24,313 matches
-
etnice și a urii rasiale, religioase sau culturale au generat numeroase acțiuni de purificare etnică, așa cum s-a Întâmplat de pildă În Bosnia, Cambodgiaxe "Cambodgia" și Rwandaxe "Rwanda" (Rasmussen, 1997). Aceste transformări ale societății internaționale, precum și ale naturii conflictelor și amenințărilor la adresa păcii și securității au dus la modificarea conceptului de securitate Însuși. Dacă inițial se referea doar la protejarea interesului național prin mijloace militare, În prezent, conceptul de securitate a devenit unul mult mai flexibil, multidimensional (Buzan, 1991a; Walt, 1991
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și al mediului, securitate a persoanei, securitate comunitară și securitate a expresiei politice (vezi și tabelul 12.1.). O astfel de perspectivă a Însemnat o atenție mult mai mare acordată individului În raport cu statul, dar și o abordare mai complexă a amenințărilor de securitate. PNUD sugerează dezvoltarea umană durabilă ca instrument fundamental pentru o securitate stabilă În toate cele șapte sectoare. Din punct de vedere al gestionării crizelor și conflictelor internaționale, această abordare este strâns legată de strategia de consolidare a procesului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acceptându-se tot mai mult ideea că suveranitatea este o responsabilitate a statelor față de cetățenii lor. Statele au responsabilitatea de a-și proteja cetățenii de catastrofe evitabile. Din acest punct de vedere, populația este obiectul principal al protecției internaționale În fața amenințărilor de securitate, și nu statele, acestea din urmă nefiind altceva decât instrumente, ca expresie a voinței cetățenilor lor. Atunci când statele nu vor sau nu Își pot proteja cetățenii, comunitatea internațională are datoria de a interveni (Annan, 1999; Blair, 1999; International
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cetățenii de catastrofe evitabile. Această abordare transformă regimul internațional al suveranității, acordând o mai mare atenție populației afectate de conflicte. Intervențiile militare și umanitare s-au dovedit Însă insuficiente pentru a răspunde În mod eficient complexității tot mai crescute a amenințărilor contemporane de securitate. Soluția propusă atât de mediul academic, cât și de cel al politicilor publice este de a elimina pe cât posibil factorii structurali ce pot genera crize și conflicte internaționale. De aceea, comunitatea internațională promovează prevenirea conflictelor și procesul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
timp, În ultimele decenii, tot mai multe organizații regionale au preluat și dezvoltat cadrul legal instituit de Națiunile Unite. De asemenea, aceste organizații participă din ce În ce mai frecvent la operațiuni de restabilire și consolidare a păcii. Schimbările care au survenit În natura amenințărilor de securitate și, implicit, asupra conceptului de securitate au avut totuși efect asupra raportului dintre sectorul militar și cel civil În gestionarea crizelor și conflictelor internaționale, ultimul dobândind un rol din ce În ce mai important. Lecturi recomandate Allan, Pierre; Keller, Alexis (ed.) (2006
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ce ține cont de faptul că, În cazul conflictelor etnopolitice, consecințele sunt imediate și pe termen lung pentru securitatea socioeconomică și a mediului, pentru a numi numai două aspecte. Înaintea extinderii din 2004, conflictele din interiorul Uniunii nu au generat amenințări majore la adresa securității și stabilității UE. Totuși, după 2004 a Început să se contureze din ce În ce mai pregnant percepția unor amenințări serioase provenind din direcția Europei postcomuniste. Acest fapt a determinat Uniunea să adopte o serie de politici proactive, menite să trateze
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
socioeconomică și a mediului, pentru a numi numai două aspecte. Înaintea extinderii din 2004, conflictele din interiorul Uniunii nu au generat amenințări majore la adresa securității și stabilității UE. Totuși, după 2004 a Început să se contureze din ce În ce mai pregnant percepția unor amenințări serioase provenind din direcția Europei postcomuniste. Acest fapt a determinat Uniunea să adopte o serie de politici proactive, menite să trateze conflictele etnopolitice localizate În afara granițelor UE. Din punctul de vedere al oficialilor de la Bruxelles, un astfel de demers era
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cele din apropierea noilor granițe ale UE. Inițial, În acest scop, Uniunea Europeană a creat structuri instituționale și de intervenție care se adresau statelor ce nu erau membre UE. Această strategie a fost motivată de mai mulți factori. Pe de o parte, amenințările interne din cadrul Uniunii Europene fuseseră relativ bine controlate vreme de decenii. În plus, statele membre care s-au confruntat cu astfel de conflicte În general au respins sau blocat implicarea UE În gestionarea lor1. Pe de altă parte, conflictele din afara
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
securitate europeană Odată cu terminarea Războiului Rece s-a schimbat și una dintre premisele fundamentale ale arhitecturii europene de securitate. Securitatea colectivă nu mai era ceva ce se putea obține În principal prin limitarea acțiunilor părții adverse. În plus, a dispărut amenințarea unei anihilări reciproce În eventualitatea unei confruntări militare Între NATO și Pactul de la Varșovia. Odată cu eliminarea clivajului ideologic ce Împărțea Europa și după liberalizarea politică și economică a fostului bloc comunist, riscul unui război Între statele europene a devenit insignifiant
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
posibilitatea izbucnirii unor conflicte de altă natură nu era complet exclusă. În aceste condiții, arhitectura de securitate construită În jurul nevoii de a preveni războiul dintre cele două blocuri s-a dovedit nepregătită să răspundă În mod rapid și adecvat noilor amenințări. Printre acestea se numărau conflictele etnice din unele state foste comuniste. NATO, OSCE, UEO, ONU și Consiliul Europei - principalele instituții de securitate europeană În perioada Războiului Rece - au supraviețuit cu ușurință Încheierii conflictului ideologic. Totuși, pentru a face față provocărilor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să Întreprindă toate măsurile necesare pentru a o implementa În conformitate cu Anexele 1-A și 2 ale Acordului de Pace”. De asemenea, ONU a recunoscut dreptul acestor state „de a lua toate măsurile necesare pentru a se apăra de atacuri și amenințări de atac” (ONU: Consiliul de Securitate, 2004). Poate mai mult decât orice operațiune PESA desfășurată de UE până În prezent, Operațiunea Althea exemplifică importanța cooperării Între organizațiile internaționale ce alcătuiesc arhitectura europeană de securitate. Decizia Consiliului European din iulie 2004 de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
că, după eșecul gestionării crizelor de la mijlocul anilor ’90, capabilitățile UE s-au Îmbunătățit În mod semnificativ, În prezent Uniunea fiind capabilă să Întreprindă atât operațiuni civile, cât și militare, ceea ce face ca eforturile diplomatice să poată fi susținute cu amenințări de forță credibile atunci când este necesar. Totuși, succesul relativ al UE În Balcanii de Vest În ultima perioadă a crizei Își are originea nu doar În Îmbunătățirea capabilităților de gestionare a acesteia. În viziunea noastră, experiența Uniunii din Balcanii de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la nivel regional (sistemul subordonat, subsistemul internațional și complexul regional de securitate), discută agenda fiecăreia și arată În ce mod se pot articula elementele locale, naționale și dimensiunea globală prin intermediul regiunilor. De asemenea, studiul sugerează faptul că evaluarea eficientă a amenințărilor de securitate la nivel regional necesită cunoașterea modalităților În care sunt imaginate și delimitate regiunile de către actorii implicați. În literatură, problema criteriului universal pentru decupajul regional nu este Încă rezolvată, dar, se conturează tot mai clar ideea că noțiunea de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
diferite sau de situații complexe de interacțiune a unor interese divergente, crizele și conflictele fac parte din peisajul internațional, indiferent de perioada istorică sau actorii implicați. Preocuparea pentru gestionarea lor rămâne extrem de importantă și În contextul internațional actual În care amenințările de securitate au devenit din ce În ce mai complexe și mult diferite de cele din secolul precedent. Capitolul prezintă această problematică, explicând În detaliu cum și de ce asistăm În prezent la o transformare semnificativă În practica gestionării crizelor și a conflictelor. De asemenea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
varii contexte, atributele acestui „dar ceresc”; lutul (vocabulă intens semantizată), câmpia însorită, Târnava, colina și podgoriile ce dormitează - un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de vară, Cântecele serii, Neclintire). Alteori, peisajul magnific stă sub amenințarea firii dezlănțuite (Pe câmpia noastră). Elegiacul și metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după prototipul poetic blagian asaltat de mister (Ectenie, Semne). Renașterea, „învierea” mult așteptată („Doamne, fă un semn ca de-nceput”), proximitatea divinului, către care se deschide
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
nevoia de statornicie în timp, gândul că pieirea individului nu poate fi iremediabilă. Echilibrul regăsit în maternitate, vindecarea de teamă prin asumarea unei responsabilități dintre cele fundamentale devin cu vremea expresii patetice ale personalității poetei. Când cele două mari obsesii, amenințarea cu distrugerea și supraviețuirea prin continuitate, se reunesc, rezultatele sunt remarcabile. Inclusiv în lirica de dragoste, acum cântare a solidarității și a ocrotirii: „Ca sărutarea noastră să nu se termine / te chem de-atâtea ori noaptea cu buze arse de
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
persoanei În planul conștiinței sale, față de aceste impresii. Durerea ne apare ca o experiență ce rezultă din contactul și reciprocitatea dintre corpul persoanei și mediul În care aceasta trăiește. Ea este expresia sentimentului impotenței funcționale, al epuizării propriilor forțe, al amenințării sferei corporale a individului. Din acest motiv, durerea apare ca o piedică importantă și imediată În elaborarea existenței umane. Ca impotență corporală, durerea este expresia unei incapacități de realizare deplină a existenței umane. În sensul acesta, ea este exemplul tipic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
senzației dureroase (Înțepătură, arsură, presiune, apăsare, durere surdă, intermitentă etcă. 2Ă Reacția persoanei la durere, resimțită ca tonalitate afectivă. Durerea nu este numai o senzație, ci și un sentiment, fiind resimțită ca atare sub forma unei stări de impotență și amenințare funcțională, dar și vitală. F.J. Buytendijk susține că sentimentul durerii are două aspecte: „a fi o rană” și „a fi rănit”. În primul caz este vorba de o durere bruscă, resimțită ca o atingere, ca o ruptură a echilibrului dintre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vitală a durerii se Înscrie În existența individuală. Ea poate duce la disperare sau la suicid, sau dimpotrivă la conduite de refugiu (dependență de alcool, de analgezice sau psihotranchilizanteă, precum și la alte forme de dependență și regresiune. Pentru că este o amenințare vitală și o suferință cu caracter complex, omul caută să Înlăture durerea, inventând remedii cu care să lupte Împotriva acesteia. Durerea nu este resimțită numai ca o stare fizică rea sau ca o suferință morală și sufletească, dar ci și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sensul acesta, durerea este resimțită În mod diferit, raportată la suferință, după cum urmează: aă Durerea mea, ca suferință personală, este trăită ca o experiență existențială proprie, incomprehensibilă pentru ceilalți, care mă Închide, răpindu-mi libertatea și reprezentând pentru mine o amenințare vitală. bă Durerea celor apropiați mie este cea pe care eu o resimt, la care particip, sufăr alături de ei, mai mult chiar, căutând să-i ajut, preiau asupra mea suferința lor. Această atitudine este dată de teama nemărturisită, inconștientă, că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de chemare, o invitație la comunicare care depășește cuvântul, aspectele formale și invită la intimitate reciprocă. Orice privire este o „Întrepătrundere”. Ochiul este simbolul conștiinței, iar privirea „În ochi” este fie o invitație la deschidere, la primirea celuilalt, fie o amenințare, un reproș, o formă de pedeapsă. Privindu-l pe celălalt, Îl descoperi, comunicându-i. Este un limbaj imediat, ferm, direct, nealuziv, o chemare, o angajare. Privirea are nuanțe, pe care cel privit le percepe adesea În mod automat, mai mult
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
grija care mă cuprinde În aceste situații este o incertitudine a instinctului meu de conservare. Mă simt amenințat. Acest sentiment al insecurității mele este comunicat, transmis celorlalți. Cel care ajută vede, simte și Înțelege situația dificilă ca o neliniște interioară. Amenințarea existenței celuilalt este o primejdie generală. Ajutându-l, mă pun și eu la adăpost, prin anularea răului. Acțiunea de a ajuta este și o datorie morală a mea față de semenii mei. Ea are, În cazul acesta, un caracter voluntar, dictat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tendința sau chiar folosirea violenței față de alții; - suspiciune de nivel ridicat, proiectează propria ostilitate asupra celuilalt, teama că ceilalți vor să-i facă rău; - nivel ridicat de iritabilitate; - ostilitate verbală de nivel ridicat; exprimarea sentimentelor față de ceilalți prin țipete, ceartă, amenințări verbale, critică exagerată; - nivel înalt de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de depresie (se impune tratament de specialitate); - nivel ridicat de coping; - nivel slab empatic; - intelect elementar, operativitate scăzută; - pesimism, tendință spre comportament asocial; - dependentă, visătoare, introspectivă, atitudine negativă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a stabili o concepție unitară privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Amploarea acestui fenomen, pe fondul dezvoltării rețelelor de criminalitate organizată transnațională, impune o nouă strategie, integrată în plan intern și internațional, ca reacție în fața acestei amenințări. Continuarea firească a unui proces în desfășurare, Strategia națională antidrog în perioada 2005-2012 este elaborată în concordanță cu prevederile noii strategii europene în domeniu și stabilește obiectivele generale și specifice pentru reducerea cererii și ofertei de droguri, pentru întărirea cooperării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de la fier vechi. Personajele sunt schițate din câteva tușe, cu o incisivitate critică deosebită față de atmosfera de cazarmă dintr-o secție de obstetrică-ginecologie a unui spital de provincie. O teamă difuză domină întreaga viață cenușie a oamenilor, curgând monoton, sub amenințarea „uriașei ciuperci de fum”, în cadrele trasate de omniprezenta Securitate. SCRIERI: Domiciliu obligatoriu, Galați, 1995; Căprioara de ghips, Galați, 2001. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, Gheorghe Bacalbașa, „Domiciliu obligatoriu”, L, 1995, 33-34; Alex. Ștefănescu, Culisele vieții de medic, RL, 1995, 34
BACALBASA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285519_a_286848]