10,875 matches
-
relaționare și se definește prin gradul de integrare socială a individului, prin valorificarea competenței de comunicare lingvistică, socială și culturală. Prin dobândirea competențelor de comunicare lingvistică, individul instruit dovedește competențe de înțelegere și vorbire reflectate în ascultare, citire, participare la conversație, discurs oral și scriere. La nivelul comunicării scrise deține abilități care vizează: - scrierea de texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului; - redactarea de scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să-l ajute pe cititor să sesizeze
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
clară, care să-l ajute pe cititor să sesizeze și să rețină aspectele semnificative; - redactarea rezumatelor a sau recenziilor unor lucrări de specialitate sau ale unor opere literare. La nivelul comunicării orale: - abilitatea de a participa fără efort la orice conversație sau discuție și familiarizarea cu expresiile idiomatice și colocviale; - abilitatea de a se exprima fluent și să exprima cu precizie nuanțe fine de sens; - în caz de dificultate, capacitatea de a relua ideea și și de a restructura formularea cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
introducă în "model" anumite elemente personale; de pildă, după însușirea exprimării curente în scris, copilul încearcă felurite compuneri; Landsheere, 1992, stabilea două mari categorii de metode, în funcție de sorgintea schimbării produse la elevi: a) heterostructurante (schimbarea se produce prin altul): expunerea, conversația, studiul de caz , problematizarea etc.; b) metode autostructurante (individul se transformă prin sine). După clasificarea propusă de acesta, exercițiul intră în cea de-a doua grupă, alături de descoperire, observație, etc. 4.2. Taxonomii ale exercițiilor de limbă Exercițiul de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
formarea priceperilor și a deprinderilor de exprimare corectă, orală sau scrisă, recunoașterea și analiza noțiunilor gramaticale însușite anterior. De aceea metoda exercițiul este utilizat mai ales în orele de fixare și în cele de recapitulare, asociată de cele mai multe ori cu conversația și analiza gramaticală. În practica predării limbii române, exercițiile utilizate pot fi grupate după mai multe criterii. Clasificarea propusă de Vistian Goia are la bază următoarele criterii: - după modul sau forma de efectuare: orale sau scrise; - după natura faptelor de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
începe un program de exersare fizică fără un test de efort preliminar, dacă încep cu o intensitate redusă, care se crește gradual (47). O recomandare este creșterea intensității exercițiilor până la un nivel maxim la care pacientul poate încă susține o conversație fără efort (47). Exercițiul trebuie întrerupt dacă apar semne majore ca durere toracică, palpitații sau amețeli. Tratamentul farmacologic Pentoxifilina este cea mai veche și probabil cea mai cunoscută medicație folosită preferențial în BAP. Acest derivat de metilxantină reduce vâscozitatea sanguină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
aruncăm o privire, le răsfoim, le consultăm, dar rareori le citim în adevăratul sens al cuvîntului". Elementul esențial este reprezentat de spațiul instabil al schimburilor între diferite discipline, fiecare dintre ele abordînd discursul dintr-un punct de vedere propriu analiza conversației, teoriile argumentării, comunicarea sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului, disputîndu-și, adesea conflictual, un domeniu de investigare ce comportă o deschidere către discipline conexe (sociologie, psihologie, istorie etc.); de altfel, Dominique Maingueneau semnează el însuși un număr considerabil de volume din domenii variate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
etc. Contextul Este format din secvențele verbale situate înainte sau după unitatea de interpretat. Spre deosebire de enunțurile autonome de tipul "Fumatul interzis", care sînt constituite dintr-o singură frază, majoritatea enunțurilor sînt fragmente aparținînd unei unități mai vaste: un roman, o conversație, un articol de ziar etc. Astfel, în fragmentul de mai jos, extras dintr-un fapt divers: [...] De la instalarea familiei în această fermă pe care tocmai o amenajează, Evelyne este foarte obosită. În fiecare dimineață, ea se trezește la ora 6
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
norme despre care se presupune că interlocutorii le respectă în momentul în care participă la un act de comunicare verbală. În concepția lui Grice, ele depind de o lege superioară pe care o numește principiul de cooperare. Contribuția voastră la conversație trebuie să fie, în momentul în care aceasta intervine, cea pe care o cere obiectivul sau direcția acceptată de schimbul verbal în care v-ați angajat. "Logică și conversație", op. cit., p. 56 În virtutea acestui principiu, se presupune că partenerii împart
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
superioară pe care o numește principiul de cooperare. Contribuția voastră la conversație trebuie să fie, în momentul în care aceasta intervine, cea pe care o cere obiectivul sau direcția acceptată de schimbul verbal în care v-ați angajat. "Logică și conversație", op. cit., p. 56 În virtutea acestui principiu, se presupune că partenerii împart un anumit cadru și colaborează la reușita activității comune reprezentate de schimbul verbal, în care fiecare își recunoaște și recunoaște celuilalt anumite drepturi și îndatoriri. Principiul capătă o importanță
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
56 În virtutea acestui principiu, se presupune că partenerii împart un anumit cadru și colaborează la reușita activității comune reprezentate de schimbul verbal, în care fiecare își recunoaște și recunoaște celuilalt anumite drepturi și îndatoriri. Principiul capătă o importanță deosebită în conversațiile în care partenerii (doi sau mai mulți) sînt în contact imediat și acționează permanent unul asupra celuilalt. Legile discursului sînt însă valabile pentru orice tip de enunțare, chiar și pentru cea scrisă, cînd momentul receptării este diferit de cel al
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
contact imediat și acționează permanent unul asupra celuilalt. Legile discursului sînt însă valabile pentru orice tip de enunțare, chiar și pentru cea scrisă, cînd momentul receptării este diferit de cel al producerii. Subînțelesurile Legile în cauză nu reprezintă normele unei conversații ideale, ci niște reguli care joacă un rol crucial în procesul de înțelegere al enunțurilor. Prin simplul fapt că se presupune că ele sînt cunoscute reciproc de interlocutori, ele permit transmiterea unor conținuturi implicite. Să ne imaginăm astfel că în locul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în mod evident, de genurile discursive abordate, dat fiind că nu există o normă universală a clarității: legile care prevalează în cazul unui articol de filosofie sau de fizică cuantică, de exemplu, nu sînt aceleași cu cele care guvernează o conversație familiară. La începutul anilor 1990, marca de detergent Omo a lansat o campanie publicitară în care maimuțe îmbrăcate în oameni produceau enunțuri ce încălcau în mod evident legile modalității. De exemplu: "Che numero so mini ripu" (imaginea familiei care privește
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aplică oricărei activități verbale trebuie să se adapteze specificității fiecărui gen discursiv: este posibil să insulți publicul într-o piesă de teatru, dar nu într-o conferință, vorbirea pe un ton profesoral poate amenința fațeta pozitivă a interlocutorului într-o conversație, dar nu într-o sală de clasă etc. Stăpînirea legilor discursului și a celor referitoare la genurile discursive (competența generică) reprezintă componentele esențiale ale competenței noastre comunicative, adică a aptitudinii noastre de a produce și de a interpreta enunțurile într-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
relație cu activități non-verbale. Discursul este interactiv Activitatea verbală este, de fapt, o inter-activitate care implică doi parteneri, a căror urmă lăsată în enunțuri este cuplul EU-TU al schimbului verbal. Manifestarea cea mai evidentă a interactivității este interacțiunea orală, conversația, în care cei doi locutori își coordonează enunțările, enunță în funcție de atitudinea partenerului și percep imediat efectul pe care cuvintele lor îl au asupra celuilalt. Dar, pe lîngă conversații, există numeroase forme de oralitate care nu par "interactive"; este cazul unei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
al schimbului verbal. Manifestarea cea mai evidentă a interactivității este interacțiunea orală, conversația, în care cei doi locutori își coordonează enunțările, enunță în funcție de atitudinea partenerului și percep imediat efectul pe care cuvintele lor îl au asupra celuilalt. Dar, pe lîngă conversații, există numeroase forme de oralitate care nu par "interactive"; este cazul unei persoane care ține o conferință, a unui animator de radio etc. Acest lucru este valabil și în cazul textului scris, în care destinatarul nici măcar nu este prezent: putem
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
interactivitate constitutivă (sau dialogism), este un schimb explicit sau implicit cu alți enunțiatori, virtuali sau reali; ea presupune întotdeauna prezența unei alte instanțe de enunțare căreia i se adresează enunțiatorul și în raport cu care își construiește propriul discurs. Din această perspectivă, conversația nu este considerată ca un discurs prin excelență, ci numai unul din modurile de manifestare chiar dacă cel mai important al interactivității discursului. Dacă admitem faptul că discursul este interactiv și că mobilizează doi parteneri, devine dificil să numim interlocutorul "destinatar
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau scrise care sînt structurate ca să dureze, să fie repetate, să circule departe de contextul lor de origine. De aceea, în vorbirea curentă, vorbim mai degrabă de "texte literare", "texte juridice", dar refuzăm să utilizăm termenul de "text" pentru o conversație. Un text nu este în mod necesar produs de un singur locutor. Într-o dezbatere, o conversație, el se prezintă ca fiind repartizat între mai mulți locutori. Locutorii, la rîndul lor, pot fi ierarhizați atunci cînd este vorba de un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
origine. De aceea, în vorbirea curentă, vorbim mai degrabă de "texte literare", "texte juridice", dar refuzăm să utilizăm termenul de "text" pentru o conversație. Un text nu este în mod necesar produs de un singur locutor. Într-o dezbatere, o conversație, el se prezintă ca fiind repartizat între mai mulți locutori. Locutorii, la rîndul lor, pot fi ierarhizați atunci cînd este vorba de un "discurs indirect", adică atunci cînd un locutor include în vorbele sale vorbele unui alt locutor (vezi cap
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aleatoriu unul din cei doi termeni. 5 TIPURI ȘI GENURI DISCURSIVE Orice text aparține unei categorii de discurs, unui gen discursiv. Locutorii dispun de o mulțime de termeni pentru a desemna imensa varietate de texte care sînt produse de societate: "conversație", "manual", "ziar", "tragedie", "reality-show", "roman sentimental", "descriere", "polemică", "sonet", "povestire", "maximă", "săptămînal", "raport de stagiu", "mit", "felicitare" etc. Observăm că denumirea acestor genuri se bazează pe criterii foarte eterogene: "roman sentimental" trimite la un tip de conținut (sentimental), "povestire" la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sociale Mulți antropologi sau sociologi propun să distingem un anumit număr de funcții care sînt necesare societății: "funcția ludică", "funcția de contact", "funcția religioasă" etc. Un gen cum este ghicitoarea, de exemplu, poate fi asociat funcției ludice, predica funcției religioase, conversația familiară funcției de contact etc. Asemenea funcții sînt comune multor genuri discursive: o funcție ca aceea "de contact" se regăsește atît în conversațiile la cafenea, cît și în condoleanțe, în cărțile poștale etc. 2. Tipologiile situațiilor de comunicare Genurile discursive
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
religioasă" etc. Un gen cum este ghicitoarea, de exemplu, poate fi asociat funcției ludice, predica funcției religioase, conversația familiară funcției de contact etc. Asemenea funcții sînt comune multor genuri discursive: o funcție ca aceea "de contact" se regăsește atît în conversațiile la cafenea, cît și în condoleanțe, în cărțile poștale etc. 2. Tipologiile situațiilor de comunicare Genurile discursive Etichete precum "epopee", "vodevil", "editorial", "talk-show" etc. desemnează ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin genuri discursive, adică dispozitive de comunicare care pot
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțiative. La baza lui se află opoziția stabilită de lingvistul francez Emile Benveniste între "discurs" și "istorie" (sau "povestire") asupra căreia vom reveni în capitolul 10. Pentru a da un exemplu caricatural, această împărțire permite să opunem un proverb unei conversații familiare: enunțarea proverbului implică un fel de ruptură între enunț și situația de enunțare (absența cuplului EU-TU, nici o referință la momentul enunțării), în timp ce o conversație se organizează în jurul cuplului EU-TU și al unui prezent ce coincide cu momentul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Pentru a da un exemplu caricatural, această împărțire permite să opunem un proverb unei conversații familiare: enunțarea proverbului implică un fel de ruptură între enunț și situația de enunțare (absența cuplului EU-TU, nici o referință la momentul enunțării), în timp ce o conversație se organizează în jurul cuplului EU-TU și al unui prezent ce coincide cu momentul enunțării. Tipologii discursive Tipologiile enunțiative sînt foarte îndepărtate de înscrierea socială a enunțurilor. Pe de altă parte, tipologiile comunicaționale sau situaționale sînt străine funcționării lingvistice variate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mai jos. O finalitate recunoscută Orice gen discursiv vizează un anumit tip de modificare a situației la care participă. Această finalitate se definește răspunzînd la întrebarea implicită: "Sîntem aici pentru a spune sau a face ce?"15 Participarea la o conversație are ca scop menținerea unei legături sociale, redactarea unei disertații vizează etalarea unor aptitudini pentru a obține o evaluare etc. Finalitatea poate fi și indirectă: publicitatea vizează să seducă pentru ca, mai apoi, să vîndă un produs. Determinarea corectă a finalității
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
învățate prin impregnare. Un gen elementar ca proverbul este constituit dintr-un singur enunț structurat în mod binar ("Așa tată / așa fiu"). Pe lîngă genuri cu o organizare textuală rigidă ca disertația, există unele care urmează o anumită schemă, precum conversația familiară. O conversație începe cu vorbe ritualizate despre vreme, sănătate etc. și se termină cu saluturi și promisiuni de a se revedea; între cele două momente, co-enunțiatorii iau cuvîntul în mod succesiv și îl păstrează un timp relativ scurt, fără
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]