9,865 matches
-
lor puternică i-a impresionat pe toți. Doi tineri frumoși porneau în viață învăluiți în atmosfera caldă a celor din jurul lor, animați de o dragoste curată. Cum în oraș se luase în ultimul timp măsura ca orice petrecere, fie nuntă, botez sau altceva, să se încheie la ora 24, ei trebuiau să se conformeze acestei dispoziții. De aceea și masa s-a servit imediat după ce s-au întors de la cununia religioasă, nu seara cum se obișnuia până atunci, rămânând timp suficient
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de el, devenind, la rândul său, etern...” „Și cum atinge această stare?” Întrebă bătrânul. „Renunțând la o parte din persoana lui...” „Vrei să spui că acest Oliver al tău are puterea de-a se lepăda de sine, cum la sfântul botez ne lepădăm noi de Satana?” Bătrânul Îl privi șiret, Încercând să-l bage pe Bikinski În Încurcătură. Pictorul era Însă pregătit să răspundă la orice Întrebare. „Exact”, spuse acesta, „lepădându-se mereu de sine, masterandul Oliver a ajuns să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ferea ochii până n‑avea să iasă cu totul din grotă, legănat ca‑ntr‑o barcă pe umerii robuști ai purtătorilor săi, care Îl va inunda ca o apă, Îi va scălda sufletul În limpezimea albastră, văluroasă, ca În apa botezului, până la gât, amețindu‑l cu o blândă desfătare care venea din trecutele trăiri ale sufletului său, vise depărtate ce‑i biciuiau ochii ca o văpaie, ca aripile pârlite ale Îngerilor, Încât el va Închide ochii strâns, dureros de strâns, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
atât partea viilor, cât și partea celor care au trecut pe lumea cealaltă. Căci pentru mormoni genealogia reprezintă elementul esențial al religiei. Astfel Încât, grație acestei arhive fantastice, orice mormon să poată reveni În trecut, coborând pe arborele său genealogic, Încât botezul bisericesc să se poată Înfăptui retroactiv și pentru strămoșii care n‑au avut norocul să aibă revelația mormonă. Mormonii s‑au mobilizat În această acțiune cu toată seriozitatea. Primele prospecțiuni În căutarea unui loc de maximă siguranță pentru amplasarea arhivei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
înțelegem și să aplicăm această chemare. Iar noi ce facem? Nu vrem sau nu putem „sări peste umbra noastră” sau concret: nu putem lăsa la o parte dogmele, habotnicia și partea formală a religiei. și acum intru cu exemplul promis: botezul a fost împământenit prin stropirea cu apă a lui Iisus Christos de către Ioan Botezătorul, prooroc iudeu. Nu cunosc practica botezului la toate religiile, cert este faptul că fiecare, în felul lui, își închină copilul venit în lume Puterii Divine. și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
concret: nu putem lăsa la o parte dogmele, habotnicia și partea formală a religiei. și acum intru cu exemplul promis: botezul a fost împământenit prin stropirea cu apă a lui Iisus Christos de către Ioan Botezătorul, prooroc iudeu. Nu cunosc practica botezului la toate religiile, cert este faptul că fiecare, în felul lui, își închină copilul venit în lume Puterii Divine. și această ceremonie a intrat în tradiția popoarelor; la ora actuală ține mai mult de tradiție, decât de adevărata semnificație. Dar
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
născut Protecției Divine în canoane. și asta nu e bine, pentru că vă aduceam aminte mai înainte că Divinitatea ne vrea pe toți la un loc, nu pe „căprării”. Concret: în religia ortodoxă, căreia și eu îi aparțin, intervine, înainte de începerea botezului, întrebarea ucigătoare de relații umane normale, mai presus de dogme: părinții sunt creștini ? Nașii sunt creștini și botezați în religia noastră ? și dacă se întâmplă să nu fie așa, nu se poate oficia botezul ? De ce ? mă întreb și vă întreb
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
eu îi aparțin, intervine, înainte de începerea botezului, întrebarea ucigătoare de relații umane normale, mai presus de dogme: părinții sunt creștini ? Nașii sunt creștini și botezați în religia noastră ? și dacă se întâmplă să nu fie așa, nu se poate oficia botezul ? De ce ? mă întreb și vă întreb. A constatat cineva, cumva, că cei de altă religie sunt unși cu negru sau sunt altfel decât noi ? Da, sar putea să fie chiar mai buni decât noi, asta e adevărat. Aș înțelege dacă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
între cele două lumi paralele în credința populară: lumea viilor și cea a morților. Cultul morților este poate unul dintre cele mai pregnante în tradiția noastră spirituală: momentul morții se sărbătorește cu aproape la fel de mult fast ca și Nașterea sau Botezul. Unde se contopesc Credința și Superstiția? Poate atunci când vine vorba de cultivarea unei cazuistici de ordin divin pentru toate întâmplările din viața noastră. Bucuriile sunt fie mila fie răsplata cerească, în timp ce necazurile sunt fie pedepse fie încercări la care ne
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
Pentru a-l prinde, cu-adevărat, trebuie: să te dezveți de tine Însuți, să crezi În el cu atîta fervoare Încît, În jurul tău, pe o distanță de cîțiva kilometri, să reușești a tăia maioneza oricărei liturghii, să-ți Înscenezi un botez ca și cum ai da pe goarnă un cîntec de lepădare, să-ți arvonești noapte de noapte capcanele. ...Despică-i limba, fă-o să semene leit cu cele două testamente! Ceea ce se știe nu poate fi deranjat În următoarele stări
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Iani, unde un barman adormit șterge praful de pe capul de etiopian al cafetierei, unde Îmi Îmbrac cămașa de forță cu gesturi leneșe, ca și cum aș lucra la o sinucidere curată. Aud cum urlă lupii. PÎnă la Încheietura mîinii mă lucrează un botez pe care-l răstorn cu tot cu apa silnică și caut să păstrez În curățenie și- n taină remușcarea. Răsturnat În scaun, mărturisesc pe gură un cîntec de lepădare. Între cer și pămînt, icoanele ― marile acrobate ce păstrează Încă vie
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
alungare dintre sfintele coperte. Beau din această frăție de cruce și particip la lucrările de mecanizare ale haosului, atent să chem la petrecere toate guvernantele gropii, să invit la carnavalul negru la fel cum ciobanul Își strigă pe numele de botez Încreștinații săi cîini. Atent la cum vor trece oaspeții, eu, argintîndu-mi pe mai departe oasele În cîntecul cocoșului, Încerc să-mi domolesc inima și să Îmblînzesc pînă la urmă pitagoreicele numere de circ ale heruvimului ― printre cei drepți și imuabili
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
a spus că era un rolsroi, sau așa ceva. Pentru ei era nimica toată. — Vă amintiți cum Îl chema pe prietenul acela al lui Julián? — Uitați-vă, cu un nume de familie ca Aldaya, nu mai e nevoie de nume de botez, dacă mă-nțelegeți. Îmi mai aduc aminte de Încă un băiat, cam năuc, unul Miquel. Cred că era tot coleg de clasă cu el. Să nu mă-ntrebați nici ce nume de familie, nici ce față avea. Părea că ajunsesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
care apăreau, ultimul răcnet. Pantofii tot la comandă îi făceam. La treninguri mergeau adidași, la țol festiv mergeam cu pantofi. N -am purtat decât de vreo două ori cravată, unde-a fost necesar. În rest, nu. Ca să zic așa, la botezul fiului meu, atunci am purtat cravată și a fost odată de-am fost naș. În rest, nu. Purtam cămașă deschisă aicea, pantalonii de-un fel, sacoul de-un fel, altă culoare. Nu purtam costum întreg, nu mi-a plăcut costum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
oricărei domnii și stăpîniri. 11. În El ați fost tăiați împrejur nu cu o tăiere împrejur făcută de mînă, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pămîntești, 12. fiind îngropați împreună cu El, prin botez, și înviați în El și împreună cu El, prin credința în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din morți. 13. Pe voi, care erați morți în greșelile voastre și în firea voastră pămîntească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
Masă nu are voie să se atingă nimeni, decât persoanele sfințite: preotul și diaconul. Preotul se îmbracă în veșminte care sunt sfințite și le îmbracă cu rugăciune. Icoanele sunt sfințite. Credincioșii care alcătuiesc Ceata duhovnicească sunt sfințiți prin taina Sfântului Botez, prin Taina Sfântului Mir; prin rugăciune se sfințește viața noastră, căci ni se iartă păcatele mici, iar prin Taina Sfintei Spovedanii ni se iartă păcatele mari. Prin Sfânta împărtășanie ne unim cu Hristos, care sfințește viața noastră. Prin Taina Cununiei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
apuci și Sfinția Ta să spui o predică, ceva, mai lunguță, mai o rugăciune, să aibă timp ai noștri să termine groapa. - Bine, omule, dar... - Plătim ce-i de plătit, chiar la tarif special, ne socotim... - Ar mai fi un botez pe la trei, dar cum e acasă, pot ei să mai aștepte, mai cinstesc ceva cu nașii... - Bine, părinte, atunci așa facem... S-au spus rugăciunile, „... și să-l așeze alături de cei drepți...”, a mai trecut cam jumătate de oră. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vreme de furtună. Petru împletea, noaptea, în somn, zale pentru lanțuri. Petru visa o zi în care va priponi soarele deasupra casei, o zi fără uși, fără ferestre, fără acoperiș. Botticelli a semănat lumină până și-n apa tulbure a botezului (amestec omogen de zi și de noapte în icoană). Portretele sfinților desenate în cer nu au nevoie de oglindă, pictorul a plagiat după niște schițe găsite în atelierul lui Dumnezeu: toamna cimitir în oglindă; iarna zugrăveală cu argint fierbinte; primăvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de a vegeta dincolo de fereastră; ești sâmbure într-un măr numără-ți frunzele; ești miez într-o nucă fă umbră în grădina bunicilor; ești nisip într-o burtă de mare sparge timpul de stânci. Pecingine peste trupuri cufundate în apa botezului, viața. Copăcel! Între un cimitir ce știe să legene și unul ce știe să numere, nicio diferență. Pășește, puiule, pășește! Ți-a crescut un lăstar în palma dreaptă, semn că trebuie să urci. Nu te teme, împletește-ți sângele funie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
urc. Ajută-mă să mă culeg din toate cele ce nu sunt ale lor și nici ale mele nu sunt. Când privesc din cenușă, viața pare o vegetare ireversibilă. M-am copt destul, este vremea viermelui. Viermele semănat în apa botezului, fașă peste scutece, cărare spre dealul cu mușuroaie. Vierme cu chip de înger, înfipt în lumina ochilor; vierme ronțăind sinapsele ca pe niște acadele din zahăr ars; vierme lingând coastele, molfăind pielea, niciodată singur pe dinăuntru, niciodată singur pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din icoană, cu duhul celui care i-a suflat în ceafă, cu tovarășul care mergea la doi pași în urmă, cu prietenul ce stătea de șase în tindă, în dialog cu iluzia, Petru își justifica contrastul inimii. Identitatea tulbura apa botezului. Față în față, Iovul modern cu Iovul biblic, Lazar înviat cu Lazăr abandonat în mormânt, Avraamul Sinaiului cu Avraamul milostivul de lume, Abel răzbunătorul cu Abel inimă plină. Avea ceva din apostolii lui Iisus, semăna foarte mult cu Petru cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Poate durerea va trece hotarul și se va împrăștia printre rădăcini de brusture, prin burți sterpe de stele; poate se va cuibări în alte semne; poate nu va trece. În toate există un început și toate se sfârșesc în scutecele botezului: fântânii când îi vine sorocul se retrage în izvor și moare; muntelui când îi este de somn se desface nisip pe fundul mării și doarme într-o burtă de scoică; firul de iarbă, în tâmpla bunicului, repetă un cântec de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
paingul, cobora pe un fir de mătase, vroia să lege în câteva noduri cerul de pământ, între două puncte își trecea firul prin clavicula lumii. La mijlocul întunericului, el a prins-o de mână, ea s-a oprit. Întâmpinare. Apoi, naștere, botez, răstignire, adormire, înviere, înălțare într-un singur sărut. Doi ani s-au văzut, s-au visat, s-au ascultat în taină, se știau pe de rost. Se știau dinainte de a se naște și, chiar dacă nu s-ar fi născut, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
borcane de sticlă în care urmează să închizi ermetic toamna. Amăgirea că se mai poate îi strâmtora pielea, oasele, creierul, amăgirea că se mai poate lărgea în inimă cimitir. De la naștere primim semnul durerii odată cu dezlegarea de mama, apoi, la botez, apa este prima chemare la înec, prima descompunere. Mirungerea frăgezește vertebrele. Apleacă-te, Petre, apleacă-te! Coboară în genunchi, întinde-te ca o râmă, învață să fii vierme în burțile merelor coapte, în carnea stejarului, în limbile clopotelor! Aleluia! Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ai irosit în cei care nu știu să te facă parte? Viitorul impersonal sperie, sperie teama că semnele cuielor se vor cicatriza înainte de vreme, înainte de a-și cunoaște durerea, odată cu prima romanță de clopot. Lipsa rădăcinilor crucii cufundată în apa botezului sperie. Treizeci de arginți și poți abandona pentru o vreme plugul înțelenit între coaste. Inima rupe cuțite odată cu primul cântat al cocoșului. Lepădarea de sine nu-i un păcat când sinele este pustiu, când Dumnezeu a rămas în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]