10,713 matches
-
ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este în mod intenționat încărcat de subiectivitate, tocmai pentru a sugera și în acest fel genul de participare pe care o presupune noul domeniu de reflecție. Las cititorului să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Scanlon, "Contractualism and Utilitarianism", în Amartya Sen, Bernard Williams (eds.), Utilitarianism and Beyond, Cambridge University Press, Cambridge, 1977, pp. 103-128. 42 Robin Attfield, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987, p. 15. 43 Pentru susținerea filosofică a acestei teze vezi Georg H. von Wright, The Varieties of Goodness, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1963, p. 50. 44 Robin Attfield, "The Good of Trees", în Journal of Value Inquiry, 15, 1981, pp. 38-40. 45 Vezi, de exemplu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Journal of Philosophy, vol. 75, nr. 6, 1978, p. 323. 50 Robin Attfield, "Value in the Wilderness", în Metaphilosophy, 15, 1984, pp. 302-303. 51 O asemenea perspectivă poate fi considerată simplificatoare, pentru că lucrurile nu au stat niciodată așa în dezbaterea filosofică. Bunăoară, G. E. Moore a publicat studiul "The Conception of Intrinsic Value" cu mult timp înainte de punerea în discuție a posibilității unei etici a mediului. De aceea, mai corect ar fi să susțin că eticienii mediului au readus în discuție
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Conception of Intrinsic Value" cu mult timp înainte de punerea în discuție a posibilității unei etici a mediului. De aceea, mai corect ar fi să susțin că eticienii mediului au readus în discuție noțiunea de valoare intrinsecă, deja teoretizată în tradiția filosofică. 52 Vezi John Passmore, Man's Responsibility for Nature, Duckworth, Londra, 1974, cap. 7. 53 Vezi Richard Routley, Val Routley, "Against the Inevitability of Human Chauvinism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
oferită aici am încercat să prezint argumentul lui Regan în detaliu, fără a pierde vreun aspect relevant. Consider că propunerea teoretică făcută de Regan este cea mai importantă contribuție la dezbaterea privind problema drepturilor animalelor. 218 O observație cu caracter filosofic. Din perspectivă filosofică existențialistă, pornind de la o anumită înțelegere a fenomenologiei experienței, s-ar putea susține că viața unui om este echivalentă cu totalitatea experiențelor sale. Asemenea dezvoltări bazate pe existențialismul filosofic sunt însă abia la început în etica mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
încercat să prezint argumentul lui Regan în detaliu, fără a pierde vreun aspect relevant. Consider că propunerea teoretică făcută de Regan este cea mai importantă contribuție la dezbaterea privind problema drepturilor animalelor. 218 O observație cu caracter filosofic. Din perspectivă filosofică existențialistă, pornind de la o anumită înțelegere a fenomenologiei experienței, s-ar putea susține că viața unui om este echivalentă cu totalitatea experiențelor sale. Asemenea dezvoltări bazate pe existențialismul filosofic sunt însă abia la început în etica mediului și nu mi-
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
problema drepturilor animalelor. 218 O observație cu caracter filosofic. Din perspectivă filosofică existențialistă, pornind de la o anumită înțelegere a fenomenologiei experienței, s-ar putea susține că viața unui om este echivalentă cu totalitatea experiențelor sale. Asemenea dezvoltări bazate pe existențialismul filosofic sunt însă abia la început în etica mediului și nu mi-am propus aici să explorez și această posibilitate. 219 Regan însuși recunoaște că într-un studiu din 1978, "An Examination and Defence of One Argument Concerning Animal Rights", a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediul transparent al devenirii, cel care le primește la sine și le reverberează spre cerul formelor eterne. Aici poezia "se înalță până la càstele regiuni ale ideei", căci ea "renunță la tot ce ar putea-o îndepărta de condiția ei meditativă, filosofică, metafizică"34. Mediu văzut - cum spune Platon - ca într-un vis, prin vălul diafan ce lasă să se străvadă peisajul inaparentului: "Paseri, mari paseri stymphaliene/ Ce bat din aripe de vis,/ Paseri mari cu himerice pene/ Nălucind un divin Paradis
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
peisajul reprezintă o imagine prin care se dezvăluie în natură prezența divină: "Ca formă religioasă a picturii, peisajul este chemat să arate sub formă artistică sfințenia potențială a chipului naturii: ca atare, peisajul nu este doar un gen de artă filosofică, ci, într-o anumită măsură, și o concepție teologică" (op. cit., p. 54). 82 O clipită a începutului nesfârșit în care "prezentul este înghițit de veșnicie" (ibidem, p. 81). 83 Excluzând aprezentabilul, "pictura smulge privirea de atracția pământului, de fascinația singurului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
descoperiri, a existat un interes major pentru identificarea unor asemenea sisteme circulatorii și în alte organe. N. Simionescu și col. au descris un asemenea sistem și în insulele pancreatice (20). Personalitate de excepție a gândirii medicale românești, cu ample implicații filosofice, Gr. T. Popa este autorul unei lucrări recent publicate, intitulată „Reforma spiritului” (Ed. Viața Medicală Românească, București, 2002). Ea reprezintă textul integral al celor 3 prelegeri prezentate în Aula Academiei Române (savantul a fost ales membru al Academiei Române în 1936; a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
utilizată de sistemele totalitariste ca instrument, i s-a repartizat adesea un scop utilitarist. Această viziune e, desigur, departe de definiția clasică după care ideologia ar fi studiul ideilor, a legilor și originii lor (vezi dicționarul Lalande), adică un sistem filosofic și o dezbatere asupra lumii și mai aproape de sensul mai terestru pe care-l Înregistrează dicționarul Robert: ansamblu de idei, de credințe și de doctrine proprii unei epoci, unei societăți și unei clase. Adesea a fost elaborată și utilizată pentru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
le joace și să se descopere, Învingând stresul. tehnicile lui Moreno, psihodrama și sociodrama, Îl conduc pe copil sau tânăr, dar și pe adult, printr-o dinamică de grup, la descoperirea sensurilor autorității și democrației. Moreno a creat un sistem filosofic și un model de abordare psihosociologică a dinamicii sociale, bazate pe analiza vieții În grupuri. A Întemeiat un curent de gândire, societăți științifice și reviste, institute de cercetare, a creat metode de cercetare/acțiune. E considerat părintele psihodramei, o formă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
romană pe teritoriile pe care le-a anexat Imperiul, civilizația greco-romană constituie fondul comun pe care Europa și-a construit destinul. Ea își regăsește în această civilizație originea concepțiilor sale politice, bazele unei tehnici încă rudimentare, canoanele estetice, o gîndire filosofică și, fără îndoială, prima tentativă de a realiza un imperiu universal avînd tendința să se întindă pînă la capătul lumii cunoscute. Dar adevărata bază a acestei identități europene se regăsește fără îndoială mai puțin în această civilizație greco-romană, care nu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
scolastica și unde profesori și studenți se închistează în clasificări și definiții apariținînd unei logici pur formale. Gîndirea însăși trece printr-o criză profundă odată cu punerea în discuție a tomismului, această îmbinare de credință și de rațiune, fondată pe autoritatea filosofică a lui Aristotel. Loviturile cele mai dure le primește la începutul secolului al XIV-lea prin Duns Scott și Guillaume de Ockham, doi teologi care resping ideea că lumea materială poate fi o emanație a lui Dumnezeu potrivit regulilor cauzalității
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o emanație a lui Dumnezeu potrivit regulilor cauzalității aristotelice. Și unul și celălalt ajung la concluzia că Dumnezeu, fiind total independent, este zadarnică dorința de a ajunge la el prin rațiunea lumii materiale. Din această repunere în discuție a autorității filosofice a lui Aristotel și din filosofia tomistă rezultă două con secințe: un oarecare antiintelectualism care înțelege să atribuie credinței numai o natură mistică, morală sau pastorală, fără intervenția rațiunii și pe de altă parte o tentativă de a scoate știința
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
modelelor antice, umaniștii se consacră studiului operelor Antichității și al Scrierilor Sfinte, așa cum făcuseră Petrarca și Boccacio în secolul al XIV-lea. Aceste cercetări presupun cunoașterea latinei, purificată de deformările Evului Mediu, a limbii grecești și ebraice. Acestea permit redescoperirea filosofici antice, mai ales cea a lui Platon și a neoplatonicienilor, a cărei succes pune la îndoială autoritatea lui Aristotel, dar și scoaterea la lumină a geografilor, a fizicienilor sau a matematicienilor uitați, ca Pliniu, Pythagora sau Euclid. Această redescoperire nu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
răspîndit la Lyon sau la Paris, este înainte de toate interesat de cultură și de stilul cizelat. Acesta se consacră studiului textelor antice, comentării și imitării lor și își alege drept model limbajul deosebit al lui Cicero. Din punct de vedere filosofic, se îndepărtează de neoplatonismul incipient pentru a reveni la Aristotel, din opera căruia extrage un fel de determinism raționalist. Această formă de umanism glorifică cultul Frumosului și face din Italia secolului al XVI-lea creuzetul european al Renașterii artistice. Humanismul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
scenă marile principii ale Spaniei din timpul său: sentimentul onoarei, fidelitatea față de monarhi și credința catolică. Credincios ca și Lope de Vega, Tirso de Molina creează personajul don Juan, și el subjugat de onoare, îmbinînd libertinajul cu credința religioasă. Mai filosofice, operele lui Calderon exprimă violența sentimentelor contradictorii. Dacă literatura și teatrul sînt modalitățile cele mai caracteristice de exprimare a sensibilității baroce, în Spania secolului al XVII-lea apare și o strălucită pleiadă de pictori: Ribera, Zurbaran sau Murillo. Acest baroc
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
abjurație. Astfel, nașterea unei mentalități științifice se izbește de concepțiile dogmatice ale clasicismului Contrareformei, preocupat să înlăture cea mai mică urmă de erezie. În 1637, francezul Rene Descartes publică o lucrare care reprezintă o adevărată revoluție intelectuală și pune bazele filosofice ale științei moderne: Discurs asupra metodei pentru buna îndrumare a gîndirii și căutarea adevărului în științe. Scrisă în franceză, această lucrare exprimă dorința de a găsi o metodă universală de cercetare a adevărului științific. Din pre cauție, Descartes îndepărtează din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
exemplul lui Ludovic al XIV-lea, suveranii o pun în serviciul lor, aducînd-o la Curte și încredin-țîndu-i funcții în armată sau în administrație. Ea furnizează deci cadrele principale ale statului, care copiază modelul francez al monarhiei absolute sub masca ideilor filosofice care îl numesc "despotism luminat". Așa se întîmplă cu nobilimea prusacă, formată din ofițeri și din funcționari, sau cu cea rusă, de care țarii se folosesc respectînd cinul, scara ierarhică nobiliară. La polul opus al acestei nobilimi, a cărei putere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
odată cu Newton și înlocuiește cercetarea legilor cu aceea a cauzelor principale și a efectelor finale. Se realizează progrese considerabile care dau încredere în posibilitățile nelimitate ale rațiunii umane. ■ Aplicată la societate, religie și politică, această concepție se manifestă în mișcarea filosofică a "Luminilor". Exercitîndu-și spiritul critic, adepți ai libertății, "filosofii" nu cruță nici monarhia absolută, nici Biserica, nici inegalitatea socială. Națiunea însăși este repusă în discuție în favoarea cosmopolitismului euro-pean74, chiar mondial, care accentuează credința în liberalis mul economic. ■ Pe plan estetic
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Acest spirit științific accentuează și mai mult caracterul său rațional, făcînd apel la claritate și la exactitatea limbajului matematic. Bazele puse în secolul al XVI-lea reușesc astfel să dea în mod firesc roade: în două secole, situația științei față de filosofic sau de teologie s-a schimbat radical. În loc ca fenomenele observate în natură să verifice adevărul teoriilor filosofice despre creația și originea lumii, de acum înainte, legile științifice sînt cele care oferă filosofilor exemple, argumente și teme de meditație. Acest
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]