11,568 matches
-
fără complexe drept mumii) la atitudinea față de iluștri înaintași. Nici nu știi cum să reacționezi: să te rușinezi că el nu are rutina minimă a exercițiului de admirație față de un purtător al valorii, sau să te revolți devastator? Astfel de furtuni sentimentale sunt complet ineficiente, am învățat. Trebuie să-l iei pe elev exact de acolo de unde se află. Poate umorul mai salvează ceva, dacă nu e condamnat și el să alunece în sarcasm, ceea ce e omenește dar distructiv. Trebuie să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
oricând, în copilărie, ființa noastră trebuie să primească nutrienții afectivi esențiali: iubire, atenție, grijă, respect. Ea absoarbe din atmosfera casnică duhurile pe care le exhală relația dintre părinții ei. Plăsmuitorii au îndatorirea de a proteja mica făptură nemodelată încă, de furtuni afective, de promiscuități sordide ori de brutalități abrutizante. Cutia neagră a lui Amos Oz pare a fi tocmai cutia închisă a sufletului omenesc contorsionat ca urmare a unor nefavorabile condiții afective din copilărie. În zborul lui spre împlinirea destinului, omul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să înaintezi. Nava vieții tale oricând se poate prăbuși din echilibrul său diafan. Iubirea ne montează adesea într-un zbor nepământesc, e ca o învingere a gravitației. Și iubirea, ca orice petală fragilă și catifelată, e prima care cedează în fața furtunilor. Rămâne în urma acestei catastrofe de grup cutia neagră, adică un set de opinii ambalate frumos în scrisori, ori poate doar în pergamentele rigide ale memoriei afective. Nu opiniile sunt frumoase, ci ambalajul lor, adică haina lor de cuvinte. Într-un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
celălalt erau o epifanie a forței fecundante"; la toate popoarele apare ca simbol al puterii și al fecundității. Adeseori zeul reprezentat ca taur apare însoțit de o Mare Zeiță, de care depinde fecunditatea universală. În acest caz, zeii meteorologici (trăsnetul, furtuna, ploaia) și genezici (taurul) își pierd suveranitatea absolută, nu mai sunt creatori cosmogonici, ci "fecundatori și procreatori în ordinea biologică", iar "hierogamia devine funcția lor esențială"431. Substratul mitologic (Oana / Marea Zeiță) se împletește cu credințele din mitologia românească; Oana
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
al inimaginabilului, adevărul care se dă pe față, trece prin fața transparentă a imaginii. Epifania ca dia-fanie Epifania unui astfel de posibil inimaginabil ne întâmpină în poemul Norul 27. Deși primele versuri par să înfățișeze tabloul obișnuit al naturii limpezite după furtună, pasajul descriptiv adună semnele imaginale ale schimbării perspectivei, semne ce pregătesc ivirea neprevăzută a neobișnuitului: "Tot cerul în amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar ploaia cu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de văzut. Arată mai mult nespus decât spus, iar nespusul lasă de înțeles, se vede subînțelegându-se în imaginea în care răsare. Ce vedem, de pildă, când, în poemul Curând de Petru Creția 1, se spune: Curând vom trece/ De sub furtuna mută a soarelui/ În ființa clement stăpânitoare a nopții:/ O depărtare care pătrunde în noi și rămâne în noi,/ În timp ce noi înșine devenim depărtare și noapte"? Vedem figurile poetice în regimul lor diurn, respectiv nocturn, și apoi depărtarea care pune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Acasă este chiar locul acestor intime experimente. Există însă și firi care deprind arta adăstării în mijlocul neospitalității atât de bine încât parvin la un fel de serenitate de dincolo de tihnă, la o supremă conductibilitate a violenței stihiilor, asemeni paratrăsnetului în furtună. Locuirea e o lance a vulnerabilității cu vârf de metal călit. Pentru această țandără metalică insolentă, adăpostul de sub acoperiș nu înseamnă mare lucru, căci propria natură îi permite să sfideze violența descărcărilor electrice. Cine atinge un superlativ al conductibilității conflictuale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Probabil că puștiul ar fi scăpat numai cu ceva vânătăi și contuzii din încăierare dacă pasiunile astfel stârnite n-ar fi cuprins-o într-un târziu și pe Rada, în brațele căreia el își găsise un precar adăpost. Calmă înaintea furtunii, Rada avea boală mare pe Ciriu, bărbatu-său, de când o dăduse drept plată vameșului turc ca să-l lase să treacă marfa peste frontieră. Turcul ridicase pătura de sub coviltir și, văzând marfa, dăduse din cap, cum că nu-i deloc a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ale sinelui ei, debordară elanuri încă în cămăși de noapte; în anumite condiții, prin efect Bernoulli, șuvoaiele puternice pot deveni capabile să-și scoată singure din pământ afluenții. Se săturase până peste cap să tot fie mama răniților nu de furtună, ci de frica ei, a unui regn gelatinos, vertebrat doar de împunsătura groazei. Ceva prețios dinlăuntru-i trebuia salvat de putrezirea lentă și timpurie printre ei. "Du-mă pe creasta celui mai mare talaz, du-mă în santina Titanicului, numai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
totodată îngândurată de redutabilul ei potențial ciclonic ignorat până mai adineauri. "La urma urmei, ce altceva e-un căpitan adevărat?" se întrebă ea, depărtându-se de însoțitor c-o fluturare caducă de mână. "Un om ori învățat până la nesimțire cu furtunile, ori îndeajuns de simțit ca să le ocolească" găsi în pripă un răspuns. Pe Rică îl cantonase într-a doua categorie, expedient ca mai toate deciziile ce pecetluiesc soarta întâlnirii cu necunoscutul. Fu pentru prima dată când împărțirea lumii în fraieri
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nemărginirii drenată când încoace, când încolo, de un exces în perpetuu frământ. Iar valul, ce juca acum la ruleta vârtejului suportul următorului pas din viața lui Ian, provenea din întâlnirea ecourilor în timp a două fronturi depărtate și extrem de turbulente: furtuna din Marea Nordului din ianuarie '53 și uraganul Ondine abătut asupra lui prin 2004. A vorbi de o arheologie a traumelor prezintă inconvenientul că mediul geologic este, practic, rigid în partea dinspre noi. În mediu marin, însă, șocurile călătoresc, se reflectă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu sunt decât trambuline ce catapultează devenirea în măiastre salturi peste ele..." Privirile bărbatului se pironiră în străfundul apei, cautând defensiv într-acolo tovărășia turbulenței ei subversive. Își amintea perfect cum, în faza de proiectare, porțile de ținut la respect furtunile din Marea Nordului fuseseră învinse de curenții puternici de adâncime, ce-și săpaseră făgașe pe dedesubtul lor. Oricât de trainice, masivele lame curbe de oțel aveau nevoie de o fundație pe măsură pentru a putea funcționa - un domeniu pe care, judecând
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
teritoriul României. El a devenit unul dintre cei mai respectați experți internaționali În combaterea paludismului. Cercetările sale asupra holerei, tifosului exantematic, difteriei, scarlatinei, tuberculozei, colibacilozelelor i-au adus faima de organizator al luptei Împotriva maladiilor infecțioase În lume. Preotul Dumitru Furtună (1890-1965) - cărturar, etnograf, istoriograf, folclorist - s-a născut la Mănăstireni, la câțiva kilometri de Jijia, cândva centrul comunei din care făceau parte mai multe sate de pe ambele maluri ale Jijiei. În 1923 a Înființat Seminarul teologic din Dorohoi, al cărui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
A fost inițiativa unui om al satului care putea face o strălucită carieră universitară, dar a preferat să-și dedice viața ridicării satului natal. Susținută de personalități ale culturii și științei românești, ca Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți, Apostol Culea, Dumitru Furtună, tiberiu Crudu și alții, Universitatea de la Ungureni a devenit obiect al atenției cercetătorilor, model de cercetare-acțiune, experiment social-pedagogic, moment de referință În mișcarea culturală interbelică. De pe Jijia, din Liveni, sat al comunei Vorniceni, s-a ridicat George Enescu. (1881 1955
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cele mai active din Europa și în jurul lor se concentrează populația și energia. Cu toate acestea, transportul maritim nu este scutit de dificultăți: durata traversării este mare, iar întîrzierile sînt imprevizibile din cauza riscurilor foarte mari la care sînt expuse încărcăturile (furtuni, naufragii sau pirați). În afara țărilor apropiate de marile porturi, regula de bază rămîne izolarea și compartimentarea. Drumurile nu sînt pavate și întreținute decît în imediata vecinătate a marilor orașe. În rest, peste tot nu se văd decît drumuri desfundate, poduri
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vreodată: 132 de nave, la care se vor adăuga cele ale escadrei flamande ale lui Farnese, șef al expediției, avînd 30 000 de oameni și 2 400 de tunuri. Deosebit de puternică, dar greu de manevrat, "Invincibila Armada" cunoaște trei dificultăți: furtunile și coliziunile la care se adaugă hărțuielii piraților englezi. Pe coastele Flandrei, "Armada" este înfrîntă definitiv: comandată de marinari remarcabili, flota britanică, inferioară, pătrunde cu îndrăzneală în mijlocul greoaiei flote spaniole. Blocat de o flotă olandeză, Farnese nu poate să-i
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
inferioară, pătrunde cu îndrăzneală în mijlocul greoaiei flote spaniole. Blocat de o flotă olandeză, Farnese nu poate să-i dea ajutor. Pentru a scăpa de urmăritori, "Armada", fără hărți și piloți, intră în Marea Nordului unde este împrășiată de scoțieni, irlandezi, de furtuni și uragane. Numai jumătate din "Armada" se întoarce în Spania. Odată cu puterea navală a Spaniei se păbușesc și pretențiile hegemonice ale lui Filip al II-lea. El supraviețuiește zece ani dezastrului Armadei și vede afirmîndi-se puterea engleză, căreia a vrut
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în vest, Suedia victorioasă în războiul contra Habsburgilor, apare drept arbitru al Europei de nord. Cu atît mai mult cu cît ea nu are în față decît o Polonie mult știrbită și o Rusie semibarbară, ruptă de Europa de cînd furtuna mongolă a șters-o, practic, de pe hartă. La est: Rusia și Polonia prevestesc noi dezechilibre europene Tătarii instaurează, într-adevăr, asupra principatelor rusești un protectorat apăsător. Moscovia însăși este cucerită iar Moscova incendiată în 1451. Urmînd lui Vasile cel Orb
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
state ale Europei amenințate de cinismul marilor puteri. Numai Franța a jucat în America sau în Polonia rolul puțin naiv al apărătorului micilor națiuni. Și aceasta din cauză că este asediată de concepții noi și idealiste. Ieșite din principiile filosofice, acestea pregătesc furtuna revoluționară care va mătura Europa și care, după douăzeci și cinci de ani de tulburări, va da naștere unei situații cu totul noi. Partea a IV-a (1789-1815) Furtuna revoluționară și nașterea unei noi Europe Capitolul 15 EUROPA FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este asediată de concepții noi și idealiste. Ieșite din principiile filosofice, acestea pregătesc furtuna revoluționară care va mătura Europa și care, după douăzeci și cinci de ani de tulburări, va da naștere unei situații cu totul noi. Partea a IV-a (1789-1815) Furtuna revoluționară și nașterea unei noi Europe Capitolul 15 EUROPA FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU REVOLUȚIA FRANCEZĂ (1789-1804) ■ Revoluția franceză este una din mișcările care dau naștere în Occident ideilor ce aparțin "Luminilor". Provocată de criza financiară a monarhiei franceze, în 1789
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fi definitiv exilat pe insula Sfînta-Elena. În ciuda amprentei vechiului regim pe care o are Congresul de la Viena, care, între lunile octombrie 1814 și iunie 1815, încearcă să modeleze noua Europă, victoria suveranilor europeni nu reprezintă o simplă restaurare a trecutului. Furtuna revoluționară a zguduit Europa din temelii, iar cuceririle imperiale au reprezentat mijlocul de a răspîndi o modernizate pe care simpla revenire a vechilor dinastii nu o va putea înlătura. În spatele decorului Restaurației se profilează administrații centralizate și eficace, o societate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
307 Epoca "sufletelor sensibile"...............................................311 "Noul gust"........................................................................312 Europa franceză și reacțiile naționale................................315 Europa engleză în epoca echilibrului european ................319 Succesiunea Austriei..........................................................322 Rivalitatea franco-britanică și războiul de șapte ani.....................................................................323 Împărțirea Poloniei.............................................................324 Partea a IV-a (1789-1815) Furtuna revoluționară și nașterea unei noi Europe............................................329 Capitolul 15 Europa față în față cu Revoluția franceză (1789-1804)..............................331 O Revoluție a Europei dezvoltate....................................332 Revoluția "Luminilor".....................................................334 Construirea unei noi lumi.................................................338 Revoluția franceză și Europa............................................341 Revoluția optează pentru
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pus la cale totul. Să presupunem că ISA ar deveni brusc o imposibilitate (politică?). Cum să oprești activitatea? Cel mai simplu e să pui atâtea piedici în calea activității încât funcționarii ISA să dea chix. Capetele noastre cad, ministerul înfruntă furtuna și regretă că "anumiți funcționari" nu au corespuns așteptărilor. Telefonat la Margareta care consideră că-mi fac probleme degeaba și "văd peste tot numai catastrofe". Așa o fi. Următoarele zile decisive. Presa nu s-a manifestat încă. Să scot telefonul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
înconjoară. Locul oferă ceea ce se poate numi perspectivă. Vezi ceea ce nu puteai ghici când erai într-un alt punct al contextului: fie jos, la malul apei, pregătindu-ți barca să ieși în larg, fie aflat deja în larg, în mijlocul unei furtuni neașteptate și sperând să ajungi din nou la mal, fie undeva pe plaja de la poalele dealului unde, la lumina focului, croșetezi planurile pentru mâine. A reintra în pielea acelui bărbat aflat la 28 de ani e greu. Dar ce se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
moarte” declarată de dl Băsescu corupției și „grupurilor de interese”. Inițial „nenominalizate”, acuzațiile aduse de șeful statului dlui Sorin Roșca Stănescu păreau că vor stârni o tornadă. Un bun-simț elementar mi-a șoptit că totul nu va fi decât o furtună într-o halbă cu bere. Cu cât deveneau mai tăioase replicile, cu atât mai mult aveam sentimentul că e un alt circ. Din păcate (și de prea multe ori), pe unde vâjâie acuzațiile dlui Băsescu, tot ceea ce urmează este vraiștea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]