creația sa coregrafică. În vara anului 1914 s-a decis să-și viziteze familia în Rusia, unde a rămas blocat din cauza izbucnirii Primului Război Mondial. A reluat acolo studii de balet și ulterior, a fost primit în ansamblul de balet al Operei din
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
de Vova - între paranteze (unde este cazul) este trecut (și) anul întregistrării radio. a primit Premiul Asociației Umoriștilor din România în 1991 pentru activitate creatoare în domeniul emisiunilor de comedie, Premiul Asociației oamenilor de știință - scenarii științifice (1994), Premiul UNCER - creații radiofonice în Fonoteca de aur (1999), Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic, acordat la Gala UNITER pentru stagiunea 1999 - 2000, Titlul de excelență al Culturii Române (2001), Diplomă de fidelitate față de Radio România - 50 ani (2002).
Ion Vova () [Corola-website/Science/336633_a_337962]
-
artă. De menționat, în final e și faptul că monografia „ Evoluția picturii de gen din Republica Moldova” (1945-2000) a devenit practic chiar după lansare o raritate bibliografică” „O apariție editorială recentă, axată pe o viziune nouă și originală asupra vieții și creației lui Igor Vieru este monografia-album „Igor Vieru" semnată de autoarea Eleonora Brigalda-Barbas, doctor în studiul artelor, șefa catedrei Pictură a Facultății Arte Plastice și Design al UPS „Ion Creangă"... în monografie au fost prezentate și analizate minuțios o serie de
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
din această ultimă perspectivă, efortul artistei de a transfigura. În pânze ce solicită, obligatoriu, un privitor simpatetic, teme identitare dintre cele mai grave, articulate pe nevoia de a resuscita, artistic o memorie colectivă încărcată de evenimente tragice. Anamneza mijlocită de creația artistică aduce cu sine, însă, măcar un început de vindecare - iată finalitatea paideică a unor lucrări precum „Adio. Deportarea” sau „Moldova”, concepute ca meditații traumaturgice despre destinul atât de greu încercat de propriul popor.” „Pânzele Eleonorei Brigalda sunt guvernate de
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
spațiul unei personale metafizici unde toposul are substanța idealității. Tușa fermă, onctuoasă conferă culorii rolul principal alături de tensiunea implicării emoționale. Aluziile la fervoarea de tip Van Gogh semnifică forța imaginativă și pasiune.” 1. Ciobanu C., Sinteza teoriei și practicii în creația Eleonorei Brigalda, În: La librete de la creation au feminine, Chișinău, Moldova, 2012 2. Ciucă V., Eleonora Brigalda - vitalitatea structurilor cromatice, În:Limba Română nr.9 - 12 (219-222), Chișinău, Moldova, 2013, p.317-319. 3. Ciucă V., Vitalitatea structurilor cromatice. Vernisaje Selective
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
mozaicurilor bisericii din Mănăstirea Sfântul Chiril din Kiev. Pentru a putea realiza această provocare, artistul a plecat la Veneția pentru ca să studieze arta creștină medievală. Cele mai multe pânze pictate la Veneția s-au pierdut pentru că el era mai preocupat de actul de creație decât de valorificarea financiară a propriilor tablouri. Un istoric de artă a menționat că la Veneția paleta lui cromatică a dobândit noi tonuri puternic saturate, a căror efect semăna cu irizarea luminoasă a pietrelor prețioase. Mihail Vrubel a revenit la
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
a descris pasiunea carnală a "unui spirit nihilist etern" pentru Tamara, o fată georgiană. În acea perioadă Vrubel a manifestat un interes deosebit pentru artele orientale, în special pentru covoarele persane a căror textură a încercat să o transpună în creațiile sale. În anul 1890 Vrubel s-a mutat la Moscova unde a realizat cele mai bune inovații în arta plastică. Ca mulți artiști care au urmat canoanele Art Nouveau-ului, el nu a excelat doar în pictură, ci a fost preocupat
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
au urmat canoanele Art Nouveau-ului, el nu a excelat doar în pictură, ci a fost preocupat de relația dintre industrie și artă și a activat febril în artele aplicate cum sunt ceramica, majolícă, vitralii, măști arhitecturale, decoruri de teatru și creație de costume. Pictura cea mai importantă care i-a adus celebritatea a fost executată în anul 1890 și s-a numit "Demon așezat". Critica de artă l-a acuzat de o "urâțenie sălbatică" în înfățișarea personajului reprezentat, în timp de
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
a lăudat seria "Demonii" ca fiind "simfoniile fascinante ale unui geniu". Ca urmare acesta, i-a comandat mai multe lucrări decorativiste cu care a și-a împodobit casa sa și a prietenilor. Din păcate, astăzi seria "Demon" ca și alte creații ale lui Vrubel, nu mai arată așa cum erau ele atunci când au fost pictate. Artistul a adăugat bronz - care în timp s-a deteriorat (oxidat) - în culorile cu care a pictat pentru a obține în final o strălucire de pulbere, cu
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
fost un maestru creator al obiectelor din faianță din epoca Renașterii italiene denumite majolícă. Astfel, el a creat o friză majolică pentru Hotelul Metropol din Moscova. Pictorul a făcut parte din cercul de artiști care se întâlneau în tabăra de creație de la Abramțevo, grup de artiști al căror scop era definirea unei opere de artă universală. Vrubel a realizat de asemenea și unele proiecte de arhitectură, așa cum a fost proiectul casei lui Mamontov din Moscova. În anul 1901, Mihail Vrubel a
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
taraf și cântau la nunți, cumetrii, serbări și alte petreceri din zona de nord a țării. Aceasta a fost o școală care i-a șlefuit talentul nativ al instrumentistului. 1956-1957 urmează cursurile externe ale Universității populare a Casei centrale de creație populară „N. K. Krupskaia” din Moscova unde studiază teoria muzicii și armonia. 1957-1959: activează în calitate de instrumentist, apoi dirijor al orchestrei Teatrului muzical-dramatic din Bălți; 1960-1961: este angajat ca acordeonist la Casa de cultură din Lipcani 1961-1964: vine la Chișinău și
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii din Chișinău 1985-1994: colaborator al Centrului științific-metodic de creatie populară și activitate culturală 1998-1999: lector la Catedra „Instrumente populare” a Academiei de Muzică „Gavriil Musicescu" 2000-2003: șef al Centrului de Conservare și Valorificare a Creației Populare. A editat culegerile de cântece: „Zii, lăută” - cîntece și piese instrumentale în partituri pentru taraf, 1973, „La vatra jocului” - cîntece și piese instrumentale în partituri pentru orchestre de muzică populară, 1982, „Ce mi-i drag mie pe lume” - culegere
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
lui Ștefan cel mare și Sfânt), 2002, „Rapsodul Filip Todirașcu”, 2002, „Alină, dorule, alină”, 2008, „Rapsodul plaiului moldav:Nicolae Sulac” publicată post-mortem, coautor Tudor Colac (2015) Pe parcursul celor 17 ani de muncă creatoare a imprimat cu colectivul său peste 1800 creații care se păstrează în Fondul de Aur a TVM. A înregistrat la radio, ca violonist și prim-dirijor al orchestrei „Folclor”, cca 40 de piese instrumentale în diverse forme și peste 300 de creații de autor. A educat în laboratorul
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
imprimat cu colectivul său peste 1800 creații care se păstrează în Fondul de Aur a TVM. A înregistrat la radio, ca violonist și prim-dirijor al orchestrei „Folclor”, cca 40 de piese instrumentale în diverse forme și peste 300 de creații de autor. A educat în laboratorul orchestrei „Folclor” generații de compozitori aranjori, soliști vocaliști și instrumentiști, artiști emeriți și artiști ai poporului din Republica Moldova. În calitate de violonist a imprimat 37 de creații, iar în calitate de autor a realizat creații; cîntece, balade, piese
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
piese instrumentale în diverse forme și peste 300 de creații de autor. A educat în laboratorul orchestrei „Folclor” generații de compozitori aranjori, soliști vocaliști și instrumentiști, artiști emeriți și artiști ai poporului din Republica Moldova. În calitate de violonist a imprimat 37 de creații, iar în calitate de autor a realizat creații; cîntece, balade, piese instrumentale, suite, rapsodii etc. "La izvorul folclorului", solo vioară, cu Orchestra „Folclor”, realizat în anul 2000; De-ar fi dorul ca pădurea, solo vioară, cu Orchestra „Lăutarii”, realizat în anul 2004
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
peste 300 de creații de autor. A educat în laboratorul orchestrei „Folclor” generații de compozitori aranjori, soliști vocaliști și instrumentiști, artiști emeriți și artiști ai poporului din Republica Moldova. În calitate de violonist a imprimat 37 de creații, iar în calitate de autor a realizat creații; cîntece, balade, piese instrumentale, suite, rapsodii etc. "La izvorul folclorului", solo vioară, cu Orchestra „Folclor”, realizat în anul 2000; De-ar fi dorul ca pădurea, solo vioară, cu Orchestra „Lăutarii”, realizat în anul 2004; Satule, vatră frumoasă, culegere de cântece
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
1968 - 1985; În martie 1983 s-a căsătorit cu Anișoara Groian. Și-au unit destinele la biserica „Sfântul Dumitru” din Chișinău, naș de cununie fiind Parohul bisericii, Pavel Borșevschi. După decesul artistului, Anișoara Blajinu continuă să păstreze și să promoveze creația și publicațiile soțului său. Laureat al Festivalului internațional al tineretului și studenților (Moscova, 1967); Artist emerit din Republica Moidova (1982); Cavaler al ”Ordinului Republicii” (1984); Premiul de Stat al Republicii Moldova (2014); Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova. A decedat la
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
cerut un film cu mai multă "conștiință de clasă", care să pună mai puțin accentul pe acțiune și lupte și mai mult pe "gândirea" eroului, al cărui urmaș se credea. Se dorea un film portret al ideii de unire în creația politică a lui Mihai Viteazul. Toate filmele românești erau văzute mai întâi de Nicolae Ceaușescu la Vila Lac, unde exista o sală de proiecție. Potrivit lui Ion Bucheru, filmul a fost proiectat pe la ora 19:00, urmând ca puțin înainte de 20
Buzduganul cu trei peceți () [Corola-website/Science/336674_a_338003]
-
care a fost influențat de Uhde în perioada sa de început. După anul 1900, Fritz von Uhde s-a implicat mult mai puțin în lumea artei, dar a continuat să picteze până în ultimele sale clipe. În această ultimă perioadă de creație, von Uhde a creat "picturile cele mai vii ale carierei sale artistice", el fiind considerat unul dintre cei mai importanți artiști ai secolului al XX-lea. A murit la München în anul 1911. Lucrările de început ale lui Fritz von
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
preluat astfel principiile creștine ale părintelui său. Cu toate că realismul social prezent în operele lui von Uhde a fost deseori criticat ca fiind vulgar sau ca un stil de reprezentare al urâtului, acest realism a întrunit o mulțime de admiratori ai creațiilor sale. Activitatea lui Uhde a fost cunoscută și de admiratorii de artă din Franța, existând în acest sens o corespondență pe care Uhde a întreținut-o cu Vincent van Gogh. O caracterizare sugestivă a făcut-o criticul de artă Otto
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
fi "Surorile" (1889) sau "Sub umbrar" (1896). Lucrările în care și-a pictat fiicele în timpul verii pe care a petrecut-o la Dachau și Starnberg din anul 1890, prezintă o interpretare impresionistă a luminii, caracteristică evidentă a perioadei sale de creație de după ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. În ultimii săi ani de viață, a făcut mai multe compoziții în care a zugrăvit o femeie cu aripi de îngeri și a reprodus unele scene biblice ca "Judecata lui Avraam"(1897
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]