9,181 matches
-
să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce n-am socoti și noi că trebuie să-l apărăm cu toată puterea? Ce, mai încoace-încolo? Îți stau la îndemână tot felul de cazne; să știi însă că adevărata credință va birui furia sălbăticiei. Poți să-mi iei viața, dar credința nu!»”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 46, în PSB, vol. 52, p. 290-291. footnote> Unii martiri, precum fericitul Gordie nu numai că
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
moartea pentru credința lor; și a adăugat că e lipsit de rațiune să omoare atâția oameni într-un timp așa de scurt. Spunându-i acestea i-a potolit mânia împăratului. Și în felul acesta cei din Edesa au scăpat de furia împăratului”<footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a VII-a, capitolul XXII, în PSB, vol. 75, p. 301-302. footnote>. Nici creștinii de neam nobil nu s-au dat înapoi de la supliciile martiriului. Același istoric - eruditul aristocrat roman creștin Casiodor - ne
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 356. footnote>. Același autor menționează că cei mai mulți dintre împărații păgâni au aruncat pe creștini la diverse suplicii, și anume, în adâncuri, în foc, în prăpăstii, în mare, i-au dat furiei fiarelor sălbatice, i-au supus la fel de fel de chinuri și munci, căci „căutau cu orice chip să nimic ți. Cu cât creștinii erau tească credința din sufletul lor, dar n-au reușit; dimpotrivă, au plecat rușina ăiați în număr mai
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
prin măsuri coercitive și presiune morală, atît timp cît un român american declară că „fac parte dintr-un popor care dorește să emigreze și acum, cînd comunismul a fost alungat din România, dar nu au fost alungați comuniștii”. Între timp, furia emigrației transoceanice s-a mai calmat, Însă dorința de a se stabili În America o nutresc Încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află Încă departe de a se fi Încheiat, este riscant să Încercăm a formula
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Însemna pe cîțiva, la sfîrșitul așa-zisului meu jurnal. Am atîta tensiune acumulată În mine că simt că-mi vor plesni nervii. Și de nervi sînt atît de rea cu fiecare. De ciudă și de nervi capăt adevărate accese de furie. Azi Însă mi-a venit poftă să fac puțină poezie: ‘Odă soarelui/ Să cînt, să rîd, să plîng aș vrea/ De dragul tău, o soare,/ Căci tu-mi-aduci cu lumina ta/ Tot ce se poate astăzi da/ Unei inimi iubitoare/ De cîntec
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ele sînt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, Însă, cu riscul de a mă repeta, prin ele se propune o evaluare echilibrată, realistă, nepervertită de resentimente, o judecată care refuză atît entuziasmul, cît și furia. Marius Oprea se dovedește un investigator neobosit, care controlează Îndeaproape cîmpul de fapte, un specialist care corectează greșelile strecurate În alte cărți (pp. 185, 269, 280 etc.). Sintetizînd conținutul acestui volum de documente, sînt conștient că „am simplificat pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
omului îi permite acestuia să controleze procesele fundamentale ale acestor centri. În opinia lui Panksepp (2000), procesele și relațiile dintre diferiții centri nervoși implicați în gestionarea stărilor emoționale și motivaționale ale oamenilor se pot modifica în funcție de experiențele individuale ale fiecăruia. Furia ca emoție negativă și agresivitatea ca un comportament de aversiune se pot adapta, modificându-și valoarea inițială și căpătând conotații pozitive. Așadar, explicarea comportamentului agresiv uman prin analogie cu cel animal este inoperantă și fără valoare științifică. Și chiar dacă fundamentele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să ne facă să uităm de condițiile interne existente (sentimente agresive, gânduri agresive etc.). În mod cert, aceste condiții depind de interpretările fiecărui individ în parte și nu pot fi direct măsurate. Agresivitatea a fost adesea asociată unor emoții negative (furia), unei motivații (dorința de a face rău) sau unor credințe negative (rasismul, prejudecățile etnice). Chiar dacă toți acești factori joacă un anumit rol în manifestarea unui comportament agresiv ce poate provoca suferință celuilalt, prezența lor nu reprezintă o condiție obligatorie. Nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea unor recompense sociale. Dodge și Coie (1987 citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitate. Aceste rezultate arată clar că reprezentanții celor două sexe reacționează diferit la prescripțiile de ordin normativ atunci când sunt puși în situația de a judeca un comportament agresiv și stările afective ce-l însoțesc. De altfel, condițiile de evocare a furiei nu sunt aceleași la bărbați și la femei. O altă explicație de ordin socio-cultural în ceea ce privește efectul de a percepe diferit agresivitatea în funcție de variabila de sex se referă la modul în care indivizii interpretează potențialele situații ce au provocat agresiunea. Femeile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
relațiilor într-un grup, dacă, de exemplu, unul dintre cupluri este amenințat cu excluderea sau cu refuzul legăturilor de prietenie de către ceilalți membri ai grupului. Copiii resimt aceste comportamente ca pe adevărate acte de agresiune, direct legate de sentimentul de furie și de intenția de a face rău. În opinia lui Bettencourt și Miller (1996), diferențele între femei și bărbați se atenuează mai ales în cazul agresivității într-un context provocat. Provocările specifice reduc în mod diferit aceste diferențe. O amenințare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poată fi exclusă sau izolată. Băieții se angajau mai des decât fetele în formele de agresivitate directă în timp ce fetele manifestau o tendință puțin semnificativă de angajare în forme de agresivitate indirectă sau de retragere din situați ce puteau să provoace furia. La copii de 11 ani agresivitatea directă s-a observat, în general, în comportamentul băieților, în timp ce comportamentul fetelor trăda mai degrabă forme de agresivitate indirectă sau de non agresivitate. Autorii studiilor constată, de altfel, că fetele au tendința de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dar din teamă de represalii tendința lor de a agresa în mod direct scade pe măsură ce înaintează în vârstă. Rolul diferit pe care-l au în societate face ca femeile să perceapă agresivitatea ca pe un mijloc de a-și exprima furia sau de a reduce stresul, iar pe bărbați să o considere un mijloc de obținere a recompenselor sociale și/sau personale. După părerea lui Richardson și Green (1999), procesele implicate în percepția unei amenințări ar spori probabilitatea agresivității, în timp ce mecanismele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de menținerea și creșterea stimei de sine (auto-evaluare pozitivă sau negativă). Stima de sine poate fi definită ca percepție valorisantă a sinelui fundamentată pe trăiri personale. Gradul stimei de sine reprezintă o dimensiune importantă pentru ceea ce însemnă retrăirea și exprimarea furiei. Cercetările care au încercat să stabilească o legătură între stima de sine și agresivitate au ajuns la concluzii neașteptate. În mod tradițional, se spune că o stimă de sine scăzută presupune o tendință crescută a agresivității. Unii cercetători explică această
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este slabă, acești subiecți s-au dovedit, în mod paradoxal, mai vulnerabili la critici, având tendința să perceapă criticile ca pe un act arbitrar. A considera un atac personal drept act arbitrar poate induce la unii indivizi o stare de furie intensă (Averill, 1982 citat de Averill, 1993). Unii autori se îndoiesc că între stima de sine și agresivitate ar putea exista vreo legătură. În opinia lor, probabilitatea agresivității nu depinde de gradul ci de dimensiunea în jurul căreia stima de sine
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
conchid că agresivitatea este de obicei reacția individului la o serie de amenințări care i-au zdruncinat imaginea de sine favorabilă și stima de sine ridicată. Acești autori cred că o persoană cu stima de sine ridicată își poate îndrepta furia împotriva altora ca pe un mijloc de punere în valoare a propriei imagini prin devalorizarea celorlalți, fapt ce ar fi de altfel valabil și pentru cei ai căror stimă de sine este slabă, fragilă, instabilă și sensibilă la provocări. Tangney
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sine este slabă, fragilă, instabilă și sensibilă la provocări. Tangney, Wagner, Fletcher și Gramzow (1992 citat de Tangney, 2001) au ajuns la aceleași concluzii. Indivizii care resimt un acut sentiment de rușine vor ține cu tot dinadinsul să-și exprime furia, dușmănia, dorindu-le rău celorlalți pentru lucrurile negative ce li se întâmplă. Rușinea este o emoție negativă declanșată de o evaluare negativă a sinelui și de o scădere temporară a stimei de sine. Tendința de a-i învinovăți pe alții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să cerceteze corelația dintre factorii de mediu și violență. Poate oare temperatura crește probabilitatea agresivității? Legătura dintre temperatură și comportamentul agresiv a fost recunoscută înainte ca psihologii sociali să fie interesați de această problemă. În literatură (texte filozofice, povestiri istorice) furia și agresivitatea sunt adesea asociate cu zăpușeala. Și oricine folosește în mod curent expresii de genul "îmi fierbe sângele în vine" sau altele ce conțin cuvinte precum "căldură, fierbințeală" încearcă să stabilească un raport între furie și temperatura crescută. Studii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
texte filozofice, povestiri istorice) furia și agresivitatea sunt adesea asociate cu zăpușeala. Și oricine folosește în mod curent expresii de genul "îmi fierbe sângele în vine" sau altele ce conțin cuvinte precum "căldură, fierbințeală" încearcă să stabilească un raport între furie și temperatura crescută. Studii empirice asupra acestui fenomen apar la sfârșitul secolului al XIX-lea atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii (a se vedea Anderson și Anderson, 1998). În ciuda caracterului rudimentar al metodelor folosite, rezultatele sugerează deja
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu atât mai intens era șocul propus de către subiecți în aceleași circumstanțe. Frustrarea definită ca obstacol sau amânare impusă acțiunilor individului pare să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile generatoare de frustrare sau de percepția corectă sau incorectă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
putea lua pasageri. Rezultatele obținute de Pastore arată că atunci când frustrarea este justificată, numărul de reacții agresive este mai puțin semnificativ decât în studiul original. În concluzie, autorul sugerează că o frustrare, justificată sau arbitrară, poate induce o stare de furie, atât într-o situație, cât și în cealaltă, doar că manifestarea acestei stări va depinde, printre altele, de intenția pe care individul o va atribui agentului de frustrare și normelor de care dispune în gestionarea situației frustrante. Cohen (1955) reia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ceea ce observatorul înseamnă pentru agresor, cât și de comportamentul acestuia. Modalitatea de manifestare a acestui efect este legată de atitudinea agresorului față de observator. Dacă agresorul anticipează aprobarea observatorului, probabilitatea agresivității va crește, în caz contrar ea va scădea. Atribute asociate furiei și agresivității Capacitățile noastre de prelucrare a informației ne permit să rezolvăm într-o manieră cât mai creativă marea majoritate a problemelor, oricât de grele n-ar fi. Dar aceleași capacități ne pot face să comitem erori de judecată sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Acești stimuli declanșează un nivel de activare neurovegetativ destul de ridicat față de cele folosite în situația de control. De exemplu, filmul despre box a declanșat probabil un nivel de activare neurovegetativ mult mai ridicat decât documentarul, activarea astfel declanșată fiind atribuită furiei resimțite de către subiecții insultați. Tot Zillmann consideră că dacă subiecții ar fi vizionat un alt film mult mai excitant, ei ar fi administrat și mai multe șocuri electrice, fără să țină cont de conținutul scenelor vizualizate. Indivizii aflați într-o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și disiparea activării. Filmul, pe de altă parte, nu declanșează fantasme, pentru că el propune deja o istorie. Subiecții sunt astfel mai puțin angajați, ceea ce face ca starea de activare să nu dispară. Nașterea fantasmelor îi îndepărtează pe subiecți de cauza furiei, diminuând astfel eventualitatea ripostei. Totuși acest gen de efect nu se produce decât în cazul unei provocări moderate, pentru că subiectul foarte furios nu va imagina, ci se va răzbuna. Pentru a-și verifica ipotezele, Zillmann a folosit, pentru jumătate dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
motivație sau de cogniție (cunoașterea cauzei activării) nu are prea mare importanță pentru că motivația cea mai importantă a subiecților este răzbunarea. Aparent filmele foarte excitante cresc setea de răzbunare prin transferul activării, fără a-i îndepărta pe subiecți de cauza furiei lor, în timp ce diapozitivele, distrăgând atenția subiecților moderat provocați, diminuează dorința de răzbunare. Efectul dispare atunci când subiecții sunt foarte tare provocați. Reluarea discuției despre transferul activării este foarte importantă pentru că ne-ar putea explica sporirea numărului de agresiuni comise împotriva femeilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]