9,430 matches
-
definiția serviciilor regulate și serviciilor regulate speciale și a │ │ căror caracteristică principala este că transporta grupuri constituite la inițiativa unui│ │ client sau chiar a operatorului de transport rutier. Organizarea de servicii paralele sau│ │ temporare comparabile cu serviciile regulate existente și deservind același public că │ │ acestea din urmă vor face obiectul autorizării, potrivit procedurii stabilite în │ │ secțiunea a II-a a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 684/92. Faptul că anumite servicii sunt oferite la anumite intervale de timp nu modifică │ │ clasificarea lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229355_a_230684]
-
regulat special poate fi adaptat la nevoile utilizatorilor nu │ │ modifică caracterul sau de serviciu regulat special. │ │ Serviciile regulate speciale nu necesită autorizare dacă sunt operate în baza unui │ │ contract încheiat între beneficiar și operator. │ │ Organizarea unor servicii paralele sau temporare, deservind același public că și │ │ serviciile regulate existente, necesită autorizare. │ │ Serviciile ocazionale sunt acele servicii de transport rutier public de persoane care nu │ │ sunt cuprinse în definiția serviciilor regulate și serviciilor regulate speciale și a │ │ căror caracteristică principala este că transporta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229355_a_230684]
-
definiția serviciilor regulate și serviciilor regulate speciale și a │ │ căror caracteristică principala este că transporta grupuri constituite la inițiativa unui│ │ client sau chiar a operatorului de transport rutier. Organizarea de servicii paralele sau│ │ temporare comparabile cu serviciile regulate existente și deservind același public că │ │ acestea din urmă vor face obiectul autorizării, potrivit procedurii stabilite în │ │ secțiunea a II-a a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 684/92. Faptul că anumite servicii sunt oferite la anumite intervale de timp nu modifică │ │ clasificarea lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229355_a_230684]
-
păstrarea documentelor. (A treia pagina) B. PREVEDERI SPECIFICE SERVICIILOR INTERNAȚIONALE OCAZIONALE │ │1. Art. 2 alin. (3.1) paragraful 2 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 684/92 prevede că │ │organizarea unor servicii paralele sau temporare, comparabile serviciilor regulate existente │ │și care deservesc aceleași public că acestea din urmă, trebuie supusă autorizării. │ │2. În cazul serviciilor ocazionale în trafic internațional, operatorii de transport rutier │ │pot efectua curse locale într-un stat membru, altul decât cel în care își au reședința. Astfel de curse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229355_a_230684]
-
Punctele frontaliere de conexiune rutieră (interstatale) Punctele rutiere de trecere a frontierelor reprezintă al doilea elementrelevant pentru evaluarea potențialului strategic regional. O parte din trecerile rutiere de frontieră constituie în același timp și puncte de trafic vamal, altele însă nu deservesc domeniul public, fiind menținute ca puncte de trecere de rezervă sau sunt blocate și păstrate în stare de conservare de ambele părți ale frontierei, pe considerente de ordin militar-strategic, așa cum sunt o parte din trecerile rutiere dintre Teritoriile palestiniene și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
palestiniene și Israel, dintre Egipt și fâșia Gaza, dintre Siria și Turcia, dintre Algeria și Maroc, dintre Algeria, Libia și Tunisia. Unele drumuri nemodernizate din deșert se suprapun traseelor de deplasare ale populațiilor nomade ori seminomade autohtone, fără a fi deservite de puncte oficiale de control grăniceresc la traversarea frontierelor (de multe ori nemarcate), dar care s-au dovedit importante pentru asigurarea circulației transsahariene sau transarabice: trecerile frontaliere ale unor drumuri dintre Libia și Ciad, dintre Algeria, Niger și Mali, dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
al accesibilității feroviare și totodată potențează rolul Siriei de interfață de contact feroviar (ca și rutier) explicitat anterior. Spre deosebire de Levant unde racordurile feroviar-frontaliere asigură conexiuni de nivel intercontinental, în Maghreb rolul acestora este unul de nivel intraregional. Frontierele Algeriei sunt deservite de numai 3 puncte feroviare de trecere distribuite pe doar două din cele șapte dyade frontaliere, iar Tunisia dispune de 2 puncte feroviare aflate pe dyada tunisiano-algeriană. Marocul, cu o singură legătură ferată tranfrontalieră (și aceea inoperabilă din anii ’90
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la rețeaua feroviară exterioară dispun de o rețea de căi ferate de peste 3.000 km. lungime și între 1-3 puncte feroviare frontaliere. Este o grupă formată din 3 state arabo-africane mari, respectiv Algeria, Egipt și Sudan, a căror rețea feroviară deservește la un nivel satisfăcător necesitățile interne, dar care dispune de puține legături feroviare cu exteriorul, suplinite parțial de legăturile asigurate de infrastructurile aeriană și navală. spațiile neracordate la sistemele feroviare din exterior cuprind atât cele 2 state a căror rețea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
particularități ale infrastructurilor maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă este bine înzestrată cu resurse materiale (Tabelul nr. 65). Una dintre caracteristici constă în predominarea porturilor mici de interes local, fără o semnificație economică deosebită, ce deservesc în general hinterlanduri de mică anvergură din sfera teritorială a comunităților locale (fig. 109). Acestea au o pondere de 40,9% pe ansamblul domeniului arabofon - 74 porturi, cu proporții mai ridicate în țări subdezvoltate precum Sahara Occidentală (100%), Sudan (88,9
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
pentru transportul petrolului spre bazinul mediteraneean în cazul în care evenimentele conflictuale din zonă ar face Canalul Suez impracticabil. De asemenea, se utilizează și un alt parametru rezultat prin raportarea numărului de porturi maritime și fluviale la suprafața hinterlandului intern deservit de acestea, respectiv suprafața ce revine pentru fiecare port de pe teritoriu (Tabelul nr. 66). Valoarea medie a segmentului de coastă marină ce revine unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială (247,8
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Statele ce dețin căi fluviale navigabile sunt echipate cu infrastructuri portuare fluviale cu densități reduse de-a lungul cursurilor de apă,fapt ce demonstrează valorificarea modestă a ofertei naturale din teritoriile respective: în Irak un port fluvial de pe Eufratul navigabil deservește un segment de râu de 659,8 km., în Egipt - 318,2 km. pe Nil, iar în Sudan - 271,2 km. Hinterlandul interior deservit de un port la nivel mondial este în medie de 48.782 kmp., în timp ce media în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
valorificarea modestă a ofertei naturale din teritoriile respective: în Irak un port fluvial de pe Eufratul navigabil deservește un segment de râu de 659,8 km., în Egipt - 318,2 km. pe Nil, iar în Sudan - 271,2 km. Hinterlandul interior deservit de un port la nivel mondial este în medie de 48.782 kmp., în timp ce media în spațiul arabofon este de 86.962 kmp., dar în statele mari unui port îi revine o suprafață cu mult mai mare: Mauritania (un port
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de un port la nivel mondial este în medie de 48.782 kmp., în timp ce media în spațiul arabofon este de 86.962 kmp., dar în statele mari unui port îi revine o suprafață cu mult mai mare: Mauritania (un port deservește o suprafață de 515.200 kmp.), Arabia Saudită (268.711 kmp.), Algeria (183.210 kmp.), Somalia (156.834 kmp.), Libia (146.628 kmp.), Sahara Occidentală (133.000 kmp.), Sudan (132.000 kmp.). Majoritatea statelor arabe de dimensiuni mai reduse (16 state), au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de 515.200 kmp.), Arabia Saudită (268.711 kmp.), Algeria (183.210 kmp.), Somalia (156.834 kmp.), Libia (146.628 kmp.), Sahara Occidentală (133.000 kmp.), Sudan (132.000 kmp.). Majoritatea statelor arabe de dimensiuni mai reduse (16 state), au mărimile hinterlandurilor deservite de porturi sub media regională: Malta (158 kmp.), Bahrain (332 kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
kmp.), Bahrain (332 kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor maritime pe coastele litorale și mărimea suprafețelor deservite de infrastructurile portuare respective, permite aprecierea gradului real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor maritime pe coastele litorale și mărimea suprafețelor deservite de infrastructurile portuare respective, permite aprecierea gradului real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp. ce revin fiecărui port și segmente costiere litorale de până la 200 km. lungime pentru fiecare port existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
o densitate costieră mai mică, unui port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut de infrastructuri portuare) și din Oman (datorită lungimii mari a perimetrului costier). spațiile deservite la nivel mediu de infrastructurile portuare sunt echipate cu terminale cărora le revin suprafețe cuprinse între 50.000-200.000 kmp. și sub 200 km. liniari de litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
regiunea adiacentă strâmtorii Bab-el-Mandheb, pentru Eritrea (2 porturi pe 1150 km. de coastă), Sudan (3 porturi maritime), Somalia (4 terminale), Yemen (8 porturi pe 1906 km. de țărm), dar și pentru Sahara Occidentală (2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită de peste 200.000 kmp. și peste 200 km. de coastă litorală. În limitele parametrilor specificați se încadrează teritoriile Arabiei Saudite și Mauritaniei, ultima țară înregistrând cea mai mare valoare din arealul arabofon a suprafeței deservite de un port, respectiv 515
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
port revenindu-i o suprafață deservită de peste 200.000 kmp. și peste 200 km. de coastă litorală. În limitele parametrilor specificați se încadrează teritoriile Arabiei Saudite și Mauritaniei, ultima țară înregistrând cea mai mare valoare din arealul arabofon a suprafeței deservite de un port, respectiv 515.200 kmp. facilități aeroportuare, ce sunt disipate însă pe teritoriile foarte extinse ale acestor state, ceea ce determină creșterea suprafeței ce revine unei unități aeroportuare. spațiile slab deservite de infrastructurile aeroportuare cuprind 5 dintre cele mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
mai mare valoare din arealul arabofon a suprafeței deservite de un port, respectiv 515.200 kmp. facilități aeroportuare, ce sunt disipate însă pe teritoriile foarte extinse ale acestor state, ceea ce determină creșterea suprafeței ce revine unei unități aeroportuare. spațiile slab deservite de infrastructurile aeroportuare cuprind 5 dintre cele mai paupere state din lumea arabofonă și de pe Glob, în care unui aerodrom îi revine o suprafață de peste 10.000 kmp., iar unui aeroport modernizat un areal de peste 50.000 kmp.: Somalia, Sudan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
convergent cu gradul de racordare externă oferită de rețeaua aeroportuară. Spre exemplu, pentru o serie de state precum Arabia Saudită, Libia, Egipt, calea de transport aerian reprezintă principalul mijloc de legătură cu spațiile extraregionale, deși, după parametrii dimensionali ai teritoriului, sunt deservite la nivel mediu de către infrastructurile aeroportuare proprii. Totodată, în unele state grevate de spectrul conflictelor și tensiunilor locale, infrastructura aeroportuară nu a fost capabilă în toate perioadele să asigure în mod adecvat legăturile cu exteriorul. În timpul conflictului intern din Liban
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
informatice conexe rețelelor de comunicații. Principalele subsisteme ale infrastructurii de telecomunicații sunt reprezentate de liniile telefonice și furnizorii de servicii Internet, stațiile de televiziune și radio și stațiile fixe de la sol care asigură conectarea la sistemele satelitare de telecomunicații ce deservesc spațiul arab. Ceea ce interesează din punctul de vedere al echipării strategice a teritoriului este volumul și repartiția acestor componente și nu volumul sau distribuția utilizatorilor ori fluxurilor acestora, în sensul urmărit de studiile clasice de geografie a comunicațiilor. Așadar, vom
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
potențialul lor demo economic, situație în care se află Kuwait, Qatar, Liban. Periferiile lumii arabofone însă, în acord cu nivelul redus de dezvoltare ce le caracterizează, sunt echipate cu rețele de telefonie precare calitativ și insuficient extinse teritorial, ce nu deservesc nici măcar la un nivel minimal necesitățile spațiului pe care îl echipează. În această categorie se înscriu spațiile arabofone sud-sahariene ce cuprind Mauritania, Sahara Occidentală, Ciad, Sudan, Somalia, Djibouti, Insulele Comore. Sugestivă este situația Ciadului, un stat cu un teritoriu de 14
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]