9,091 matches
-
ei. În același timp, a insistat mereu asupra necesității de a o integra, în mod concret, între eficiența economică și solidaritate. Globalizarea impune tuturor „să examineze în mod nou problema solidarității”, deoarece aceasta este singurul mod pentru a evita ca globalizarea să progreseze în defavoarea celor mai expuși și marginalizați, lărgind tot mai mult distanța, deja existentă, între bogați și săraci, între națiunile sărace și cele bogate. Prin urmare, ce trebuie făcut? Răspunsul sigur al Doctrinei sociale a Bisericii este următorul: „A
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
expuși și marginalizați, lărgind tot mai mult distanța, deja existentă, între bogați și săraci, între națiunile sărace și cele bogate. Prin urmare, ce trebuie făcut? Răspunsul sigur al Doctrinei sociale a Bisericii este următorul: „A globaliza solidaritatea!”. Dacă vrem ca globalizarea să nu degenereze în relativism etic sau în omologarea stilurilor de viață și a culturilor, este necesar să căutăm împreună acele valori umane universale care există în diferitele elaborări culturale. Este vorba de același concept pe care Ioan Paul al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și comun, despre viitorul omului. Legea morală universală, scrisă în inima omului, este acel tip de «gramatică» ce servește lumii pentru a înfrunta această discuție despre viitorul său” (Osservatore Romano, 6 octombrie 1995, nr. 3). Este evident că doar o „globalizare solidară” va evita să se nască servituți de natură culturală, mai rele decât cele antice, și ca săracii să fie debarasați de ceea ce au mai de preț, și anume de propria cultură și de libertatea lor. Biserica, pe planurile etic
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
riscul nepopularității, ea nu poate să renunțe la formarea conștiințelor, pentru a-i ajuta pe oamenii de bunăvoință să aibă un discernământ moral corect, necesar. Concluzie În abordarea noastră am încercat să scoatem în evidență influxul enorm, bipolar al fenomenului globalizării, asupra problematicii vieții persoanei și a comunității umane, să arătăm rolul comunității ecleziale în noul cadru cultural, social, economic, politic și etic. După cum am observat, una dintre preocupările Bisericii cu privire la globalizare constă în faptul că ea a devenit foarte repede
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să scoatem în evidență influxul enorm, bipolar al fenomenului globalizării, asupra problematicii vieții persoanei și a comunității umane, să arătăm rolul comunității ecleziale în noul cadru cultural, social, economic, politic și etic. După cum am observat, una dintre preocupările Bisericii cu privire la globalizare constă în faptul că ea a devenit foarte repede un fenomen cultural. Persoanele care sunt implicate consideră globalizarea ca o pe o oportunitate, dar în mod evident, și un instrument care poate amenința normele sociale pe care le-au protejat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să arătăm rolul comunității ecleziale în noul cadru cultural, social, economic, politic și etic. După cum am observat, una dintre preocupările Bisericii cu privire la globalizare constă în faptul că ea a devenit foarte repede un fenomen cultural. Persoanele care sunt implicate consideră globalizarea ca o pe o oportunitate, dar în mod evident, și un instrument care poate amenința normele sociale pe care le-au protejat, precum și punctele de referință culturale care le-au oferit o orientare de viață. Considerăm că creșterea economică trebuie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ale individului, resursa de bază a fiecărei societăți. Termenul „global”, dacă este înțeles în mod coerent, trebuie să-i includă pe toți. Doar dacă omul este protagonist și nu sclav al mecanismelor producției, societatea devine o adevărată comunitate de persoane. Globalizarea este un fenomen intrinsec ambivalent, la jumătatea distanței dintre un bine potențial pentru umanitate și o daună socială cu consecvențe grave. Pentru a ne orienta în sens pozitiv dezvoltarea multidimensională, va fi necesar să ne angajăm pe deplin pentru o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este un fenomen intrinsec ambivalent, la jumătatea distanței dintre un bine potențial pentru umanitate și o daună socială cu consecvențe grave. Pentru a ne orienta în sens pozitiv dezvoltarea multidimensională, va fi necesar să ne angajăm pe deplin pentru o „globalizare a solidarității”, în respectul și atenția față de demnitatea celui de lângă noi, mai ales față de cel mai expus și marginalizat. PERSOANA ȘI CONȘTIINȚA CREȘTINĂ ÎN CONCILIUL VATICAN II ȘI ÎN ENCICLICA VERITATIS SPLENDOR Introducere În viața cotidiană a multor persoane se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și cu Dumnezeu. Această schimbare de direcție se adresează nu numai cercetătorului sau a profesorului de la catedră, ci și omului care vrea să-și fundamenteze pe baze solide dreptul la o existență decentă, confruntându-se zilnic cu problema complexă a globalizării, a emigrării și, mai ales, cu o mentalitate utilitaristă și relativistă care ignoră și uneori refuză drepturile categoriilor persoanelor defavorizate, care trăiesc la marginea societății. CONTRIBUȚIA EXPERIENȚEI UMANE LA REFLECȚIA TEOLOGIEI MORALE Introducere Ceea ce motivează și justifică studiul nostru este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
special. Lucrarea de față nu are pretenția de a fi un tratat de etică creștină sau religioasă, ci doar rolul de a fi prezentat raportul dintre persoană și etică, pornind de la analiza unor fenomene sociale, în cazul nostru criza și globalizarea, legate de lumea valorilor, de concepția despre Dumnezeu și despre om. Discursul etic personalist se fundamentează pe categorii antropologice și etice precum experiența morală, natura, legea naturală, conștiința, cultura, prezente și în domenii care angajează atât raporturile dintre persoane, cât
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt evidente: filosofic, în optica personalistă (Max Scheler), biblic, în modelul cristologic și apocaliptic și viziunea femeii în biserica primară; bioetic, din perspectiva bolii și a problemelor pe care le ridică. Am relevat faptul că și criza antropologică, și fenomenul globalizării îl proiectează pe om fie spre trecut (criza), fie spre viitor (globalizarea). Omul își dă seama că au apărut factori noi, care îl obligă la o regândire a viziunii despre om, a raportului cu ceilalți, a valorilor etice și a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și apocaliptic și viziunea femeii în biserica primară; bioetic, din perspectiva bolii și a problemelor pe care le ridică. Am relevat faptul că și criza antropologică, și fenomenul globalizării îl proiectează pe om fie spre trecut (criza), fie spre viitor (globalizarea). Omul își dă seama că au apărut factori noi, care îl obligă la o regândire a viziunii despre om, a raportului cu ceilalți, a valorilor etice și a normelor care ghidează și fundamentează relația cu ceilalți și respectul față de demnitatea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
populațiilor (auto)marginalizate, prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, acordând fonduri și alte mijloace comunităților locale și inițiativelor comunitare, întărind capacitățile locale și naționale de reacție rapidă, de intervenție promptă, promovând dezvoltarea durabilă. Globalizarea economiei, mondializarea, centralizarea excesivă sau descentralizarea de formă, toate acestea transformă orașele. Orașele actuale sunt în concurență pe plan național, european, mondial (cel puțin pentru a atrage investiții și turiști). Ele se pot organiza în rețele de cooperare, sau nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au fost întotdeauna în istorie, ci aspiră în aceeași măsură să se manifeste în calitate de actor colectiv, capabil să-și orienteze propria dezvoltare. Oare acest fapt provine din inedita asociere dintre oraș și democrație, în care dezvoltarea urbană, victimă a efectelor globalizării economiei, este din ce în ce mai mult confiscată de mecanismele financiare și tehnocratice? Răspunsul pe care îl dăm nu poate fi decât unul nuanțat. Actuala dezvoltare a comunicării, care suscită creșterea competiției între orașe și caracterul confuz al "guvernanței urbane", ar putea să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de autoritatea pieței, ci mai mult de acțiunea colectivă. Edmond Préteceille, Thomas Regazzola 3, Alain Cottereau și Jean-Pierre Gaudin 4 au exhumat tentativele de planificare urbană concepute la începutul secolului XX. Gradul lor de îndeplinire, mai ales în privința spiritului de globalizare și previziune 5, zdruncină ideea general admisă că planificarea urbană nu a văzut lumina zilei decât în anii 1960. În lucrările sale de cercetare a începuturilor planificării urbane, Alain Cottereau sublinia, nu fără ironie, că această metodă nu datează din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru a putea pretinde că aparțin acestui cerc. Totuși, așa cum ne face să credem Claude Lacour, este legitim să distingem "mai multe nivele de creare și difuzare a dinamicilor metropolitane"302. Dincolo de o metropolizare mondială (Paris, Londra, New York) indusă de globalizarea economiei, există o metropolizare la scara continentului 303, dar și una la scară regională. Pentru a ilustra acest proces, putem reține că orașe precum Bordeaux sau Toulouse, grație unei specializări internaționale recunoscute (vin, aeronautică), dispun de o notorietate care le
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spera să acceadă la serviciile urbane de care dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de asemenea, că tendința claselor mijlocii de a părăsi teritoriile expuse globalizării riscă să ducă metropolele spre o confruntare fățișă între clasele superioare atașate de aceste orașe în virtutea caracterului mondializat al pieței muncii și populațiile captive în teritoriile cele mai defavorizate. După cum constată Laurent Davezies în Île-de-France, această fugă a claselor mijlocii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tendința se manifestă doar în realizarea unei singure componente a triplei eficiențe, și anume, latura economică. Ar părea oarecum firească această mono-tendință, atâta vreme cât efectele imediate ale factorului economic sunt resimțite în special de corporațiile transnaționale, și, mai pregnant, în condițiile globalizării piețelor. Dar, tendința de maximizare a profitului și absolutizare a eficienței economice vine în contradicție cu celelalte două laturi ale triplei eficiențe: cea socială și cea ecologică. În general, comportamentul și strategia întreprinderii sunt centrate pe următoarele obiective, regăsite și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
pentru a le ajuta să atingă niveluri de dezvoltare similare cu regiunile dezvoltate. Prioritățile Uniunii Europene se află la confluența dintre interesul general comunitar și interesul individual al statelor membre și vizează orizonturi largi de timp și spațiu din perspectiva globalizării. Agenda Lisabona (2000) încearcă să răspundă provocărilor globalizării printr-o strategie care să transforme Uniunea Europeană în „cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere din lume” prin reforme care să asigure: creștere economică, ocupare și dezvoltare durabilă [Proiect - strategie post aderare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltare similare cu regiunile dezvoltate. Prioritățile Uniunii Europene se află la confluența dintre interesul general comunitar și interesul individual al statelor membre și vizează orizonturi largi de timp și spațiu din perspectiva globalizării. Agenda Lisabona (2000) încearcă să răspundă provocărilor globalizării printr-o strategie care să transforme Uniunea Europeană în „cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere din lume” prin reforme care să asigure: creștere economică, ocupare și dezvoltare durabilă [Proiect - strategie post aderare 2007 - 2013, www.gov.ro]. În contextul transformărilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
bazată pe sporirea producției și a veniturilor prin creșterea populației active și a productivității muncii. Variabilele economice reprezintă cel mai important tip de variabile care caracterizează dezvoltarea în general și dezvoltarea regională în special, fenomene de amploare cum ar fi globalizarea și regionalizarea, influențând variația acestor variabile în spațiu. Astfel, „globalizarea [...] determină efecte de integrare a spațiilor economice naționale în sistemul global;” iar „regionalismul, rezultat din apariția unor grupuri comunitare regionale active și din întărirea unor identități regionale, [...] determină fragmentarea spațiului
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
active și a productivității muncii. Variabilele economice reprezintă cel mai important tip de variabile care caracterizează dezvoltarea în general și dezvoltarea regională în special, fenomene de amploare cum ar fi globalizarea și regionalizarea, influențând variația acestor variabile în spațiu. Astfel, „globalizarea [...] determină efecte de integrare a spațiilor economice naționale în sistemul global;” iar „regionalismul, rezultat din apariția unor grupuri comunitare regionale active și din întărirea unor identități regionale, [...] determină fragmentarea spațiului economic național.” Se pun întrebările: care sunt variabilele economice care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în spațiu (telefonie, internet). Infrastructura fixează nivelul de dezvoltare în plan teritorial, de calitatea infrastructurii depinzând forța pe care o transmite dezvoltarea asupra regiunii la care se referă. Iată de ce nu se poate face o analiză a dezvoltării din perspectiva globalizării și a regionalizării fără a studia variabile care reprezintă infrastructura. Este evident că într-o analiză a dezvoltării în plan regional variabilele teritoriale sunt indispensabile. Acestea depind nu numai de factorii geografici sau istorici, ci și de cei politici, administrativi
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în România Fără a avea pretenția de a da soluții pentru dezvoltarea unui sistem de indicatori ai dezvoltării complet și eficient, manifest dorința de a veni în sprijinul acestui proces cu următoarele propuneri: Acordarea atenției cuvenite problemelor reale majore ale globalizării și respectarea angajamentelor internaționale și comunitare europene: - Promovarea unor indicatori globali semnificativi; - Asigurarea comparabilității și armonizării indicatorilor la nivel regional comunitar; - Crearea unor indicatori comuni pentru toate nivelurile teritoriale și exprimarea în medie a acestora; - Orientarea sistemului către domeniile și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
identifică deosebiri, în special în ceea ce privește conținutul, forma de prezentare și utilitatea indicatorilor care caracterizează dezvoltarea regională durabilă. Dezvoltarea unui sistem de indicatori ai dezvoltării complet și eficient trebuie să urmărească: Acordarea atenției cuvenite problemelor reale majore ale globalizării și respectarea angajamentelor internaționale și comunitare europene; Structurarea sistemului și indicatorilor, astfel încât să permită o viziune de ansamblu asupra complexității dezvoltării și să evidențieze legăturile cauzale dintre aspectele acestui proces; Asigurarea disponibilității informațiilor de calitate printr-un sistem de indicatori
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]