93,304 matches
-
să colaboreze, mai ales cu poezii, dar și cu schițe, editoriale sau eseuri scurte, în felurite publicații: „Vieața”, „Lumea nouă literară”, „Activitatea”, „Deșteptarea”, „Epoca”, „Familia”, „Noua revistă română”, „Rampa nouă ilustrată”, „Telegraful român” ș.a. Rareori, semnează și T. Duțu. Debutul editorial și-l face în 1896, cu volumul de versuri Crâng și luncă, reeditat de două ori în următorii doi ani. În ciuda unei tehnici poetice aproape fără cusur și a faptului că o oarecare unitate există în plan stilistic, textele rămân
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
N. Popescu-Meriș, B.B. Cedan, Stel. Sterescu, Eugen Brumaru, Luchian Neri ș.a. Proza este prezentă doar prin câteva schițe și povestiri de factură sentimentală sau istorică. Destul de cuprinzătoare este rubrica de critică literară a revistei, în care sunt comentate noile apariții editoriale. Astfel, N. Cristinoiu scrie, între altele, despre Europolis de Jean Bart și despre Camere mobilate de Damian Stănoiu, M. Ilovici prezintă romanul Fecior de slugă de N. D. Cocea, iar Emil Gicana recenzează Femei de Mihail Sebastian și Între pământ
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
Baciu, Horia Stamatu, Radu Gyr, Emil Isac, Victor Eftimiu, Giuseppe Cifarelli, Petre A. Petre, Nuși Tulliu ș.a. Aprecierea critică a literaturii din epocă aparține îndeosebi lui Octav Șuluțiu, care susține consecvent rubrica „Cronici (Scriitori și cărți)”. Criticul recenzează majoritatea aparițiilor editoriale importante ale momentului: Șantier, Huliganii de Mircea Eliade, Donna Alba de Gib I. Mihăescu, Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Orizont și stil de Lucian Blaga, Logodnicul de Hortensia Papadat-Bengescu, Cărticică de seară de Tudor Arghezi, Avram Iancu de
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
subiecte care îi vor preocupa constant; așa, de pildă, Cezar Papacostea scrie despre locul literaturii și al filosofiei în existența grecilor, D. Murărașu studiază opera lui Lucrețiu, I.M. Marinescu pe aceea a lui Iuvenal. Cronicile și recenziile la ultimele apariții editoriale din țară și din străinătate consemnează rezultatele celor mai recente cercetări privitoare la lumea veche. Mai colaborează I. Valaori, Constantin Balmuș, T. Chețeanu, Al. Popescu-Telega, Felicia Brătianu. F. și revista „Orpheus” își încetează simultan apariția pentru a permite, prin conjugarea
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
caracterul cultural enciclopedic vor fi menținute: pe lângă beletristică, critică și eseistică literară, traduceri, fiecare număr cuprinde rubrici de teatru, film, muzică, arte plastice, filatelie, sport, precum și articole pe teme economice. În dorința de reașezare a valorilor după noi repere, politica editorială urmărește participarea scriitorilor românilor din afara granițelor, difuzarea moștenirii interbelice (inclusiv reluarea unor articole din seriile interbelice ale revistei), editarea scriitorilor interziși și a materialelor respinse de cenzura comunistă, o intensă campanie de traduceri, astfel încât revista să contribuie direct la conturarea
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
rubrica sa permanentă „Departe-Aproape”, Mircea Zaciu afirmă că opera lui Mircea Eliade se află la o răspântie a receptării. „Răspântia Eliade”, sintagma lansată de articol, circulă cu repeziciune și în numerele ulterioare revista deschide, într-un moment de evident succes editorial al scriitorului, ancheta privitoare la receptivitatea cititorului român față de opera lui Eliade. Pe aceeași linie a interesului față de problemele literaturii contemporane și a reconsiderării semnificațiilor din perspectiva actualității se înscriu colocviul Obsedanta tranziție a prozatorului român (10-11/1994), ocazionat de
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
și autoreflecții (6/1995) ce reia o parte din intervențiile participanților la simpozionul Generație, avangardă, experiment (Sighișoara, mai 1995). Rubrica „O carte în dezbatere”, înlocuită de „Lecturi deschise”, propune seriale de discuții asupra unor apariții ce se detașează ca repere editoriale: Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române de Ion Negoițescu, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, Jurnalul lui Mircea Zaciu. Încă din primii ani postdecembriști, în paginile revistei este intens discutată „memorialistica rezistenței”. Inițial abordată ca „tehnică
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Repere bibliografice: George, Sfârșitul, II, 251-254; Gheorghe Grigurcu, Un critic damnat: N. Davidescu, ST, 1979, 8; Mircea Anghelescu, Felix Aderca, prozator și critic, T, 1983, 8; Ornea, Actualitatea, 129-133; Adam, Planetariu, 191-196; Cioculescu, Itinerar, V, 139-143; Z. Ornea, Un eveniment editorial, RL, 1999, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 152-153; Teodor Vârgolici, Stările depresive ale lui E. Lovinescu, ALA, 2002, 605; Cornelia Ștefănescu, Repere pentru literatură, RL, 2002, 51-52; Teodor Vârgolici, E. Lovinescu la sfârșitul epocii sale, ALA, 2003
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
expresivitate și muzicalitate, acestor calități adăugându-li-se o discretă vibrație interioară; se insinuează ideea unei lumi paralele celei contemplate, o lume a trăirilor nemărturisite, învăluite în duioșie și tandrețe (Ceremonial pentru întoarcere în veac). Placheta Din refugiu, ultima apariție editorială a lui F., abordează o tematică mai apropiată de crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie, Cernăuți, 1939; Interior, Cernăuți, 1939; Din refugiu, București, 1940. Repere bibliografice: Mircea Streinul, Note la poezia
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
a servit lui Iosif Vulcan atunci când s-a hotărât să scoată o revistă literară proprie. La începutul lunii aprilie 1865, adresa Prefecturii Poliției din Pesta o cerere pentru editarea unei publicații periodice. El schițează cu acest prilej și un program editorial, așa cum, probabil, pretindeau autoritățile. Revista își propune, potrivit declarației redactorului, să contribuie la răspândirea unor cunoștințe generale, mai ales de artă și literatură; orice luare de poziție politică este exclusă; intenția lui Vulcan e de a tipări literatură originală și
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
și articole despre scriitorii români în ,,The Romanic Review” și în „Romanian Literary News”, al cărei editor era. În ,,The International Encyclopedia” (1930) scrie articole despre Gala Galaction, Mateiu I. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, Lucian Blaga, Camil Baltazar ș.a. Debutul editorial se produce în țară, cu volumul de poezii Maghernița veche și alte versuri din anii tineri (1926). În 1925 câteva texte îi apăruseră deja în Antologia poeților de azi, alcătuită de Ion Pillat și Perpessicius. Din 1926 datează și o
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
în Cuibul de barză, „roman memorialistic”, în care reconstituirea propriei vieți interferează atât universul scrierilor de ficțiune, cât și cronica subiectivă a anilor 1966-1989, transpusă anterior în paginile a cinci tomuri de Jurnal (1997-2001). Diaristul consemnează momente ale scrisului, demersuri editoriale, impactul cu cenzura, secvențe din intimitatea familiei, reflecții asupra oamenilor, climatului literar și asupra propriei opere. Fără să fie o agendă strictă de laborator scriitoricesc, Jurnalul confirmă înclinația către retrospecție. M. alege calea unei mărturii care contează, ca document personal
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
ale fiecărui capitol, temele de meditație propuse cititorului completează această cercetare critică și cu o dimensiune pedagogică subiacentă. A doua carte, Iacob Negruzzi sau Vocația comunicării (1999), la origine teză de doctorat, este o monografie care valorifică o investigație complexă (editorială, critică, istorico-literară). M. examinează echilibrat și pertinent viața și opera „secretarului perpetuu” al Junimii. Cunoscător până la detaliu al operei și personalității „conului Jacques”, îl evocă sub semnul „vocației comunicării”, pe care junimistul a avut-o în mod eminent. Cel mai
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
de Limbi Slave, promovând ulterior toate treptele ierarhiei universitare, până la gradul de profesor (1991). În 1972 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Opera umanistului Udriște Năsturel în contextul relațiilor culturale româno-slave, care a constituit și debutul său editorial, în 1974. A mai funcționat ca lector de limba și literatura română la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia (1972-1974). În 1993 a fost visiting professor la Institutul de Romanistică al Universității din Viena. Din 1996 este decan al Facultății de
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
Manu scrie despre relația literatură-istorie, despre modurile în care sunt abordate sensurile istoriei recente în romane și în proza eseistică. În structura revistei se întâlnesc, alături de cronica literară asigurată de Adrian Dinu Rachieru, o rubrică de scurte recenzii sau semnale editoriale, precum și articole de istoria literaturii semnate de Mircea Tomuș. Paginile de beletristică cuprind proză de Mircea Sântimbreanu, Laurențiu Cerneț, Aurel Gheorghe Ardeleanu, Ion Dumitru Teodorescu, Mihai Moldovan, Adrian Munțiu, eseuri de Milorad Bențe, Eugen Dorcescu, D. R. Popescu, fragmente de
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
comentariul politic, iar între 1940 și 1944 publicistica sa atinge un vârf, prin varietatea subiectelor și numărul colaborărilor, în ziarul „Acțiunea”. Comentariile literare - unele în rubrici speciale, ca „Imagini lirice contemporane” - atestă interesul viu, implicarea profundă în evaluarea noilor apariții editoriale. Profesor de liceu (din 1934), apoi asistent la Facultatea de Litere bucureșteană (până în 1952), M. se angajează și în elaborarea unei culegeri de texte literare pentru elevi (Cartea cu minuni, 1935) sau a unor ediții de scriitori români - N. Filimon
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
la Pitești cenaclul literar „Liviu Rebreanu”. Cartea de debut, ca și cea din 1945 (Așteptare), anunță o poetă a gingășiei și a stărilor de confesiune, dar și a temelor momentului (drama războiului). Volumele care au urmat, după o lungă tăcere editorială, începând cu Fântâni (1969), confirmă acest tip de sensibilitate, îmbogățită pe parcurs cu notația naturistă și, în genere, cu consemnarea, de regulă eliptică și sincopată, a unor fragmente de real, împinse însă spre sensuri ce-l transcend. Maniera frecventă este
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
pentru prima oară, caracterul unui exercițiu pe temă dată, prevestind amurgul pretenției, proprie realismului socialist, de „a privi prezentul din perspectiva viitorului”. Semnificativ este și faptul că între numerele 10/1962 și 19/1963 G.l. nu mai are un colegiu editorial, echipa condusă de Tiberiu Utan venind la cârma revistei ulterior. Ceea ce nu înseamnă că realismul socialist va dispărea spontan de pe firmamentul literaturii. Două plenare lărgite ale Comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor, din iunie și din noiembrie 1963, reiau problema
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
marele capital, pe de o parte, și tendința micii burghezii de a utiliza influența politică semnificativă pe care o are pentru a se opune ofensivei capitalului, mai ales a celui străin, pe piețele românești. Situații similare putem identifica în domeniul editorial, de publicitate și mass-media, unde capitalul străin și autohton au făcut pași mari în eliminarea micii burghezii românești de la controlul pieței publicațiilor. La sfârșitul anului 2005, cea mai mare parte a tirajelor oricăror publicații - de la cotidiene la cărți - se află
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
of the European Union, 2004). În realitate, el s-a purtat mai ales între patronatul străin al publicațiilor (care, în căutare de profit, era dornic să adapteze conținutul acestora la cererea publicului) și jurnaliștii autohtoni, dornici să mențină o politică editorială independentă de succesul economic și financiar al publicației. Câtă vreme cotidienele s-au aflat în proprietatea micii burghezii, această cerință a jurnaliștilor - deopotrivă proprietari și scriitori ai cotidienelor și revistelor - a fost asigurată, iar rezultatul a fost scăderea dramatică a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a tirajelor cotidienelor, de la milioane de exemplare pe zi, în primii ani de după revoluție, la doar zeci de mii de exemplare zilnic începând cu 1993-1994. Către sfârșitul primului deceniu de postcomunism, când capitalul străin începe să pătrundă semnificativ pe piața editorială românească, preluând publicațiile decăzute ale micii burghezii, tirajele încep din nou să crească, dar condiția este sacrificarea intereselor politice ale micii burghezii. Protestul acesteia s-a mutat în străinătate. În 2004, ziariștii de la cotidianul România liberă organizează un protest de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
investigație psihologică a anilor de sfârșit ai comunismului. Cel mai evident, procesul este ilustrat de evoluția lui Marin Preda, de la Moromeții la Cel mai iubit dintre pământeni. Ambele romane s-au bucurat de un succes imens în epocă, dincolo de politicile editoriale ale Partidului Comunist. Exemplul ziarului nu este aleatoriu. Au fost printre primele privatizări din economia românească, făcute exact după principiile enunțate mai sus. Mai mult, au fost printre primele care au produs tentative de „mari capitaliști” români, dar care au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Soare) și al lui Dumitrache Gurău, țărani. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, după care a funcționat ca profesor în Galați. Debutează cu povestirea Ispita mării verzi în „Luceafărul” (1969), semnând Constantin Ucuta. Debutul editorial, recomandat de Marin Preda, îl reprezintă volumul de povestiri Începutul verii astronomice (1978). Colaborează cu proză scurtă și fragmente de roman în „Luceafărul”, „Ateneu”, „Pagini dunărene”, „Porto Franco” ș.a. Între 22 și 25 decembrie 1989 este președintele primului comitet revoluționar
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
Revista Fundațiilor Regale”, „Studio”, „Lumea românească”, „Viața românească”, „Universul literar”, „Pământul românesc”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. Relativ târziu își adună poeziile și traducerile în placheta Duh de basm (1934), distinsă de Societatea Scriitorilor Români cu Premiul pentru debut editorial. Ulterior s-a ocupat mai mult de tălmăciri. A tipărit volumul Poemele lui Edgar A. Poe (1938), premiat și acesta, și a dat la lumină, în „Revista Fundațiilor Regale”, versiunea românească a tragediei Mitridate de Jean Racine. Sporadic a mai
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
adaptare scenică a propriului roman cu același titlu, și Tren fără întoarcere), literatură științifico-fantastică și de aventuri, scenarii de film (Dincolo de orizont, 1979, regia St. Traian Roman). Bun gazetar, s-a afirmat jurnalistic atât înainte, cât și după 1989. Debutul editorial are loc în 1972, prin apariția volumului de povestiri științifico-fantastice Monștrii lui Prasad, după care urmează romanul Cer cuvântul (1977), având pe copertă o prezentare elogioasă semnată de Marin Preda. Primul volum al romanului Drumul Cavalerilor (1983) îi aduce autorului
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]