13,290 matches
-
total invizibil și întrucât aceste planuri inspirau toate grupurile, fiecare cu speranța sa, toate speranțele acționau împreună ca o speranță publică... Atunci când urci în ierarhie cu scopul de a include cât mai multe facțiuni, poți menține pentru un timp legătura emoțională, deși o pierzi pe cea intelectuală. Dar chiar și emoția slăbește. Când te îndepărtezi mai mult de experiență, te afunzi mai mult în generalizare și subtilitate. Când urci în balon, arunci peste bord din ce în ce mai multe obiecte concrete, iar când ai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
contemporană de politica internațională a epocilor anterioare. 22. Războiul totaltc "22. Războiul total" Am arătat deja faptul că războiul timpurilor noastre a devenit total datorită a patru considerente diferite: 1) al procentului din populație identificat complet din punct de vedere emoțional și al convingerilor cu războaiele statului său, 2) al procentului din populație care participă la război, 3) al procentului din populație afectat de război și 4) din cauza scopului urmărit de război. Atunci când Fénelon scria la începutul secolului al XVIII-lea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
incertă a relației dintre cele două state, tensiunea poate transmite agitația sa oricărei dispute, de orice tip și de orice importanță. Odată ce a avut loc acest lucru, disputa respectivă ia locul tensiunii în relațiile dintre cele două state. Toată intensitatea emoțională și toată duritatea inflexibilă a competiției pentru putere cu care statele evaluează tensiunea în timp de pace și acționează în timp de război sunt dezlănțuite în disputa respectivă. Ceea ce nu pot face pe timp de pace statele în legătură cu acea tensiune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
principiile diplomației dacă nu țin cont de acest lucru. Așa cum a fost subliniat anterior mai detaliat 15, cerințele raționale ale unei politici externe adecvate nu se pot baza de la început pe sprijinul opiniei publice, ale cărei preferințe sunt mai degrabă emoționale decât raționale. Acest lucru este cu atât mai valabil în cazul unei politici externe al cărei scop este ajungerea la soluții de compromis și care, astfel, trebuie să facă anumite concesii în fața unor obiective ale părții adverse și să renunțe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
datelor și generalizărilor ajung de la talamus la hipotalamus (în zona corpilor mamilari), unde sunt din nou proiectate spre nucleul talamic anterior și se continuă în cortexul cingulat. Există date că această formațiune intervine în conferirea coloritului afectiv subiectiv al comportamentelor emoționale: 1. de furie; 2. alimentar. Distrugerea la șobolancele-mamă (experimental) a zonelor corespunzătoare girusului cingulat, iar la om (accidental ori tumoral) face ca acestea să nu mai intervină, când viața progeniturilor este în pericol (dar și atitudinea față de progenituri dupa fătare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de agresivitate sau placiditate motivate de foame ori sațietate, și cea de conservare a speciei (comportamentul sexual sau cel de apărare și ocrotire a puilor) sunt organizate în sistemul limbic; rinencefalul conservă aspectul afectiv de plăcere sau neplăcere al comportamentului emoțional. Se deduce în acest mod că nu există (inclusiv) o triadă spațială a reprezentării instinctuale: 1. alimentar; 2. sexual; 3. de conservare. Rolul sistemului nervos central (SNC) în procreație Comportamentul prosau antiprocreativ depinde în primul rând de dezvoltarea psihosomatică a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
fie prin folosirea unei noi căi. Legăturile înnăscute nu au un rol esențial la organismul adult, dar pe baza lor se efectuează în cursul vieții condiționarea sexuală. Această condiționare se face în primul rând pe baza unor variabile de natură emoțională. În cursul vieții pentru procesul de învățare stimulările senzoriale externe determină semnificația comportamentului sexual și motivația sexuală însăși. Există trei grupuri de stimuli externi: Stimulii provenind direct de la indivizii de sex opus care anunță prezența unei copulații potențiale sau realizarea
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
consolidării unui comportament sexual conform sexului genetic, sub influența experienței sexuale proprii și a experienței mai generale sociale. III. Circuitele nervoase ale emoției se întrepătrund cu cele ale motivației sexuale atât la nivel hipotalamic, cât și la nivel limbic. Factorii emoționali reprezintă un element de bază al formării și dirijării motivației sexuale prin rolul pe care îl au în procesele de conexiune inversă pozitivă sau negativă. Orgasmul la om are drept primă caracteristică o culminare a senzațiilor și emoțiilor ce însoțesc
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ori de apreciere a partenerului; de la lipsa orgasmului feminin până la frigiditatea absolută există variate grade de răspunsuri comportamentale umane inadecvate. Expresia emoției și, parțial, experiența emoției sunt controlate și de hipotalamus. Mecanismele limbice asigură elaborarea emoției și formarea de puncte emoționale (puncte de plăcere, frică furie, fricăfugă etc.). Activarea punctelor frică furie facilitează achiziționarea unui comportament de evitare, o reconversie negativă, pe când activarea punctelor frică fugă nu intervine în acest proces; invers, punctele plăcere favorizează autostimulări locale și procesele de reîntărire
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
apărută datorită frecvenței bolilor genetice și consecințelor grave pe care le au asupra bolnavilor. Se apreciază că > 15% din indivizi [Juverdeanu, 2006] vor prezenta la naștere sau vor manifesta ulterior, în cursul vieții lor, un handicap fizic, motor, mintal sau emoțional, condiționat genetic și că > 25% din paturile de spital sunt blocate de afecțiuni parțial sau total genetice. La aceasta se adaugă intervenția importantă a cauzelor genetice în tulburările de reproducere la om: o treime din cazurile de sterilitate (ce interesează
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pe care organismul uman le generează. În acest mod, se contribuie pe cale indirectă la optimizarea funcțională a structurilor biofizice DEMO ale organismului uman (animal) și la instituirea principiului vindecător al terapiilor asociate întemeiat pe descoperirea (diagnosticarea) cauzelor subtile, de ordin emoțional, relațional, afectiv (informațional, în ultimă instanță), de care majoritatea disfuncțiilor organismului sunt generate, cu atât mai mult, cu cât acestea sunt frecvent ignorate. Afirmarea de către specialiști a faptului că cea mai mare parte din afecțiunile civilizației sunt generate de stres
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
poate fi instructivă. Oricum, ideea care se degajă din ele este aceea că birocrația și organizarea structural birocratică au cunoscut de-a lungul timpului o metamorfoză impresionantă. Apărută la început ca o „reacție împotriva subjugării personale, a nepotismului, cruzimii, vicisitudinilor emoționale și judecăților subiective din perioada de început a revoluției industriale”, ea s-a transformat în epoca actuală într-un „instrument social în serviciul represiunii” (Bennis, 1969, pp. 436-437). Generalizarea ei de la organizațiile industriale, unde și-a găsit mai întâi aplicarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a fost tratată în termeni de funcții, acțiuni specifice, pentru ca mai recent ea să fie abordată în termeni de dinamica grupurilor. # Definițiile conducerii variază în funcție de accentul pus pe abilitățile conducătorului, trăsăturile de personalitate, relațiile de influență, orientarea cognitivă versus orientarea emoțională, orientarea individuală versus orientarea de grup, accentul pus pe Ego versus accentul pus pe interesele colective. De asemenea, definițiile variază prin modul în care sunt, după natura lor, descriptive sau normative și prin accentul relativ pus pe stilurile comportamentale (Den
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din afară. Ca urmare a practicării stilului de conducere democrat, se creează condiții pentru a reuni într‑un tot armonios eficiența și climatul socioafectiv din grup, în timp ce, ca urmare a practicării stilului de conducere autoritar, subordonații se încarcă de tensiuni emoționale, devin agresivi, sunt gata oricând să „migreze” din câmpul sarcinii, ceea ce face ca între eficiența și atmosfera din grup să apară o discrepanță (Golu, 2004, pp. 204‑205). Cu timpul, ideea superiorității stilului democrat față de cel autoritar a început să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
respect; indiferența față de utilizarea capacităților subalternilor și lipsa dorinței de a le dezvolta. În cea de‑a doua categorie apar slăbiciuni ca: handicapul mental care îl împinge pe om să mențină statu‑quo‑ul, indiferent de consecințe; emoționalismul, adică reacția emoțională față de o idee, o propunere, care duce la sugrumarea, abandonarea sau blocarea ideilor noi, la exagerarea propriei funcții și la discreditarea altora. În categoria a treia figurează următoarele slăbiciuni: tărăgănarea, adică tendința de a bloca, de a aștepta ca problema
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apariției sau atribuirii carismei. Printre efectele leadership‑ului charismatic, House include: creșterea încrederii angajaților în corectitudinea ideilor, credințelor conducătorului, uniformizarea, omogenizarea credințelor angajaților cu cele ale conducătorului; acceptarea necondiționată a cerințelor conducătorului; identificarea cu conducătorul; supunerea față de conducător; implicarea personal‑emoțională a subordonaților în realizarea obiectivului; creșterea sentimentului angajaților că vor fi capabili de a realiza scopurile formulate. Referitor la cel de‑al doilea aspect, după care teoriile noi asupra conducerii charismatice se diferențiază de cele vechi - gradul de operaționalizare a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe schimburile sau „târguielile implicite” între conducători și subordonați, noua formă de conducere trece dincolo de schimburile de tip cost‑beneficiu, centrându‑se pe inspirarea subordonaților de către conducător de a realiza performanțe peste standardele fixate. Leadership‑ul transformațional presupune creșterea atașamentului emoțional al subordonaților față de organizație, creșterea resurselor lor motivaționale, identificarea personală a subordonaților cu conducătorii, împărtășirea viziunii conducătorilor și traducerea ei în fapt. Liderii transformaționali lărgesc și revitalizează interesele subordonaților, generează conștiință și acceptanță între subordonați în privința scopurilor organizației și îi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dinamizarea altora. El le arată că sunt capabili să realizeze scopul; el le arată drumul fără a‑l face în locul lor. În cotidian, el știe să „citească” problemele, să le dedramatizeze, să le aplaneze, știe să se transpună în trăirile emoționale ale altora pentru a‑i înțelege în profunzime, a le răspunde și a‑i ghida mai bine. Vizionar și pragmatic, el are o solitudine naturală, care îi vine din echilibrul și intuiția referitoare la direcțiile pe care trebuie să le
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dat fiind că o serie de fenomene (stresul - un formidabil detonator al iraționalului, deziluziile, fuga după senzațional, exotic, imprevizibil, dramatic, reacțiile de explozie, fascinație, supradocilitate sau admirație și gelozie etc.) sunt din ce în ce mai prezente în organizații, ele având o mare încărcătură emoțional‑irațională, cunoașterea, înțelegerea și eliminarea lor devin absolut necesare. Or, acesta este domeniul în care liderul intuitiv este cel mai implicat. 7) Crearea consensului - absolut obligatorie mai ales în procesul luării deciziilor, care necesită considerarea nu doar a raționalității, ci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în al doilea caz alternativele sunt mai complexe și mai numeroase, fapt ce permite ca procesul deciziei să se desfășoare după scheme mult mai complicate. Trebuie menționat însă faptul că, deși deciziile organizaționale se iau uneori și sub influența factorilor emoționali, fiind contaminate de intuiție, imaginație, experiență, este necesară abordarea lor, cel puțin ca tendință generală, într-un cadru mai larg, și anume cadrul raționalității. Cea de a doua caracteristică a deciziei organizaționale, finalitatea ei, a fost bine surprinsă de o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
iar pe de altă parte, dacă este acceptată de către cei care urmează să o execute. N.R.F. Maier, de exemplu, este de părere că decizia eficientă este produsul dintre calitatea ei (care răspunde faptelor obiective) și acceptarea ei (care răspunde acordului emoțional al celor care trebuie s-o aplice). Notând cu Q calitatea și cu A acceptarea, el stabilește următorul raport: Numai luarea în considerare a celor doi parametri ar putea asigura, considera el, o bună decizie. De exemplu, dacă un grup
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
factori în trei categorii: psihoindividuali, psihosociali, pshihoorgaziționali. Încercăm în continuare să-i schițăm și să le precizăm semnificația. Factori psihoindividuali Această primă categorie de factori care influențează luarea deciziilor cuprinde caracteristicile pshihologice personale/individuale ale omului (raționalitatea, ezitarea, nehotărârea, instabilitatea emoțională, oscilațiile psihocomportamentale etc.), însușirile lui de personalitate (temperamentale, caracteriale etc.) sau tipul de personalitate (extravert, introvert etc.). Unul dintre primii psihologi care au intuit cel mai bine rolul factorilor psihoindividuali în luarea deciziilor a fost William James. Încă în The
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru organizații sunt mari, managerii, rațional sau intuitiv, lasă deoparte aceste probleme. Când există o serie de constrângeri egocentrice, cum ar fi dorința de prestigiu, nevoia de a influența stresul, menținerea stimei de sine, dorința de a satisface anumite nevoi emoționale etc., de asemenea, când există probleme sensibile, „politice” sau ambigue, atunci managerii trec pe lângă ele fără să le observe. În fine, factorii enumerați influențează acțiunea directă în îndeplinirea deciziilor. Când decizia luată se relaționează cu aria responsabilității a doi sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nou, ciudat, neobișnuit” și „transformarea ciudatului în familiar”. Spre deosebire de brainstorming, care este mai mult o asociație liberă de idei ce poate evolua în orice sens, sinectica # reprezintă o încercare mai disciplinată, mai specifică de a folosi stările psihologice și aspectele emoționale, considerate de teoreticienii sinecticii ca fiind caracteristice procesului de creație (Tyson, 1973, p. 206). # O serie de autori (Aznar, 1973; Fustier, 1988; Lebel, 1990; Raudsepp, 1992) au stăruit în lucrările lor asupra utilității unor asemenea tehnici. În România, brainstorming-ul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pericole. Aceasta înseamnă că situațiile formulate în termeni de pericol sunt mai acurat și mai rapid procesate, că ele necesită investirea unui volum mai mare de resurse externe în vederea rezolvării, în fine, că presupune un grad mai mare de implicare emoțională (vezi Miclea, Curșeu, 2003, p. 12). Asemenea constatări sunt extrem de importante pentru psihologia organizațional-industrială, deoarece subliniază atenția sporită de trebuie acordată deciziilor organizaționale care se iau în condiții de risc, incertitudine, probablilitate. Mediile organizaționale presupun suficient de multe ocazii care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]