10,418 matches
-
Muntele Verna s-a întâmplat experiența capitală a vieții sale, în postul Sfântului Arhanghel Mihail, când însemnele gravate adânc, în sufletul lui Francisc, la San Damiano s-au exteriorizat și fizic în văzul tuturor: „Fă Doamne, ca puterea fierbinte și blândă a iubirii Tale să pună stăpânire pe sufletul meu și să-l smulgă din tot ceea ce este sub cer, pentru ca eu să mor din iubire pentru iubirea Ta, așa cum Tu ai murit din iubire pentru iubirea mea”. Toată creația, însuflețită
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aproape la orice nivel organizatoric. Cum? Denunțând împreună nedreptatea comisă, luptând cu mijloace pașnice, neagresive, împotriva autorilor. În spiritul literei din Regula întâi a lui Poverello este bine să pornim la drum cu ...câteva fericiri și sfaturi evanghelice: „fericiți cei blânzi”, „făcătorii de pace”, „să nu judecați pe nimeni”, „să iubiți pe toată lumea”, „să nu fiți răutăcioși în observații”, „să nu râdeți de păcatele altora”, „să nu răspunzi la rău cu rău”, „să dai și altuia din puținul pe care îl
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
artă adevărată, nu cunoaște rețete”. Seniorul Credinței a compus chiar și o rugăciune pentru folosirea suferinței, pe care a trăit-o permanent, dar mai ales, în închisoare. Despre sfințenie spunea: „(ea)... ar trebui să fie asemenea sfințeniei lui Dumnezeu, discretă, blândă, universală, radioasă. Dumnezeu va fi al nostru în măsura în care și noi am fost ai lui”. Teologia faptelor a fost înțeleasă astfel: „pentru a fi perfecte, rugăciunile tale trebuie să devină adevărate fapte, iar faptele tale, adevărate rugăciuni”. Vladimir Ghika a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
parohul din Roman, rezultă că fratele său, Ioan Baltheiser, este grav bolnav de cancer intestinal, dar, cu toate acestea, își îndeplinește bine îndatoririle.” Comunitatea, „mica turmă”, l-a înconjurat de la bun început, cu multă dragoste și respect pe acest om blând și generos. Avea acel gen de autoritate, care nu izvora din imperativul „Trebuie!”, ci dintr-o iubire sinceră și nestăvilită pentru oameni, ce pornea din profunzimile sufletului, învăluindu-ne. Astăzi, de la distanța atâtor ani, îl întrevăd pe Părinte ca pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită o influență maximă asupra cugetelor. Modelul feminin care domnește fără a avea rivali este cel al îngerului izbăvitor, al Madonei, blândă, neprihănită, mântuitoare. Tânăra fată este chemată să devină o soție iubitoare și o mamă devotată. Însă este ferită cât mai mult timp posibil adică până în seara căsătoriei de întinările sexualității. Revoluția industrială, care a generat intrarea societății occidentale în era
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încep să se alarmeze. Nu pot face altceva decât să se resemneze în fața faptului împlinit: tânăra fată nu mai este ce era cândva. "Odinioară, scrie cu nostalgie baroana d'Orval, când spuneai "domnișoară" te gândeai la o făptură drăgălașă, desăvârșită, blândă, sfioasă. Ochii săi mari, mereu plecați, nu îngăduiau decât rareori privirilor străine să pătrundă până în adâncul sufletului". Iată însă că s-a transformat într-o "făptură plină de viață, de hotărâre, de elan [...]. Dovedește o încredere care te descumpănește, o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unei societăți "de neputincioși, de dereglați și de corupți de toate soiurile", unor "creaturi de ambele sexe incapabile de o acțiune viguroasă și utilă". După părerea altor moraliști, atunci când nu slăbește simțurile și simțămintele, când nu ucide printr-o moarte blândă, flirtul exacerbează pasiunile. El acutizează conflictele și dezlănțuie o violență la fel de malefică. În opoziție cu dragostea creștină temperată, constructivă, binefăcătoare flirtul nu generează decât insatisfacții, frustrări care se pot dovedi distrugătoare. Flirtul este un joc periculos, avertizează doctorii Jaf și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acest sfârșit al tensiunii sexuale care obsedează atât". Dimpotrivă, jocul flirtului i-a dat ocazia să descopere o cu totul altă latură a sexualității. Nu dimensiunea animalică a acesteia, ci aspectul său uman. Nu panta sa brutală, ci aceea civilizată, blândă, feminină. Fiindcă o iubea și o respecta pe cea pe care o numea "nevasta" lui, tânărul Pierre de atunci trebuise să învețe să se abțină, să se stăpânească. Și de asemenea să-l "simtă, să-l înțeleagă, să-l ghicească
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
versuri înscrise pe același portativ al vieții zilnice: „În trecerea grăbită prin lume, către veci, Fă-ți timp măcar o clipă să vezi pe unde treci! Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzând, Fă-ți timp cu milă blândă să le alini trecând, Fă-ți timp pentru adevăruri și adânciri în vis, Fă-ți timp pentru cântare cu sufletul deschis. Fă-ți timp să vezi pădurea, s-ascuți lângă izvor, Fă-ți timp s-auzi ceăți spune o floare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
plăcerea plimbării a fost dublată de încîntarea pur feminină a trecerii în revistă a tarabelor de aurari. Am privit cu ochi măriți de oroare dunga înspăimîntătoare cu care apele și nămolul însemnaseră definitiv clădirile de pe malul fluviului, în 1966, cînd blîndul Arno de la picioarele mele se transformase într-o urgie cumplită care n-a mai ținut seama de nici una din realizările de secole ale oamenilor. Peste o oră aveam să caut zadarnic, între zidurile bisericii Santa Croce, vestitul crucifix al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ale grădinilor Boboli și sus, la micuța cafenea care surplombează aleile șerpuite, bazinele sclipitoare și albeața statuilor, beau ultima cafea din Florența și o "araciatta" rece ca gheața. Era ora aceea numită "ora aurie", cînd soarele își aruncă ultimele raze, blînde și obosite, peste acoperișurile caselor, peste grădini și peste palate, încărcat de nostalgia zilei care se sfîrșește și de dorul celei ce va urma. Povestea se apropie de sfîrșit. Ar fi trebuit să iau un tren de noapte, spre Roma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în anii următori, întreținut de cuvintele calde ce cu regularitate se schimbau între noi. Aceștia sunt deci oamenii la ușa cărora bat la o tîrzie oră din noapte, cerînd găzduire pe toată durata grevei feroviarilor francezi. Femeia aceea bună și blîndă, care apăruse la apelul meu în cadrul ușii, se uită lung la mine cu bucurie și mirare. Fiind însă mamă și, în plus, o femeie care știe să nu-și piardă vremea, mă îmbrățișează scurt și apoi hotărăște: Intră imediat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Rahmat. Dar care este salutul vostru? Evident, cel al întregului Orient. Salaam (Pace). Și vremea se scurge, încărcată de pace, în aburii ceaiului... Soarele începe, ușurel, să dispară în spatele cupolelor albastre. Se apropie seara, una din serile acelea calde și blînde, ce lunecă molcom deasupra Asiei Centrale, după o zi călduroasă. Oferim țigările noastre gazdelor atît de îndatoritoare care ne întreabă: E darul vostru? Da. Ne zîmbesc și le acceptă senini și demni, fără false ezitări, căci așa este normal: să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pe care-l strecurasem în broască. Am intrat într-un apartament din alte timpuri. Mobile masive, sculptate în stil normand, de pe vremea dominației franceze. Patul, dulapul și biroul erau de dimensiuni impresionante, aplicele de cristal și aramă, răspîndeau o lumină blîndă pe pereții tapisați cu mătase. Eram în încăperi din alte vremi, în timp ce de afară se auzea muzica de seară a naturii. De îndată ce groomul a bătut la ușă și ne-a adus valiza, ne-am dezbrăcat de hainele transpirate de peste zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mai târziu în prefața catalogului expoziției retrospective din 1967: "Învățătorii mei spirituali au fost Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian. Celălalt mare și adevărat profesor a fost natura". Retrăgându-se pe meleagurile Hușilor și Iașilor, tânărul se lăsa furat de frumusețea blândă a acestor locuri, descoperindu-le mereu noi valori. Fire meditativă, solitară, prefera aglomerației și lecțiilor aride clipele de răgaz și de mare liniște, prefera să descopere singur tainele culturii universale, utilizând cu mai mult spor învățăturile pe care le-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ochelarii îi luneca încet-încet pe nasul puțin deviat spre stânga și adoarme încet cu “Scânteia” pe piept, îmbrăcat în haine de muncă. Anica îl strigă: - Gheorghe!... Gheorghe!... Școală, Gheorghe, școala să fac patul!.. Gheorghe sforăie ritmic și, pe chipul lui blând și istovit de muncă, Anica citește cu dragoste osteneală care l-a răpus și îl învelește delicat cu oghealul. Nu se mai aude niciun sunet, doar cântatul melodios al greierilor sau orăcăitul broaștelor. Anica bolborosește grăbita cu ochii către icoana
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
are și scop nobil. O clipă mă privi ca si cum mi-ar fi vorbit la infinit despre cele ce urmau, dar știa că este inutil. Precauta, am schimbat rapid subiectul, apoi am ieșit puțin afară să iau aer. Era o noapte blândă și vântul adia ușor. Undeva, în depărtare, se auzea un cântec de cucuvea care ma neliniștea. Noaptea era adâncă, înaltă și sinistra parcă. Lăură începu să mediteze la ceea ce avea de făcut. SUB CEDRII LIBANULUI Dacă pentru el vizită la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
iar rezultatul devine incert, pentru că Lukașenko nu va ceda fără luptă. Iar această luptă poate deveni și violentă, date fiind pârghiile de putere de care dispune acesta. Eu sper să nu se ajungă până acolo, pentru că poporul bielorus este unul blând și civilizat și n-ar merita așa ceva. 13 15 martie 2006 Despre "filosofii politicii externe" Aflat, zilele trecute, la Tripoli, în Libia, într-o vizită la invitația "marelui lider", colonelul Al Ghadafi, dl. Traian Băsescu a făcut o declarație care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
noi după trei ani de război crâncen, de foamete și privațiuni greu de imaginat, cu un nivel de educație precar, îndoctrinați în spiritul urii față de dușman, nu erau, în mod firesc, nici foarte civilizați, și nici nu se comportau întotdeauna blând. În atitudinea și acțiunile lor se regăseau, de aceea, elemente ale comportamentului dintotdeauna al soldatului care cucerește, cu efort și sânge, o țară dușmană. Din păcate, războiul aduce multe nedreptăți și multe suferințe. Atunci instinctele primare ținute în frîu răbufnesc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să iubească unul dintre autorii acestui Raport. Nu mi s-a spus așa ceva în față, dar în diplomație puține lucruri se spun direct (cu excepția declarațiilor de război). Aveam destulă experiență ca să înțeleg acest lucru, și aceeași experiență, ca și felul blând de a fi al oamenilor de acolo, ne-au făcut să depășim foarte repede acest "handicap" inițial. Minuni diplomatice în Belarus, în momentul de față, nu se pot face. "Vina" aparține regimurilor politice, și nu diplomaților. În calitate de candidată și apoi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
O Conferință a Donatorilor, în actuala situație economică a Georgiei, este o adevărată gură de oxigen. Depinde doar ce donatori vor fi și cât vor cotiza. Nu înțeleg prea bine cu ce-i va ajuta pe georgieni un regim mai blând al vizelor. S-ar putea, dimpotrivă, să aibă loc un exod al acestora spre Vest, și nicidecum o revigorare a economiei georgiene. Primirea Georgiei în UE a rămas în coadă de pește, iar în parteneriatul cu UE sunt incluse și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
poziție centrală în sistemul său pedagogic, avea ca scop formarea unui om cu voință puternică, virtuos, politicos și manierat. Metodele preconizate în domeniul educației morale de succes sunt exemplificate prin sfaturi, pilde și îndrumări morale, corecție verbală și pedeapsă corporală blândă, făcându-se apel la sentimentul onoarei/dezonoarei. Un mijloc eficient de influențare morală a elevului era, în opinia sa, modelul educatorului, puterea exemplului personal al adulților. Școala pentru copiii săraci, cealaltă operă pedagogică, a fost rodul sau răspunsul guvernului englez
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
va intensifica prin aportul profesorului care va folosi ca mijloace de monitorizare supravegherea și controlul - copilul va fi supus unor interdicții care îl vor obișnui cu spiritul disciplinar și cu spiritul de ascultare, Herbart admițând chiar și bătaia atunci când vorbele blânde nu-și ating scopul. Deoarece la vârstele mici copilul nu poate dobândi ideile morale, guvernarea seamănă în accepția sa mai degrabă cu dresajul. Cea de-a doua etapă, instrucția (învățământul), semnifică modalitatea de ocupație destinată doar copiilor apți pentru instrucție
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
respectiv cetățeni folositori obștei și patriei. Autorul considera că toți cetățenii trebuie să beneficieze de dreptul la învățătură, statul urmând să le garanteze acest drept, iar fiecare cetățean are datoria să slujească statul-protector. În ce privește disciplina, Velini susținea un sistem lax, blând și rațional, în opoziție cu procedeele timpului său. Gheorghe Costaforu (1820-1876), specialist în drept și primul rector al Universității bucureștene, a elaborat lucrarea pedagogică Studii asupra instrucțiunii publice în unele din statele cele mai înaintate din Europa, volum elaborat după
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în cunoașterea aprofundată a sufletului copilului: ,,este de datoria fiecărui (educator, n.ns.) să cunoască pe cât se poate mai exact diversele dispozițiuni individuale ale junimei (...) studiați, analizați și apreciați individualitatea lor.” Din perspectiva relației dascăl-elev, autorul susținea ideea unei discipline blânde în actul didactic în vederea unei reușite integrale a educației intelectuale, morale și fizice. Eliade rămâne între primii pedagogi români care a apreciat dimensiunea formativă a jocului didactic în școală. În cadrul didacticii, același autor susținea rolul deosebit al intuiției ca metodă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]