9,278 matches
-
Cazimir, Vladislav, a devenit rege al Boemiei iar în 1490, rege în Ungaria. Marginea de sud și de est a Poloniei și Lituaniei au devenit amenințate de invaziile turcești. Implicarea Moldovei cu Polonia din 1387, când Petru al II-lea, domnitor al Moldovei, a căutat protecție împotriva maghiarilor, a dus la plata pentru Vladislav al II-lea, omagiu adus la Lviv, oferind Poloniei accesul la porturile din Marea Neagră. În 1485, regele Cazimir a inteprins o expediție în Moldova după ce porturile sale
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
nu au avut succes, acesta fiind în imposibilitatea de a asigura participarea efectivă la războiul cu frații lui, regele Ladislau al II-lea al Boemei și Ungariei și Alexandru, Marele Duce al Lutianiei, și din cauza rezistenței lui Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Efortuile de pace diplomatice ale lui Ioan Albert au fost finalizate după moartea regelui în 1503, rezultând într-un compromis teritorial și un armistițiu instabil. Invaziile Crimeei în Polonia și Lituania au cntinuat în timpul domniei regelui Alexandru în 1502
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
începutul statalității poloneze și consolidată în timpul dinastiilor Piast și Jagiellon, au ajuns la forma lor finală în perioada Comunității polono-lituaniene, între anii 1572 și 1791. "Alegerile libere" au fost eliminate de către Constituția de la 3 mai 1791. Tradiția de a alege domnitorul țării, care a avut loc atunci când nu a existat nici un moștenitor clar la tron sau care să confirme numirea moștenitorului lor, datează de la începutul statalității poloneze. Există legende de alegeri în secolul al IX-lea a legendarului fondator al primei
Alegerile regale în Polonia () [Corola-website/Science/330803_a_332132]
-
greu de estimat dacă aceste alegeri au fost mai mult decât o formalitate. Privilegiul electoral exercitat în timpul adunărilor, a fost de obicei limitat la cei mai puternici nobili (magnații) sau funcționari, și a fost puternic influențat de tradiția și puterea domnitorului. Aceste tradiții au creat divergențe între diferitele regiuni ale Poloniei în timpul perioadei de fragmentare a țării. În Ducatul Masoviei era dominat principiul ereditar, în timp ce în provincia Seniorată alegerile au devenit tot mai importante; în alte provincii, ambele elemente erau mixte
Alegerile regale în Polonia () [Corola-website/Science/330803_a_332132]
-
a fost acuzată de uciderea a zeci de membrii ai familiei regale Neustrian și a fost judecată și condamnată. Ea a suferit o tortură severă și execuția de a fi târâtă de un cal. După această victorie, Clotaire a devenit domnitor unic al francilor și și-a consolidat puterea. După unificarea tuturor francilor, Clotaire s-a stabilit la Paris. Un aspect important care a menținut în toate cele trei administrații ale regatelor, chiar și după unificare, a fost prezența primarilor din
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
pe arce. Muzeul păstrează în colecțiile sale piese donate la începutul secolului al XIX-lea de către mitropolitul Veniamin Costachi (o colecție de oase de mamut și rinocer păros, găsite agățate drept contragreutate la cumpăna unei fântâni din Râșca, ținutul Fălticenilor), domnitorul Mihail Sturdza (elefantul indian Gaba, achiziționat contra sumei de 135 de galbeni), Iacob Cihac, aga Alecu Balș, Gheorghe Asachi și alții. Cabinetul de Istorie Naturală devine cunoscut marelui public și prin faptul că, în una din sălile lui, deputații din
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
muzeal consta în: 1.500 minerale, 2.844 de plante, 3.000 de moluște și insecte, 795 de vertebrate, 92 de schelete. Cea mai veche piesă din colecția muzeului este elefantul indian, care a fost cumpărat în anul 1835 de domnitorul Grigore Mihail Sturdza și adus la palat, fiind ulterior donat muzeului. În anul 2000 inventarul muzeului număra peste 350.000 de piese, dintre care 3.500 piese de patrimoniu (5.290 expuse și celelalte în depozit). Colecția de Moluște cuprinde
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
cronicarul Paul de Alep, Matei Basarab a hotărât să ridice mănăstirea, după ce ar fi primit sprijinul sfântului Mercurie în una dintre bătăliile purtate cu Vasile Lupu. Obiceiul de a atribui ca hram nume de sfinți militari era bazat pe credința domnitorilor în puterile divine pe care acești sfinți le aveau ca „"purtători de biruință și apărători în războaie"”. De altfel, Matei Basarab a mai ales hramuri de sfinți militari, pe lângă sfântul Mercurie de la Plătărești putând fi amintit hramul arhanghelilor Mihail, Gavril
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Plătărești moșii, icoane, odoare bisericești, clopote, turme de vite și bani. Matei Basarab a donat, pe lângă moșii și icoanele împărătești, și icoana Sfântului Mercurie, care se păstrează până astăzi. Astfel, printr-un hrisov din 21 mai 1646, dat la Târgoviște, domnitorul își întărea drepturile asupra pământurilor cumpărate pentru mănăstirea Plătărești, arătând că „"... și am dat acest hrisov al domniei mele, ca să fie domniei mele ocină și vecini în sat la Plătărești din județul Ilfov, de lângă podul Pitariului, din câmp și din
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și cu vaduri de moară și cu tot venitul de peste tot hotarul, oricât se va alege, din hotar până în hotar"”. Delimitarea și stabilirea pe teren a hotarelor noii moșii se va face de o comisie de 12 boieri stabiliți de domnitor care vor consemna hotarele moșiei într-un hrisov din 27 octombrie 1646. Printr-un alt hrisov din 25 februarie 1652 Matei Basarab sporea averea mănăstirii sale de la Plătărești, întărindu-i moșiile Uscați și Răsciori, precum și moșiile hotărnicite în anul 1647
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și comercial al țării, în acest sens construind împrejurul orașului o serie de locașuri de cult înconjurate de ziduri, dispuse pe o rază de 30-40 de kilometri, cum ar fi cele de la Căldărușani, Plătărești, Plumbuita, Mărcuța sau Negoești. În 1659 domnitorul Mihnea al III-lea se răzvrătește împotriva stăpânirii otomane, dar este înfrânt și nevoit să se retragă în Transilvania unde va și muri. În urma acestui episod, sultanul Mehmed al IV-lea ordonă noului domnitor Gheorghe Ghica să mute capitala la
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Plumbuita, Mărcuța sau Negoești. În 1659 domnitorul Mihnea al III-lea se răzvrătește împotriva stăpânirii otomane, dar este înfrânt și nevoit să se retragă în Transilvania unde va și muri. În urma acestui episod, sultanul Mehmed al IV-lea ordonă noului domnitor Gheorghe Ghica să mute capitala la București și să dărâme din temelii reședința domnească din Târgoviște precum și toate mănăstirile fortificate care o înconjurau. Mănăstirea Plătărești avea să cadă pradă și să fie devastată de către o trupă de tătari chemați în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
este transferată către Mitropolia Țării Românești, sub a cărei autoritate a rămas până în anul 1863, când, în urma secularizării averilor mănăstirești, a fost transferată în administrarea statului, funcționând doar ca biserică de parohie pentru satul Plătărești. În compensație pentru averile secularizate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dăruiește mănăstirii două clopote de bronz, care au fost ulterior luate de trupele germane de ocupație, din primul război mondial. În anul 1864 ansamblul mănăstirii este supus unor noi lucrări de reparație destinate transformării sale din nou
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului, jupânița Stanca - probabil o nepoată de vară a lui Matei Basarab, având lângă ea pe jupân Stancu - unul dintre fiii domnitorului, mort în copilărie. La dreapta și pe peretele de sud sunt reprezentați ctitorii
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
pronaos împarte tabloul ctitoricesc pictat aici în două părți: la stânga și pe peretele de nord sunt pictați o serie de membri ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului, jupânița Stanca - probabil o nepoată de vară a lui Matei Basarab, având lângă ea pe jupân Stancu - unul dintre fiii domnitorului, mort în copilărie. La dreapta și pe peretele de sud sunt reprezentați ctitorii din afara familiei domnitoare: jupân Albu Cluceru
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ai familiei lui Matei Basarab: jupân Barbu și jupânița Calia - fratele și sora domnitorului, jupân Vâlsan - un văr al domnitorului, jupânița Stanca - probabil o nepoată de vară a lui Matei Basarab, având lângă ea pe jupân Stancu - unul dintre fiii domnitorului, mort în copilărie. La dreapta și pe peretele de sud sunt reprezentați ctitorii din afara familiei domnitoare: jupân Albu Cluceru și tatăl său Mitrea Pitarul, peretele de sud fiind ocupat de portretul primului egumen, Vasile, ținând în mână un filacteriu care
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
domnitorului-ctitor și al soției sale. Pictura inițială a inclus acest tablou, care a fost înlocuit în prima parte a secolului XVIII cu o scenă liturgică, de către călugării greci care au preluat mănăstirea printr-un hrisov de închinare fraudulos emis de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat. În încercarea de a-și justifica raptul și profitând de lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii furate de tătari la 1659, aceștia au încercat astfel să șteargă orice urmă care ar fi legat mănăstirea de adevăratul ei ctitor
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
scris în limba slavonă, iar dedesubt sunt explicații în limba greacă. Tabloul votiv din pronaos Catapeteasma bisericii mănăstirii, bogat ornamentată cu motive vegetale, include un set de patru icoane de hram, de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă pe: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Mare Mucenic Mercurie și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Icoanele sunt doar pictate, fără ornamente și ferecături
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Vorniciei Temnițelor și pe cheltuiala statului. Prima mănăstire folosită în acest scop a fost Arnota. În perioada 1836 - 1844, închisoarea pentru femei a Țării Românești a fost mutată la Mănăstirea Plătărești. Prin Decretul nr. 630 din 11 august 1862 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza erau aprobate pentru prima dată organizarea sistemului penitenciar și „Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare și de binefaceri” din România. Acesta prevedea printre altele existența unor închisori de recluziune pentru femei, pentru toate categoriile de pedepse. În
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din 1672 îl menționează pe egumenul mănăstirii pe nume Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. În locul bisericii de lemn se zidește însă actuala construcție abia la sfârșitul secolului al XVII-lea, în timpul egumenului Vasile Arhimandritul de la Hilandar, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu care, între 9 și 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneți spre Tismana, încuviințează și sprijină ridicarea unui locaș de cult (domnitorul dăruiește 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii). Adevărații ctitori pot fi considerați Milco Băiașul
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
abia la sfârșitul secolului al XVII-lea, în timpul egumenului Vasile Arhimandritul de la Hilandar, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu care, între 9 și 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneți spre Tismana, încuviințează și sprijină ridicarea unui locaș de cult (domnitorul dăruiește 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii). Adevărații ctitori pot fi considerați Milco Băiașul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
trecere de la Cerneți spre Tismana, încuviințează și sprijină ridicarea unui locaș de cult (domnitorul dăruiește 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii). Adevărații ctitori pot fi considerați Milco Băiașul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum și Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va sprijini lucrarea în numele domnitorului. Din cauza incursiunilor turcești, construcția începe mai târziu, la
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum și Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va sprijini lucrarea în numele domnitorului. Din cauza incursiunilor turcești, construcția începe mai târziu, la 22 mai 1699 și se termină la 7 mai 1703, când are loc sfințirea bisericii. Zidirea propriu-zisă durează însă numai un an, deoarece zugravul, un anume Ivan, se iscălește în exteriorul tencuit
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
Tismana, care dovedesc o pricepere deosebită în modul de folosire a suprafețelor și de organizare a decorului pictat. Arta portretistică este pusă în evidență de chipurile sfinților sârbi: Sfinții Cuvioși athoniți Simeon și Sava (1200; 1235), tată și fiu, foști domnitori ai Serbiei, Ștefan Dușan (1308-1355), Sfinții Mucenici Chiric (în vârstă de 3 ani) și mama sa Iulita, pictați la cererea arhimandritului Vasile și a lui Milco. Subiecte ca Sfântul Sava și Simeon, Sfântul Nicodim, pruncul culcat pe disc sunt inspirate
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
Subiecte ca Sfântul Sava și Simeon, Sfântul Nicodim, pruncul culcat pe disc sunt inspirate din pictura catoliconului Mănăstirii Hilandar, relevând și influențe externe asupra canonului pictural tradițional specific fondului artistic românesc ce se cristalizase până în acea perioadă. Astfel, portretul marelui domnitor sârb Ștefan Dușan (1331-1355) ce se află în pronaos, asemănător cu cel de la Hilandar, pare a fi singurul din țară. Prin modul artistic de realizare a portretului este exprimată toată venerația ctitorului Milco Băiașul și a primului egumen Vasile Arhimandrit
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]