93,304 matches
-
Studioul de Filme București (1951-1956), apoi la Editura Tineretului (1956), la Televiziune (1957-1960) și la „Scânteia pionierului”; redactor-șef (1967-1980) și redactor (1980-1990) la revista „Cutezătorii”. Colaborează la „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească”, „Luceafărul” ș.a. Adevăratul său debut editorial este însă romanul Seri albastre (1960; reeditat, adăugându-i-se un nou volum, în 1964 și apoi în 1968, 1985), marele său succes, tradus în maghiară, rusă (patru ediții), slovacă, ucraineană și germană, care îi asigură un renume statornic în
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
se publică primul act al ultimei piese scrise de Radu Stanca, legenda dramatică Povestea dulgherului și a frumoasei sale soții. Literatura populară este și ea prezentă în paginile revistei prin câteva balade voinicești culese din Mărginimea Sibiului. În cadrul rubricii „Prezențe editoriale sibiene” sunt recenzate volume de versuri de Mira Preda, Victor Nistea, Ecaterina Săndulescu, volume de povestiri și nuvele ale lui Ladmiss Andreescu, romanul istoric Iancu Jianu de Paul Constant, volumul de Teatru al lui Radu Stanca. În același context, la
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
decembrie 1872 și, cu intermitențe, între 1 ianuarie 1873 și august 1876. Una dintre primele publicații românești dedicate exclusiv mediului rural, A.r. avea un conținut foarte variat. Scopul mărturisit de redactorul și editorul Demetriu N. Preda într-un articol editorial intitulat Muncă și lumina era acela de a difuza „luminile” culturii la țară. Cele mai multe articole cuprindeau informații agrotehnice și economice. Alături de acestea au apărut însă și unele de interes mai general, cu subiecte istorice, scrise de D. Bolintineanu și Gr.
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
teoria artei (1970). Între 1973 și 1975 face studii de specializare la Pisa, în Italia, unde își dă doctoratul în istoria artelor (1975), obținând și doctoratul în filologie la București, în 1981. Debutează cu versuri în „Luceafărul”, în 1963; debutul editorial îl constituie volumul Exodul (1967). A fost redactor la „Scânteia” (1967-1968), „Luceafărul” (1968-1969), „Scânteia tineretului” (1969-1970), „Amfiteatru” (1971-1973, 1975-1982), „Viața studențească” (1975-1982). A publicat articole și cronici de artă nu numai în periodicele la care a fost redactor, ci și
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
parizian anticomunist românesc, tratate în tonalitățile caragialești deja manifeste în presa de coloratură național-țărănistă, susținută de Constantin Vișoianu („Moftul român” ș.a.). În cenaclul său, A. citește, capitol după capitol, prima lui carte, Poveste cu țigani, publicată în 1965 în seria editorială inițiată sub titlul „Caietele Inorogului”, în care a mai inclus cărți de Mircea Eliade și Horia Stamatu, instaurând un climat intelectual cultivat cu intenția de a defini un adevărat grup literar. Din 1980, coordonează, împreună cu Aureliu Răuță, cercul și gruparea
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
inițiată sub titlul „Caietele Inorogului”, în care a mai inclus cărți de Mircea Eliade și Horia Stamatu, instaurând un climat intelectual cultivat cu intenția de a defini un adevărat grup literar. Din 1980, coordonează, împreună cu Aureliu Răuță, cercul și gruparea editorială „Hyperion”. Poveste cu țigani s-a bucurat de succes în toată publicistica literară a exilului, dar a rămas în perspectiva interpretativă a multora drept o carte stranie, greu definibilă și extrem de dificil de înțeles. În revista „Prodromos” (6/1967), Andrei
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
și culturalizarea clerului prin intermediul școlilor (fondate, reorganizate sau conduse de el), al tipăriturilor și presei. El scoate primele reviste religioase românești: „Vestitorul bisericesc” (Buzău, 1839-1840, în colaborare cu Gavriil Munteanu) și „Eho eclesiastic” (București, septembrie 1850 - august 1852), cu suplimentul editorial „Biblioteca religioasă-morală”. A redactat, când n-a adaptat sau tradus, manuale pentru seminariile teologice sau pentru învățământul laic elementar, ca, de pildă, Biblioteca tinerilor începători sau Culegere de întâile cunoștințe trebuincioase pentru învățătura copiilor ce încep a ceti (1838). Tot
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
culturale. Debutează publicistic în „Moftul român” (1991), colaborând apoi cu articole de atitudine, eseuri și proză la „Literatorul”, „Moftul român”, „România literară”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Convorbiri literare”, „Apostrof”, „Tomis”, „Familia”, „Cronica”, „Euphorion”, „Art Panorama”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Debutul editorial are loc în 1997, cu volumul de proză scurtă Vietăți și femei (în urma câștigării concursului de debut în proză al Asociației Scriitorilor din București; același volum obține Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Câteva proze sunt incluse în sumarul a
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
Hasdeu, G. Ibrăileanu, Vladimir Streinu, M. Eminescu. A prefațat culegeri din opera lui B.P. Hasdeu, M. Sadoveanu, V. Alecsandri, M. Eminescu, Pompiliu Constantinescu. Tentat și de instrumentarul criticului de întâmpinare, semnează cronici literare, reunite în două volume, Aproximații critice (debut editorial, 1970) și Reacții critice (1973). În această ipostază, înțelege abordarea literaturii ca o „formă a pasiunii”, de unde înclinația către fraza polemică, punitivă, îndreptată mai ales către derapajele pretins novatoare. SCRIERI: Aproximații critice, Iași, 1970; G. Ibrăileanu, București, 1971; B.P. Hasdeu
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
nouă, redacția fiind acum alcătuită din Victor Macaveiu (președinte), Augustin Popa (director), Dumitru Neda (redactor responsabil), Ion Agârbiceanu, Ioan Bălanu, Nicolae Brânzeu, Titus Mălai, Zenovie Pâclișanu. Revista de cultură și educație religioasă, C.c. cuprinde articole, însemnări, cronici, recenzii, semnale editoriale, bibliografii, toate orientate către fenomenul religios și contingențele acestuia. În numărul triplu 9-12 din 1944, o notița anunță stingerea din viața a scriitorului Liviu Rebreanu. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se remarcă un scurt articol, nesemnat, despre legăturile lui
CULTURA CRESTINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286572_a_287901]
-
între aspectul religios al culturii și celelalte segmente ale ei (literatura, filosofie etc.) (Pro domo, 2-4/1922). Revista oferă materiale de cultură generală, informații practice referitoare la instituții etc. Sunt înserate versuri de V. Voiculescu (Iisus pe ape), proza și editoriale aparținând lui Gală Galaction (Marele învățător, Leviții), Tudor Arghezi (Fiul lui Dumnezeu, Clerul monahicesc), Gh. D. Mugur, I. Agârbiceanu, iar un studiu despre Al. Mateevici publică I. Gh. Savin. Apostol D. Culea traduce din Giovanni Papini. Alți colaboratori: Nichifor Crainic
CUVANTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286627_a_287956]
-
N. Nicoleanu, G. Crețeanu. D. Stăncescu publică deseori snoave. Din literatura străină se traduce mult, dar nu și bine, mai ales din Al. Dumas, Paul Féval, Paul de Kock, V. de Féréal și Jules Verne. C.l. este, poate, o curiozitate editorială și tipografică, dar apariția ei relativ îndelungată arată că răspundea unei nevoi de lectură a celor fără mijloace materiale. R.Z.
COMOARA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286346_a_287675]
-
în 1981. Profesoară la Comarna (județul Iași), secretar literar la Teatrul Național „V. Alecsandri” din Iași, după 1990 C. devine redactor la Editura Universității ieșene și profesor-asociat la Facultatea de Ziaristică. A debutat cu versuri în „Cronica”, în 1976. Debutul editorial se produce în 1982, cu Măceșul din magazia de lemne, un volum de poezii cuminți, departe de vigoarea, insurgența și duritatea verbală a congenerelor optzeciste (Mariana Marin, Magdalena Ghica, Elena Ștefoi) și aproape de linia delicateții matern-visătoare și atent caligrafiate (Ana
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
orașul natal, în 1972, și a Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității din București, în 1977, lucrează ca translatoare la Chimimportexport (1977-1978), apoi ca redactor și ca redactor-șef la Editura Univers. Din 2001 este director editorial la Editura Polirom, coordonând colecția de literatură străină „Biblioteca Polirom”. În liceu frecventează cenaclul gazetei „Viața Buzăului”, în ale cărei pagini va debuta în 1969. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. A fost distinsă cu Premiul pentru debut
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]
-
în Lowery Side, „unde se aflau poeții și inima hipi de pe Coasta de Est”, străbate cu autostopul America, de la New York la Sân Francisco (în 1970), apoi lucrează că librar, devenind în cele din urmă scriitor profesionist. Din 1983 susține cronică editorială în „Baltimore Sun” și la Național Public Radio. În același an editează jurnalul de poezie și eseuri „Exquisite Corpse”. Preda limba și literatura engleză la John Hopkins University din Baltimore (1977-1984) și la Louisiana State University din Baton Rouge (din
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
1989 revine în țară ca reporter pentru Național Public Radio și ABC News. Debutează editorial în 1970, cu volumul de versuri Licence to Carry a Gun. C. a fost distins cu Național Endowment for the Arts Fellowship pentru poezie, activitate editorială și radiofonica, cu Premiul pentru poezie „Big Table”, Premiul pentru literatură acordat de General Electric Foundation, Premiul Peabody pentru filmul The Road Scholar, Premiul ACLU Freedom of Speech (1995), Premiul Mayor’s Arts (New Orleans, 1996), cu Premiul Fundației Culturale
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
literar”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Secolul”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Decembrie”, „Câmpina”, „Strada”, „Lanuri”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bilete de papagal”, „Epoca”, „Răsăritul” ș.a., folosind și pseudonimele St. Delacâmpina, S.C., St. Lian, Stedecomy, Dionisie Petrovan, Ion Bartolomeu. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Tainele lui Moș Crăciun (1926). A condus revistele „Străbunii” și „Athenaeum” (1936-1939). Conferențiar în cadrul Universității Populare a Societății de Radiodifuziune, a fost membru al Societății Scriitorilor Români și membru, alături de Perpessicius, Vladimir Streinu și Pompiliu
CONSTANTIN-STELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
susținând, în 1999, teza Forme în mișcare: postmodernismul. Între 2000 și 2002 este visiting associate professor la Department of Communication Studies la Virginia Polytechnic Institute and State University, SUA. A debutat în presă cu eseul Scriitura emoțională („Vatra”, 1986). Debutul editorial are loc în 1999, prin apariția volumului Forme în mișcare: postmodernismul (anterior, în 1990, îi apăruse o traducere din Willis Barnstone, Borges despre Borges. Conversații). Colaborează cu eseuri și studii la „Contemporanul - Ideea europeană”, „Caiete critice”, „Dilema” ș.a. A tradus
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
epocile culturale, și mai puțin de influențe. Finalitatea studiilor lui C. urmărește, de fapt, probarea sincronismului dintre literatura română și marile literaturi europene (în principal cea germană, dar și franceză și engleză). Această intenție poate fi observată încă de la debutul editorial, Caragiale și începuturile teatrului european modern (1974), o solidă exegeză, care atrage atenția criticii românești din acea perioadă. Studiul respectă premisa potrivit căreia cercetarea comparatistă trebuie să își propună consolidarea importanței unui scriitor în dezvoltarea culturii naționale. Ceea ce încearcă să
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
a Institutului Pedagogic din București (1966), iar în 1972, Facultatea de Filosofie, secția sociologie, a Universității din București. Lucrează ca sociolog și bibliolog. Debutează cu versuri în „Amfiteatru” (1966), revistă ce îi acordă, în 1968, un premiu pentru debut. Debutul editorial al lui C., cu prozele scurte din volumul Ciudățenii de familie (1968), este marcat de încercări și exerciții narative și stilistice pe tema vârstei adolescenței. Modalitățile scriiturii alternează metaforizări lirice cu îngroșări caricaturale, în funcție de trăirile extreme ale pesonajelor - idealism sau
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
D. D. Roșca Existența tragică, cu volumul Pe culmile disperării, o carte „explozivă și barocă”, un fel de despărțire „plein de rage et de défi” de filosofie, cum va explica într-o convorbire din faza bătrâneții. C. are, la debutul editorial, douăzeci și trei de ani și stilul său este deja format. Cărțile ulterioare nu vor modifica prea mult nici stilul, nici temele. După această carte provocatoare, în care totul este pus în discuție și, de regulă, negat în chip radical
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
e semnată de Grigore Chiper, cronica de arte vizuale, „Simeze” - de Vladimir Bulat, cronica dramatică - de Sorin Crișan. Rubrici variate, „Raft”, „Fragmente critice”, „Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri”, „Script-tease”, se referă la noile apariții editoriale, comentând pe larg noile orientări literare și culturale românești și europene. Sporadic, apar rubrici de istorie literară: „Destine basarabene”, „Generația ’80. Segmentul basarabean”. Poezia, de cea mai bună calitate, e mai frecvent prezentă decât proza. Publică aici îndeosebi poeți optzeciști
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
Coșovei, pescar. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1947). Debutează în revista „Lumea” (1946), cu poemul Femeia din camera obscură, iar în volum cu nuvela La Taliane (1950), inspirată din viața pescarilor de pe mare. Debutul editorial în poezie îl va reprezenta volumul Oceanul (1962). Cu reportajele din Împărăția vânturilor (1954), care au reținut atenția lui Geo Bogza, C. începe o lungă carieră în domeniu. Criticilor care îi reproșează că reportajele sale „vin epigonic lângă și în
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
această oră, în revistele literare și de cultură ale țării, strălucește printr-o relativă absență: de aceea, pe cât ne va sta în puteri, prin revista noastră vrem a da sama asupra peisajului variat, numeros și destul de inegal valoric, al aparițiilor editoriale, cu prioritate a celor din spațiul național [...] Actuala serie a «Convorbirilor literare» va sprijini mai ales producțiile de talent ale tinerilor, dar nu ne vom feri, de va fi cazul, a spune „în lături” (!) imposturii. Deschisă întregii țări și întregului
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
în limba engleză și a comentat volume din versurile lui Anghel Dumbrăveanu, Dorin Tudoran, Lucian Blaga. Este coeditor al revistei de traduceri din poezie „Micromegas” și redactor-șef al revistei „The Comparatist”, distinsă în 1996 cu Premiul Phoenix pentru activitate editorială remarcabilă, oferit de Council of Editors of Learned Journals. Colaborator al unor publicații prestigioase ca „Poetics Today”, „Critique”, „The American Book Review”, „Partisan Review”, „Semiotics”, „Style” etc., recenzează în mod sistematic în reviste de specialitate lucrări românești de critică și
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]