9,342 matches
-
data de 1 ianuarie 2006, prefecții erau oameni politici cu carnet de membru de partid. Odată cu intensificarea procesului de integrare în Uniunea Europeană se impunea depolitizarea acestei instituții după modelul francez. De la 1 ianuarie 2006, prefecții și-au pierdut statutul de demnitari și au devenit înalți funcționari publici. De asemenea, prefecții au fost obligați să demisioneze din partidele politice din care făceau parte. Prefecții și subprefecții sunt numiți în funcție de Guvern, dintre membrii corpului înalților funcționari publici. Funcția publică de secretar general al
Prefect () [Corola-website/Science/305880_a_307209]
-
șapte au fost condamnați la pedeapsa cu închisoarea. Ei au rămas în celule la Nuerenberg pînă cînd aliații aveau să decidă locul exact de încarcerare al acestora. La data de 18 iulie 1947, Speer și alți șase prizonieri, toți foști demnitari ai regimului nazist, au fost transportați sub pază strictă de la Nuerenberg la Berlin. Prizonierii au fost întemnițați la închisoarea Spandau din Sectorul britanic- care avea să devină Berlinul de vest. La închisoare ei au fost numerotați, Speer primind Nr. Cinci
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
fost construit după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu și terminat în anul 1937. Construcția este în formă de U, cu o curte interioară. Fațada are două intrări: intrarea din stânga era folosită de rege și oaspeții săi iar cea din dreapta era destinată demnitarilor. La stânga, intrarea conduce într-un hol octogonal, decorat în stil neo-bizantin de unde urcă "scara invitaților" iar la dreapta se intră în "holul oficial", un mare hol pătrat, de unde urcă "scara voievozilor" spre fosta sală a tronului. Regele Carol al II
Palatul Regal din București () [Corola-website/Science/305915_a_307244]
-
de presa vremii, ca o "acțiune subversivă a unui grup de cheflii", ci o mișcare organizată care a căutat înlăturarea monarhiei regelui Carol I al României. La această mișcare au participat aproximativ 3000 de oameni, printre care au fost și demnitari din rândul prefecturii și poliției orașului. Evenimentul este o parte memorabilă din istoria Ploieștiului. Ea rămâne o expresie a voinței de a se asigura un regim democratic în România, de a bara eventualele tendințe autocratice a domnitorului Carol I. Pentru
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
România în mai multe rânduri, două exemple fiind prima sesiune a Conciliului Provincial al Bisericii Greco-Catolice (Blaj, 1997), iar a doua vizita papei Ioan Paul al II-lea în România (București, 1999). John Michael Botean a primit vizitele mai multor demnitari români, între care aceea a președintelui României, Ion Iliescu, care a vizitat eparhia în septembrie 2004. După ridicarea BRU la rang de Arhiepiscopie Majoră și implicit înființarea Sinodului Episcopilor, episcopul Botean face parte din acesta ca membru de drept. În
John Michael Botean () [Corola-website/Science/305260_a_306589]
-
de Inginerie în Limbi Străine din cadrul Universității Politehnice București. A fost decorat cu Ordinul național Steaua României în rang de Cavaler și cu Ordinul Muncii clasa I, oferit de Guvernul Republicii Ucraina. Petru Lificiu a fost căsătorit cu fiica fostului demnitar comunist Nicolae Giosan și are doi copii (un băiat și o fată).
Petru Lificiu () [Corola-website/Science/305284_a_306613]
-
condiții, la data de 12 noiembrie 1999, președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi l-a desemnat pe Valeriu Bobuțac, care deținea atunci funcția de ambasador al Republicii Moldova la Moscova, în funcția de premier al noului Guvern de la Chișinău. Până în momentul preluării prerogativelor, demnitarul și-a păstrat și funcția diplomatică. Președintele Petru Lucinschi și premierul desemnat au declarat că noul Executiv va fi format din tehnocrați, în baza unor negocieri la care sunt invitate toate partidele parlamentare din Republica Moldova. Premierul desemnat a informat că
Guvernul Dumitru Braghiș () [Corola-website/Science/305307_a_306636]
-
UE. A publicat numeroase studii și articole pe teme de economie mondială, tranziția la economia de piață și politică externă. Cunoaște limbile engleză și franceză, fapt ce i-a și conferit privilegiul să însoțească la negocieri internaționale pe profil economic demnitari ai statului român. Eugen Dijmărescu a primit următoarele distincții:
Eugen Dijmărescu () [Corola-website/Science/305321_a_306650]
-
ca fiind ""confuz și neconcludent"" și a constatat că DNA nu avea competența materială pentru a înainta această cerere (art. 109 Const; L96/2006), totuși a dispus începerea urmăririi penale pentru a evita responsabilitatea politică de a refuza anchetarea unui demnitar, cât și pentru a permite demnitarului ""a-și proba nevinovăția prin administrarea de probe și realizarea unui proces echitabil"". El a fost suspendat din funcția de ministru al Muncii la 22 septembrie 2008, printr-un decret prezidențial care a justificat
Paul Păcuraru () [Corola-website/Science/305333_a_306662]
-
a constatat că DNA nu avea competența materială pentru a înainta această cerere (art. 109 Const; L96/2006), totuși a dispus începerea urmăririi penale pentru a evita responsabilitatea politică de a refuza anchetarea unui demnitar, cât și pentru a permite demnitarului ""a-și proba nevinovăția prin administrarea de probe și realizarea unui proces echitabil"". El a fost suspendat din funcția de ministru al Muncii la 22 septembrie 2008, printr-un decret prezidențial care a justificat această decizie a președintelui „având în
Paul Păcuraru () [Corola-website/Science/305333_a_306662]
-
de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez. În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecționată din cârpe de mătase. Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia în varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, țesătura și bumbacul amestecate cu apă, transformată în pastă și întinsă pe o foaie. Un document indică precis că hârtia, a fost descoperită
Hârtie () [Corola-website/Science/305384_a_306713]
-
(n. 24 iulie 1951) Jurist, Demnitar, Diplomat, Parlamentar. Facultatea de Drept, București (1975). Magistrat, procuraturile Curtea de Argeș și Pitești (1975-1990). Avocat, Barourile Argeș (1990-1995), București (1995-2004). Responsabilități politice și administrative: Primarul Municipiul Pitești (1990); Prefect, Argeș (1990); Deputat român în legislatura 1990-1992, ales în județul Argeș pe
Nicolae Olteanu () [Corola-website/Science/305472_a_306801]
-
(n. 15 octombrie 1874, Câmpulung Muscel - d. 9 august 1969, București) a fost un demnitar comunist, medic endocrinolog și neuropsihiatru român, care a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (șeful statului) în perioada 13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952. Parhon a mai făcut parte dintr-un comitet interimar
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
cu ocazia zilei naționale etc.). Și-a trăit anii lungi de pensie într-o vilă luxoasă aflată pe bulevardul Primăverii din București, confiscată de statul comunist de la proprietarii originali în ultimii ani ai deceniului 1940. Károly Király, un alt fost demnitar înalt al nomenclaturii comuniste căzut în dizgrație, i-a transmis lui Maurer copia uneia dintre scrisorile sale de protest din primăvara lui 1987. Maurer a dat pe 25 august 1987 un răspuns foarte scurt, precizând că este de acord cu
Ion Gheorghe Maurer () [Corola-website/Science/299973_a_301302]
-
din 1989 a rămas sceptic, nu s-a mai implicat în viața publică. Într-un interviu acordat revistei "Flacăra" în 1992, el afirma că, în afară de Ion Iliescu, care îi mai cerea, prin 1990, câte un sfat, nici foștii, nici actualii demnitari nu-l vizitau.
Ion Gheorghe Maurer () [Corola-website/Science/299973_a_301302]
-
acesta mi-a reînoit încrederea sa, m-am legătuit să vin regulat în mijlocul d-tră pentru a da socoteală de mandatul pe care mi l-ați încredințat și pentru a vă lămuri, în același timp, toate problemele care stau în fața Parlamentului”. Demnitarul liberal avea în coordonare, la Ministerul de Interne, Poliția și Jandarmeria. El a introdus metode moderne în conducerea acestor două instituții, încercând să îmbunătățească activitatea lor. O primă acțiune importantă din această calitate a fost înăbușirea revoltei de la Tatarbunar în
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
la radio, la 28 noiembrie 1939, primul-ministru afirma: „Reorganizarea tuturor serviciilor publice trebuie continuată și fără întrerupere pentru a putea așeza dezvoltarea statului pe noile drumuri deschise de Constituția din februarie 1938”. Iar la conferința cu prefecții, din același an, demnitarul a formulat îndrumări foarte exacte și hotărâte, atrăgând atenția reprezentanților guvernului din teritoriu cu privire la respectarea prevederilor legale, desigur, prevederi legale în spiritul regimului autoritar carlist. Ținând cont de înrăutățirea continuă a situației internaționale, una dintre prioritățile guvernului a fost, din
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
statului a devenit Ion Antonescu, care, lipsit de sprijinul politic al partidelor istorice și-a asociat până la urmă Mișcarea Legionară la guvernare. Legionarii au dorit să se răzbune pentru represiunea îndreptată împotriva lor în timpul dictaturii regale. Lista cu foștii înalți demnitari carliști care urmau să fie uciși era lungă, cuprinzând și pe Gheorghe Tătărescu. Acesta a fost adus la sediul prefecturii poliției Capitalei, condusă de legionari, în ziua de 30 noiembrie 1940, în vederea lichidării fizice. Numai ezitarea de moment a lui
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
pierdut... și constituie un punct de plecare pentru o viață nouă...” Pe când se afla în fruntea delegației României la Paris, Gheorghe Tătărescu a fost îndemnat de oamenii politici români din emigrație să nu semneze și să rămână în străinătate. Răspunsul demnitarului a fost unul calm, cu liniștea celui care se sacrifică: „Gestul refuzului de a semna mi-ar folosi mie, nu țării, deoarece nu ar schimba nimic. Rușii vor continua să rămână. Eu nu cred într-un război între Occident și
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
reformarea sistemului de accize, crearea unui sistem nou de statistică financiară, centralizarea bugetelor caselor speciale la bugetul de stat, organizarea sistemului statistic din domeniul comerțului exterior și organizarea bugetului general al statului pe departamente. Vintilă Brătianu a fost totodată, primul demnitar al statului român, de la 1876, când a fost introdus sistemul modern al finanțelor publice, care s-a gândit și a înfăptuit o reorganizare pe baze moderne a aparatului fiscal de stat. În iunie 1907 Vintilă Brătianu era ales primar al
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
care le-a ocupat de-a lungul carierei sale. „"Viața fără muncă constituie o moarte mai teribilă decât însăși moartea"”, obișnuia el să spună. Vintilă Brătianu considera servirea interesului public ca o obligație fundamentală pentru cei care ocupă poziții de demnitari sau funcționari ai statului. Vintilă Brătianu vedea demagogia politicienilor ca un pericol fatal pentru buna funcționare a societății și a statului, considerând că „"dacă vorbele nu se adaptează la fapte, afacerile Statului nu prosperă și dacă afacerile nu prosperă, legile
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Asasinatele de la Jilava au avut loc în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, la Închisoarea Militară Jilava, când un grup de legionari înarmați a ucis un număr de 64 deținuți politici, 5 dintre aceștia fiind foști demnitari ai fostului regim de "dictatură regală". După proclamarea Statului Național-Legionar, în data de 14 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Antonescu strângea de peste un deceniu dovezi asupra conspirațiilor politice ale acestuia în cadrul SSI. Victimele erau internate în celule închise cu lacăt, repartizați după cum urmează, cu tabele nominale pe ușa fiecărei celule : În total, 64 de persoane, din care 5 foști demnitari. Cu excepția gen. Gheorghe Argeșanu, toți cei 10 ofițeri uciși proveneau din Jandarmerie. Singurul politician era Victor Iamandi. Restul erau subofițeri de poliție, siguranță și jandarmi, și doi civili, studentul Mihail Vârfureanu și un anume Virgil Diculescu. În urma anchetei Comisiei speciale
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
fiind uciși împreună cu restul. Scopul urmărit de Comisia Specială de anchetă criminală era de a stabili persoanele responsabile pentru cele 292 asasinate comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală"(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Pentru cei 5 demnitari, ca și pentru restul de ofițeri superiori proveniți din Jandarmerie, faptele erau clare, dat fiindcă existau ordinele scrise și semnate de respectivii, care incriminau fără dubiu participarea acestora la asasinatele din 29/30 noiembrie 1938. S-a adăugat la toate
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
II-lea, pentru a avea un pretext de a-l înlătura pe general. În ceea ce-l privește pe Ion Antonescu, acesta avea toate motivele să-l trimită pe Moruzov în fața justiției, dat fiindcă astfel de dosare privind viața privată a demnitarilor statului, nu puteau face obiectul activității unui serviciu de contraspionaj al armatei. În ceea ce-l privește pe Horia Sima, despre care se afirmă că ar fi fost ""spionul (uneori și informatorul) lui Moruzov, plătit cu 200.000 de lei lunar
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]