11,061 matches
-
a greși, iar blocajele culturale au în vedere considerarea predominantă a rațiunii în dauna afectivității, conformismul, perfecționismul și cultul autorității. Experiențele pe care autorul le face folosind metoda brainstorming l-au condus la enumerarea și a altor blocaje: nesepararea spiritului creativ de spiritul critic care analizează, influența nefastă a prejudecăților, auto-descurajarea sau descurajarea practicată de alții, timiditatea, lipsa încrederii în forțele proprii, teama de a nu fi la înălțimea așteptărilor. E.P. Torrance, în anul 1971, a identificat următoarele blocaje, specifice vârstelor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
practicată de alții, timiditatea, lipsa încrederii în forțele proprii, teama de a nu fi la înălțimea așteptărilor. E.P. Torrance, în anul 1971, a identificat următoarele blocaje, specifice vârstelor tinere: a) orientarea exclusivă spre succes și refuzul acceptării eșecului (or, învățarea creativă presupune experimentare, risc, greșeli și corectarea acestora); b) tendința individului de a se alinia normelor și tendințelor spre conformism ale grupului de apartenență; c) sancționarea de către profesori a atitudinilor naturale de interogare și de explorare întreprinse de elevi; d) tendința
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
gard să comunice cu partenerii lor de dragoste [37]. 4. Problema percepută este realizarea unei soluții la altă problemă, mai generală Exemplu de problemă greșită: „Realizarea de containere pentru materiale reciclabile”. Într-o oarecare măsură, este și aceasta o problemă creativă (ce vizează soluții pentru realizarea de containere), dar la o privire mai atentă se constată că este o soluție la problema: „Cum colectăm materialele reciclabile”. 5. Saturația Mulți stimuli foarte familiari nu sunt înregistrați și actualizați. Se poate ilustra saturația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
am format deprinderi verbale sau logice și ne-am dezobișnuit să ne bazăm pe mirosuri, gusturi sau pe sunete diverse, ceea ce ne împiedică să folosim toate informațiile venite pe calea senzorială. Stimulii senzoriali variați sunt foarte importanți pentru oamenii deosebit de creativi. Sunetul neașteptat al unei bătăi la ușa camerei sale, i-a stârnit lui Beethoven o emoție puternică. Cine o fi vizitatorul său? Cât de importantă este această vizită? Va însemna o schimbare a destinului său? Iată cât de importante pot
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la: cultură generală precară, prea puține cunoștințe de specialitate acumulate, prea puține cunoștințe noi din domeniu, prea puține deprinderi (abilități ale domeniului) câștigate prin exercițiu. 2. Necunoașterea tehnologiei creației se referă la lipsa informațiilor legate de: metode de creație, procesul creativ, factorii stimulatori sau blocaje ale creativității, tehnici de descriere a invențiilor și inovațiilor, etc. 3. Lipsa abilităților de limbaj Fiecare domeniu de creație are un numit limbaj adecvat exprimării ideilor: limbajul verbal în literatură, limbajul matematic în știință, limbajul vizual
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și apoi am să mă conformez.” Chiar dacă acest exemplu pare exagerat, nu ne îndoim că așa se întâmplă de multe ori în realitate. Conformismul este dușmanul cel mai temut al creativității. 2. Imposibilitatea folosirii gândirii divergente la rezolvarea problemei Gândirea creativă trebuie să fie, în prima fază, de tip divergent (vezi §4.1.1.2). Pentru a rezolva original o problemă este nevoie de folosirea imaginației și de a găsi mai multe idei și răspunsuri posibile. De multe ori, însă, ne
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cea de evaluare, mâinile nu sunt despărțite ca în viața reală, ci stau strâns împreunate, astfel încât imediat după nașterea sa, o idee este evaluată în viteză și uneori ucisă cu fraze de genul „chestia asta nu funcționează”. Succesul în gândirea creativă este ca palmele să fie separate, dreapta (faza de evaluare) fiind lăsată deocamdată la o parte. Într-o situație de tip creativ, toate ideile sunt acceptabile, indiferent de calitatea lor: bune, rele, utile, inutile, legale, ilegale nu contează, fiindcă nici una
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este evaluată în viteză și uneori ucisă cu fraze de genul „chestia asta nu funcționează”. Succesul în gândirea creativă este ca palmele să fie separate, dreapta (faza de evaluare) fiind lăsată deocamdată la o parte. Într-o situație de tip creativ, toate ideile sunt acceptabile, indiferent de calitatea lor: bune, rele, utile, inutile, legale, ilegale nu contează, fiindcă nici una nu trebuie respinsă. Mai târziu, când vom apela și la palma dreaptă, vom vedea că se întâmplă un lucru ciudat. Unele din
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Cerința de certitudine, intoleranța la ambiguitate Referitor la exemplul de mai sus, omul - în general se ferește de incertitudine, de aceea va adopta varianta cea mai sigură, care va fi probabil prima situație expusă. Intoleranța la ambiguitate reprezintă incapacitatea persoanei creative de a utiliza mintal o serie de concepte incomplet definite sau conturate, sau de a stăpâni un material abundent și difuz, neordonat. Creatorul este nevoit să lucreze cu idei care sunt incomplete sau ambigue. Un inginer, de exemplu, trebuie să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
neordonat. Creatorul este nevoit să lucreze cu idei care sunt incomplete sau ambigue. Un inginer, de exemplu, trebuie să opereze cu idei care vor suporta pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
perturbatori” la care individul nu opune rezistență, îl blochează pe calea realizărilor cu adevărat valoroase. Perseverența și tenacitatea reprezintă trăsături de caracter care definesc atitudinea față de muncă. A. Roe spunea: Faptul că mulți indivizi dotați nu au ajuns să fie creativi se datorează incapacității lor de a să dărui total creației, de a face din aceasta ocupația lor cea mai importantă. În schimb, marii creatori au desfășurat o muncă titanică, adesea extenuantă. 2. Comoditatea Comoditatea nu face casă bună cu sensibilitatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
O gamă restrânsă de preocupări și interese denotă închidere la experiență. Conduita individului închis la experiență se caracterizează prin inflexibilitate: neadaptare la împrejurări, lipsa dorinței de a vedea și învăța lucruri noi, rigiditatea convingerilor, opiniilor și comportamentelor. Spre deosebire de el, individul creativ simte nevoia de schimbare și este dotat cu un ascuțit spirit de observație. Să nu uităm că marii creatori au avut interese variate, dovedind preocupări înalte în câte 5 - 8 domenii diferite (a se vedea §4.1.3.1). 4
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cantona creatorul în cercul închis și împovărător al travaliului și nemulțumirii sale. Perfecționistul nu va putea finaliza produsul creației deoarece se învârte în același cerc vicios, cu abandonuri și permanente întoarceri pe traseu sau chiar cu distrugeri finale ale produsului creativ. Spre deosebire de el, creatorul va perfecționa un produs creativ realizat anterior, va realiza variante mai bogate în semnificații, va generaliza, va anula anumite imperfecțiuni, etc. Brâncuși a dorit, prin variante mai perfecționate ale lucrărilor sale, transcederea materiei și dobândirea conștiinței formei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
travaliului și nemulțumirii sale. Perfecționistul nu va putea finaliza produsul creației deoarece se învârte în același cerc vicios, cu abandonuri și permanente întoarceri pe traseu sau chiar cu distrugeri finale ale produsului creativ. Spre deosebire de el, creatorul va perfecționa un produs creativ realizat anterior, va realiza variante mai bogate în semnificații, va generaliza, va anula anumite imperfecțiuni, etc. Brâncuși a dorit, prin variante mai perfecționate ale lucrărilor sale, transcederea materiei și dobândirea conștiinței formei pure. - spunea el. De pildă, Domnișoara Pogany a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sau firme) Cine nu a spus „Suntem departe de alții în ceea ce privește realizările în cutare domeniu” sau „Nu vom ajunge la nivelul lor nici în atâția ani”. Aceste mentalități marchează încrederea prea mare în competența altora și slaba încredere în realizările creative proprii, mai ales când este perceput un decalaj important. Greșeala decurge din necunoașterea faptului că creativitatea potențială este uniform distribuită pe criteriul geografic. Din orice colț de lume poate răsări o idee care să fie cu adevărat genială. Totul e
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
altă parte, trebuie știut că dacă competența într-un domeniu nu este susținută printr-o creativitate dinamică, persoanele, colectivele sau firmele vor sfârși prin dispariția lor din domeniul de creație (și de pe piață). Vor rămâne în competiție doar cei permanent creativi. 7.3.3 Blocaje emoționale 1. Teama asumării riscului și teama de eșec Oamenii ajung să atribuie o importanță exagerată oricărei posibile greșeli. Remediul cel mai eficient este evaluarea realistă a consecințelor. Blocajul mai are un aspect aparte. Oamenilor nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
avea șanse foarte palide de a mai reveni pe Terra. [31] Afirmații ca acestea, emise de personalități eminente au capacitatea de a-i descuraja pe cei care ar dori să pună în practică idei noi și neobișnuite. Din fericire, mințile creative sunt dispuse să-și asume asemenea riscuri. Ele deschid drumul noilor tehnologii, care nu se lasă intimidate de critici și care mai târziu, când ideile lor se dovedesc perfect funcționale, sunt lăudate și aclamate în cor. 2. Teama de ridicol
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
-o ca fiind naivă sau inadecvată și a refuzat să o noteze. În mod normal, dacă se cere unei persoane același lucru, dar fără sintagma „să citească lista”, numărul de răspunsuri poate atinge cifra cincisprezece. O frază aplicabilă unei situații creative este „să râdem cu, nu de ideile trăsnite” - regulă care se folosește cu succes în Brainstorming și în alte metode de stimulare a creativității (a se vedea Capitolul 10). 3. Teama de dezaprobare socială Este un blocaj care acționează în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
persoanelor cu funcții de conducere al căror post sau poziție socială este determinată de aprobarea acțiunilor lor de către grupurile pe care le conduc sau le reprezintă. Din acest motiv ei devin foarte precauți. Dar, neriscând nimic ei nu pot fi creativi. 4. Timiditatea, emotivitatea Timiditatea se referă la lipsa curajului și a încrederii în forțele proprii. Timiditatea poate avea grade diferite, putând fi cauzată de complexul de inferioritate. Complexul de inferioritate este nefast atât pentru creativitate cât și pentru dezvoltarea generală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
le-a confecționat o sită. Spre încântarea lor - și necazul șefului de laborator - sita a stat la loc de cinste pe panoul de înștiințări. [31] 3. Factori care distrag creatorul În această categorie se includ factorii reali care întrerup activitatea creativă (telefonul, nepoftiții, primirea de alte sarcini „urgente”) sau factori potențiali (gândul că cineva ar putea să deranjeze, faptul că este așteptat cineva, gândul că o livrare a unor componente poate să întârzie, gândul la termenele fixe de realizare a unor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
gândul la termenele fixe de realizare a unor faze, etc.). 4. Lipsa sprijinului financiar și organizatoric Lipsa mijloacelor financiare puse la dispoziția creatorului reprezintă o piedică serioasă în calea creativității. Dimpotrivă, resursele financiare importante alocate unui domeniu dinamizează rata realizărilor creative. Să ne amintim de perioada Renașterii, când nobilii din Florența sau Veneția, proaspăt îmbogățiți, au comandat opere de artă originale, ori de sfârșitul secolului XIX când, în Franța, clasa de mijloc prosperă dorind să-și împodobească locuințele cu tablouri a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un act perfect normal și natural. Un exemplu asemănător: puiul de rață al unui copil a căzut într-o gaură adâncă din grădină. Tatăl a vrut să cheme pompierii (manifestând conformism al gândirii), dar copilul a venit cu o soluție creativă: a turnat ușor apă în gaură. Puiul de rață a înotat, apa l-a ridicat și a scăpat din captivitate. 2. Considerarea greșită a unor atribute ale creației De multe ori se consideră greșit că: * fantezia și visarea sunt pierdere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de timp, lene sau chiar nebunie; * joaca cu ideile este valabilă doar pentru copii; * meditația este un simptom al unei persoane leneșe; * umorul nu are ce căuta în actul creator, căci rezolvarea unei probleme este o treabă serioasă. În gândirea creativă sunt asociate două idei care nu sunt văzute obișnuit împreună. În umor este același lucru: percepem situația în două cadre de referință incompatibile între ele. Povestitorul glumei începe printr-o linie logică între elemente (un prim cadru de referință), conducând
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
neașteptat, unde se oferă soluția, care este o farsă. Se produce descărcarea de tensiune cognitivă, exteriorizată prin râs. Și ideea originală poate produce o reacție de râsete. Însuși autorul poate să emită ideea și să se descătușeze prin râs. Grupurile creative și persoanele creative sunt, de obicei, pline de veselie. Asta nu înseamnă că activitatea de creație este o distracție, ci faptul că umorul este un ingredient important în creativitate. [41] * rațiunea, logica, utilitatea, caracterul practic sunt considerate „bune”, iar sensibilitatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
oferă soluția, care este o farsă. Se produce descărcarea de tensiune cognitivă, exteriorizată prin râs. Și ideea originală poate produce o reacție de râsete. Însuși autorul poate să emită ideea și să se descătușeze prin râs. Grupurile creative și persoanele creative sunt, de obicei, pline de veselie. Asta nu înseamnă că activitatea de creație este o distracție, ci faptul că umorul este un ingredient important în creativitate. [41] * rațiunea, logica, utilitatea, caracterul practic sunt considerate „bune”, iar sensibilitatea, intuiția, evaluările calitative
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]