9,668 matches
-
publică, dar acest lucru nu ne afectează prea mult, de vreme ce pentru noi el joacă un rol compensator, și pentru nimic În lume nu vrem să renunțăm la intenția de a ne iluziona În ideea pe care o dorim). Μ Deși „cinstea” ar trebui să Însemne pentru toți același lucru, totuși rolurile sociale impun unele diferențe de atitudine cel puțin curioase, dacă nu nedrepte: de exemplu, intransigența opiniei publice față de comportamentul judecătorilor, preoților, profesorilor etc., pe de o parte, și clemența manifestată
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nevoie să se căsătorească. Ă Nimeni nu păru convins. Nu am insistat. Dacă Laura Bohannan Întâmpină greutăți În a explica tribului Tiv situația familială din Hamlet, ea Întâmpină și mai multe când Încearcă să-i facă să Înțeleagă locul de cinste pe care Îl ocupă fantomele În piesele lui Shakespeare și În societatea din care ea provine: «Am hotărât să sar peste monolog. Chiar dacă aici credeau că Claudiu făcuse foarte bine că se căsătorise cu soția fratelui său, rămânea motivul otrăvii
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Când merge să bea ceva cu ea, Într-o seară, Îi notează băutura preferată pentru a o comanda ostentativ În aceeași „a doua zi”. Și după ce face greșeala - deloc fatală În această unitate spațio-temporală - de a Închina un toast În cinstea cârtiței Phil și de a o face foc și pară pe iubita sa care Îi declară sec că nu bea decât pentru pace În lume, Își Îmbunătățește perfomanța „În ziua următoare”, propunându-i el Însuși toastul pacifist potrivit. Scena care
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și conținutul care nu e mai stabil și prezintă variațiuni sensibile În funcție de părerile schimbate despre ele. Această mobilitate a textului nu trebuie Înțeleasă ca un inconvenient. Ba dimpotrivă, pentru cel care știe să tragă foloasele, ea oferă o șansă pe cinste pentru a deveni tu Însuți creatorul cărților pe care nu le-ai citit. În romanul Sunt o pisică, probabil cea mai cunoscută operă a lui, scriitorul japonez Natsume Sôseki Încredințează povestirea unei pisici, care Își Începe autobiografia În acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
un bărbat care mă privea cum mușc din măr... "Fată, tu ești bună de nevastă!" "Sînt!" Ilie: Și ești bună de nevastă. Mina: Da? Ilie: Sigur, și ca să te conving că nu mint, mai beau un pahar de șampanie în cinstea nevestei mele. (beau amîndoi) Mina: Hm. Te cam apucă de cap șampania asta. Simt că am amețit. Dar îmi place. Mă simt bine. Ilie: Vreau să te simți bine... Aș vrea să fii fericită... Mina: Dacă aveam copii... măcar unul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vine după el) Niciodată nu mi-au plăcut gesturile mari. Mai ales cînd sînt inutile. (iese) Vecin 2: (coboară cele două trepte ce marchează granița între cele două spații de joc; e euforic) L-am terminat! A ieșit frumos! Pe cinstea mea dacă nu-i cel mai reușit portret din cîte am făcut pînă acum! Uitați-vă! Dar și doamna e frumoasă! (toți îl privesc ca pe o ciudățenie) Dacă vreți, vă fac la fiecare portretul. Dacă doamna vrea... sau tovul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
joc, se-alege praful. Vecin 2: Pun tabloul vecinei. Vecin 1: Da crezi că face atîta? Vecin 2: Hai, domnule, că dacă-l vînd la piață și tot iau mai mult. Vecin 1: Da' ce, e nud? Vecin 2: Pe cinstea mea că e o lucrare foarte reușită. Vecin 4: (aruncînd cărțile) Nu. Vecin 3: Acuma, dacă nu vă deranjează, plus o mie. Vecin 1: Ca să vezi de unde sare iepurele. Încurcă-i drace! Vecin 2: Vorbești serios? Vecin 3: Păi ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dar cum a putut rezista un asemenea coșmar jumătate de secol?! Groparul: A rezistat tocmai pentru că avea sub mînă o societate de delincvenți... E mult mai ușor de condus decît niște oameni cărora le bîzîie prin cap chestii ca demnitatea, cinstea, curajul... Octav: Bătrîne, spune-mi și mie cum pot oamenii să uite o asemenea grozăvie! Groparul: Uită, domnule, uită pentru că omul nu poate trăi amintindu-și mereu că e vinovat... Și-atunci uită. Gata. Octav: (cîntă) "...căci și uitarea e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
îl mîngîie pe păr) Adevărul e că sîntem două javre de bătrînei simpatici..., doi foști actori care... vor să mai joace... și-atunci se joacă pe ei..., se prefac că le pasă de ei... și de alții, de moralitate..., de cinste...; doi amărîți penibili..., țîfnoși..., cînd ramoliți..., cînd demni..., ca două gogoși sparte..., tremurîndu-le curu' de frică..., de groaza că, în sfîrșit, vor da ochii cu ei înșiși..., că vor afla cum îi cheamă... Gh. P. unu: (după o pauză în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce-și vedea viața prin pixul regimului comunist, niște indivizi dubioși, dacă nu cumva chiar securiștii de altădată. Moștenirea cea grea a comunismului este omul bolnav de frică, de neîncredere, omul dezorientat în preajma principiilor fundamentale morale, etice -, ce vizează curajul, cinstea, onestitatea, solidaritatea, devotamentul și credința într-un ideal. Omul, citindu-și propriul dosar aflat în arhivele securității, se simte în sala de lectură ca un bolnav transferat într-un salon de alienați mintal. Pentru că ce altceva ar putea fi frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un poet livresc, îi găsim citați în versurile sale pe Francis James, Paul Valéry, Horațiu, femei celebre ca: Francesca da Rimini, Lucia di Lammermoor, Laura, Casandra, Beatrice. Îmi sună-n suflet tandra Ofelie, cu un duios tumult/ și beau în cinstea lor dement, ca-n Flandra." Al. Andrițoiu este un poet autentic pe care simți nevoia să-l citezi, pentru emoțiile pe care le transmite, pentru metaforele realizate într-o atmosferă plină de muzică, printr-o integrare nuanțată într-o gradație
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
miez de noapte, având bluza lipsă,/ Am pus cu sânii luna în eclipsă,/ Și-am îndrăznit să-ntrec în rotunjime/ Izvoarele credinței din vechime" sau: " Pentru odoare, din uleiuri scoși,/ Pe crucea geamurilor zac Hristoși" sau iată-l barbizând: Și cinstea mi-o păstrează fără pată/ Alunecând suav printre supuși/ O, fie-i mâna binecuvântată/ În liniștea curatului Albuș." O stare de euforie, de răsfrângere în bucurii și elan este redată plastic prin luminile strălucitoare ale cristalului: "O, azi sunt bucuros
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cel mai fin porțelan, pahare de cristal, totul ca la carte. El era cu atât mai surprins cu cât, mi-a mărturisit mai târziu, în casă nu mirosea a mâncare și se tot întreba ce minunății aveam în meniu. În cinstea evenimentului a propus să mutăm sexul în partea a doua a programului de seară și s-a așezat la masă cu o privire pofticioasă... Dacă reușisem să-l aduc în starea asta, restul era floare la ureche. Am scos pâinea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
culinară acumulată de gospodine generație după generație, de la facerea lumii și până în zilele noastre. Deși e o carte, nu se ține în bibliotecă. Bucătăria este locul în care o folosiți, acolo trebuie să o și păstrați, undeva la loc de cinste. Eu am deja două dulapuri burdușite cu asemenea lucrări. De câte ori apare o ediție nouă*, îmi fac upgrade la cunoștințe. Mă țin la curent cu cele mai recente descoperiri și vă sfătuiesc să procedați la fel. Urmăriți aparițiile editoriale în domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
alta, pentru niște oameni simpli erau chiar binecrescuți. La câteva minute după aceste refuzuri mă uitam peste gard și vedeam că, odată ajunși la baracă, mâncau ca disperații... Doar în prima seară au îndrăznit să se așeze la masă (în cinstea lor și cu o carte de bucate franțuzească în față făcusem primele chifteluțe marinate din viața mea), dar nici atunci n-au apucat să mănânce prea mult; șeful de echipă, un tip mai evlavios din fire, a zis „Poftă bună
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
deja pe lista mea de extratereștri la numărul nouă, iar eu depășisem cu brio o situație de criză înainte chiar ca aceasta să se declanșeze... Mă întorc un pic la cârciuma italianului, denumită pretențios trattoria, pentru că evenimentul organizat acolo în cinstea gospodinei din mine a fost teribil de reușit. Bucătarii au muncit ca niște eroi, i-am supravegheat personal, iar ospătarii au fost de milioane: au strâns laolaltă toate mesele ca să organizăm un fel de cook-walk, pe care l-au umplut
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mi-o, ba că nu ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... unadouă-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea? Cetățeanul: Nu striga (sughite) că amețesc!... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al nostru, administrația ar trebui să... Zoe: (asemenea) Se-nțelege...? Cetățeanul: (cătră Cațavencu) Ei! Onorabilul! Nu te vedeam; sluga! O mie de ani pace! Și zi, mă lucrași, ai? Adică, dă-i cu bere, dă-i cu vin, nu pentru cinstea obrazului... pentru ca sămi faci pontul cu scrisoarea... bravos! Dom'le Nae. Cațavencu: A! A! Zoe: Fănică! Fănică! Trimite-l... e nesuferit! Tipătescu: (nervos) În sfârșit, cetățene, te rog lasă-ne cu binișorul, lasă-ne... Ce poftești de la mine? Cetățeanul: Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe seama nemuritorului Gambeta, confundându-1 cu celebrul Machiavelli. Este înfumurat și impertinent atunci când stăpânește arma șantajului, dar devine umil, slugarnic și lingușitor atunci când pierde scrisoarea: "în sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru!" și conduce manifestația festivă în cinstea rivalului său politic, Dandanache, intuind că șansa de a câștiga tn viitor este legată de Zoe. Demagogia este principala sa trăsătură de caracter ("nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină"), iar atunci când ea îmbracă forme patriotarde, personajul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
planul conștiinței colective a comunității umane respective. Este sentimentul apartenenței și al identificării omului cu Cetatea. De acestea va depinde atât destinul omului, cât și cel al cetății sale. În sfera psihologiei morale, existența echilibrului În cetate se Întemeiază pe cinstea și devotamentul cetățenilor acesteia. Crizele sufletești și morale, care produc situațiile de dezechilibru ale cetății, sunt urmări ale minciunii și trădării. Să ne oprim un moment cu analiza noastră asupra acestor aspecte. Valorile morale, culturale și spiritual-religioase contribuie la formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Stabilitatea și soliditatea acestui caracter va depinde de forța morală a legilor, a sistemului de valori, care stă la baza lor, de capacitatea acestuia de a modela sufletul colectiv. Garanția stabilității unei cetăți stă În forța caracterului oamenilor acesteia, În cinstea și devotamentul lor. Cauza dezorganizării cetății este dată de slăbiciunea morală, de alterarea moravurilor și de deteriorarea caracterului cetățenilor săi. Orice criză nu este numai formală. Ea are la origine un conținut sufletesc și moral alterat. Slăbiciunea caracterului cetățenilor se
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și o importanță deosebită pentru viața persoanei și, din acest motiv, trebuie analizate cu atenție În cadrul psihologiei morale. 1. Păcatul Termenul vine din latinescul peco, -avi, -atum, -are, care Înseamnă a nu face ce trebuie, a greși, a-și pierde cinstea. De aici termenul peccatum, -i = greșeală, faptă rea, nelegiuire. Păcatul este definit ca „transgresiunea voluntară a legii religioase” (A. LittréĂ. B. Pascal spune că „păcatele sunt păcate pentru că ele sunt contrarii voinței lui Dumnezeu”. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
preciza Iorga - să ținem un public lîngă noi prin cîte un scandal, prin cîte o bolborosire de vorbe groase sau cîte o strecurare de insinuații de fiecare zi; pentru așa ceva este desigur, este, din nenorocire, un public, publicul indiferent pentru cinste și dreptate, care se adună în jurul luptătorilor cum s-ar aduna în jurul atleților de circ sau al cocoșilor duelanți, pentru a însemna și judeca valoarea fiecărei lovituri, fiecărei mușcături a pliscurilor ascuțite, dar de acel public n-avem nevoie și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și pseudodemocrației; „țara tuturor posibilităților”, îndeosebi pentru aventurierii străini și pentru autohtonii cu tupeu, nu pentru cei cu merite. O „țară ciudată și unică în toate privințele, pe fața pămîntului, unde viclenii sînt inteligenți, cei stricați virtuoși, hoții oameni de cinste, lichelele și incapabilii fruntași”, o „țară în care totul e mînjit, totul impur și totul putred”.3) O țară decepționantă pentru cei deprinși cu ordinea, seriozitatea și loialitatea. „Vezi, asta-i țara, pe care voi cei de dincolo (ardelenii - n.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Asociației Voluntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei, terminarea clădirii Casei de Cultură din Vînju Mare, pregătirile pentru sfîrșitul anului școlar, apariția nr. 2 din „Cercetări filozofice”. Pe pagina vecină, fondul relata despre „Decada culturii RSFSR”. Aceasta a figurat la loc de cinste și în programul Radioului din 24 mai 1957, un program cu multă muzică: „Cneazul Igor” de Borodin, „Arii și duete din opere”, „Cîntece de Mauriciu Vescan”, „Soliștii de muzică populară romînească”, „Din muzica orașelor și regiunilor patriei”. S-a cîntat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]