9,279 matches
-
unei lucrări de asemenea anvergură și că nu exista un precedent. De aceea, un prim efort a îndreptat spre stabilirea conținutului și elaborarea metodologiilor de întocmire a planurilor de amenajare. Normativele de conținut au asigurat elaborarea diferitelor planuri pe bazine hidrografice pe baze unitare, asftel încât să se poată face o sinteză pe țară a prevederilor de plan. Din punct de vedere metodologic, cele mai importante progrese au fost Planurile de amenajare propriu zise au fost întocmite de colective pe bazine
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
pe baze unitare, asftel încât să se poată face o sinteză pe țară a prevederilor de plan. Din punct de vedere metodologic, cele mai importante progrese au fost Planurile de amenajare propriu zise au fost întocmite de colective pe bazine hidrografice în modul următor: Activitatea colectivelor de elaborare era coordonată de un grup de consilieri, dintre care sunt de menționat Gheorghe Scodihor, Constantin Șeibulescu și Aristide Teodorescu. Din partea Comitetului de Stat al Apelor sarcina de a urmări elaborarea planurilor de amenajare
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
și pentru activitatea de elaborare a planului. Colectivul a petrecut peste doi ani pe teren, studiile, cuprinzând și sistemul de lacuri litorale Razelm-Sinoe . Planul național de amenajare a apelor urma să constituie o sinteză a planurilor de amenajare pe bazine hidrografice, analizând legăturile dintre propunerile acestora și elaborând un program general de măsuri în domeniul gospodăririi apelor. Astfel, planul de amenajare era mult mai mult decât un program de investiții în lucrări de amenajare a cursurilor de apă, fiind un document
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
gospodărire a apelor continua să fie răspunzătoare de studiile de încadrare a noilor proiecte de investiții în planurile de amenajare și de punerea la zi a planurilor de amenajare. A fost menținută viziunea de a avea colective specializate pe bazine hidrografice, astfel încât să poată beneficia de baza de informații pentru fiecare bazin. Conducerea unității i-a fost încredințată în continuare lui Andrei Filotti, în calitate de inginer șef al secției de proiectare. În perioada 1971 - 1975 investițiile în lucrări de gospodărire a apelor
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
sistematic descurajate, un exemplu fiind refuzul de a susține, până în 1978 realizarea unui centru de calcul, absolut esențial pentru dezvolarea modelelor matematice. Divergența totală de puncte de vedere a devenit aparentă în momentul inițierii actualizării planurilor de amenajare pe bazine hidrografice și a planului național. Încă de la elaborarea Planului Național de Amenajare exista premiza actualizării sale după aproximativ 10-15 ani. Această activitate a fost inițiată în 1972, fiind terminată în 1975, însă în locul actualizării Planului Național, Florin Iorgulescu a preferat elaborarea
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
de la elaborarea Planului Național de Amenajare exista premiza actualizării sale după aproximativ 10-15 ani. Această activitate a fost inițiată în 1972, fiind terminată în 1975, însă în locul actualizării Planului Național, Florin Iorgulescu a preferat elaborarea unor “scheme cadru ale bazinelor hidrografice”. Diferența nu este doar una de titulatură. Planurile de amenajare fuseseră văzute ca un instrument de fundamentare a politicii statului în domeniul gospodăririi apelor, care să nu se refere la acțiunile unui singur departament, ci să cuprindă toate ramurile economiei
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
domenii de activitate. Aceasta a avut ca urmare o slăbire mai accentuată a capacității institutului în domeniul gospodăririi apelor. Pentru activitatea de planificare a gospodărire a apelor din România, consecințele sunt însă grave. Memoria instituțională a colectivelor specializate pe bazine hidrografice a fost practic complet pierdută. Partea metodologică este depășită, o bună parte a ei mai fiind la nivelul anilor 1960 - 1970. Experiența unor studii de gospodărire a apelor care să fundamenteze decizii politice în acest domeniu este foarte redusă. obligând
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
mare peșteră din România, cu o lungime totală de 47 km. Se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș. se află în partea nordică a Munților Pădurea Craiului, în defileul carstic cu același nume. Din punct de vedere hidrografic, peștera aparține bazinului Crișului Repede. Situându-se la o distanță de de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
și pe teritoriul Craiovei. Aceste comunități au profitat de vadul Jiului, de fertilitatea solului luncii Jiului și de protecția deosebită pe care o oferă depresiunea întărită natural, fiind apărată spre vest de dealurile împădurite ale Bucovățului, spre nord de nodul hidrografic al Jiului, Amaradiei, Raznicului și de Balta Craioviței, spre est de Dealul Vulcăneștilor, iar spre sud de zona mlăștinoasă odinioară - Făcăi, Balta-Verde, Podari, Popoveni. Aceste comunități au întemeiat așezări în zona vestică a Craiovei, de-a lungul malului stîng al
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
speologie montană din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009). Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn. Alte rezervații: Reportaje
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
4-5 luni. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare (între 8°C și 14°C) se înregistrează în iulie. La poalele muntelui, în Brașov, temperatura medie a lunii iulie este de 17,8°C. Munții Postăvarul sunt drenați de o rețea hidrografică densă ale cărei particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparține bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
în Brașov, temperatura medie a lunii iulie este de 17,8°C. Munții Postăvarul sunt drenați de o rețea hidrografică densă ale cărei particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparține bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
care drenează Munții Bîrgău sînt tributare Someșului Mare și mai puțin Bistriței Moldovene, care, prin intermediul Dornei, culege apele de pe flancul răsăritean (Teșna-Coșna și Dornișoara). Rîurile din Munții Bîrgău sînt dispuse în cea mai mare parte transversal față de cele trei axe hidrografice principale orientate est-vest: Someșul Mare. care își adună apele de sub Vf. Omul (1932 m) și Vf. Cociorbii din Munții Suhardului marchează limita dintre Munții Rodnei și Munții Bîrgăului, iar prin pîrîul Măria (S=46 km2; L=10 km) granița față de
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Piatra Fîntînele, împreună cu afluentul său Leșu - aproape paralele - drenează partea centrală; Bistrița (limita sudică) cu obîrșiile în Căliman și afluentul său Bîrgăul (Tiha, Straja) - de asemenea cvasi-paralele - străbat arealul sudic al masivului, fiind cel mai mare afluent al Șieului (sistemul hidrografic al Someșului Mare), cu o lungime de 65,4 km, care drenează o suprafață de 662 Km2, din care peste 400 km2 numai în regiunea Munților Bîrgău. Apele minerale constituie o bogăție deosebită datorită calității lor terapeutice, numărului mare de
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
șoselei Bicaz - Largu). Versanții poartă amprenta modelarii periglaciare, în special prin solifluxiuni, iar în prezent alunecările au o amploare deosebită: în Depresiunea Pipirig, regiunea Ostra-Plutonița, versantul stâng al Lacului Izvorul Muntelui, bazinul superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor Moldova și Bistrița. Direcția generală a rețelei hidrografice este NNV-SSE. Cursurile de apă sunt: Climă acestor munți se apropie înspre nord de cea a Obcinelor Bucovinei (cu influențe baltice), iar înspre sud de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
alunecările au o amploare deosebită: în Depresiunea Pipirig, regiunea Ostra-Plutonița, versantul stâng al Lacului Izvorul Muntelui, bazinul superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor Moldova și Bistrița. Direcția generală a rețelei hidrografice este NNV-SSE. Cursurile de apă sunt: Climă acestor munți se apropie înspre nord de cea a Obcinelor Bucovinei (cu influențe baltice), iar înspre sud de aceea a Munților Tarcăului (cu influențe continentale), dar se diferențiază de unitățile de la nord de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
pajiști, se conturează un etaj superior care, prin toate caracteristicile, se situează în fâșia înferioară a etajului climatic carpatic subalpin. Munții Baiului sunt străbătuți de o rețea densă de râuri. Acestea sunt colectate în principal de cele două mari artere hidrografice - Prahova și Doftana - a căror obîrșie se află în imediata vecinătate; cursul lor constituie pe mai mulți kilometri hotarul dintre munții Baiului, Bucegi și Grohotiș. Cele mai multe aparțin bazinului hidrografic Prahova, care până la confluența cu Doftana se întinde pe circa 880
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
râuri. Acestea sunt colectate în principal de cele două mari artere hidrografice - Prahova și Doftana - a căror obîrșie se află în imediata vecinătate; cursul lor constituie pe mai mulți kilometri hotarul dintre munții Baiului, Bucegi și Grohotiș. Cele mai multe aparțin bazinului hidrografic Prahova, care până la confluența cu Doftana se întinde pe circa 880 kmp. Doar în nord-estul regiunii, de pe versanții vârfului Paltinu, mai multe pâraie aparțin Doftanei Ardelene, care se varsă în Părlung. Dispunerea geografică a Munților Baiului în cadrul Carpaților de Curbură
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
punct de vedere apropiat, considerînd Munții Brețcului și Măgura Cașinului (sau Munții Cașin) fie ca unități separate, fie ca o treaptă aparte a Munților Vrancei a căror personalitate geografică și vocație turistică se păstrează îndeosebi în spațiul montan aferent bazinului hidrografic al Putnei. Totodată, poziția lor se suprapune răscrucii dintre Moldova, Transilvania și Muntenia, întărindu-se și prin aceasta funcția nodală în circulația turistică pe coordonate mult mai extinse, cu specific transcarpatic și extracarpatic. Sub raport adminitrativ-teritorial, zona aparține județelor Vrancea
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
către sfârșitul lui mărțișor; uneori, cele mai înalte masive rămân albe până în luna mai. Datorită condițiilor climatice impuse de altitudinea reliefului, de poziția geografică în cuprinsul Curburii Orientalilor și de alți factori, Munții Vrancei oferă condiții prielnice organizării unei rețele hidrografice dense. Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
mărțișor; uneori, cele mai înalte masive rămân albe până în luna mai. Datorită condițiilor climatice impuse de altitudinea reliefului, de poziția geografică în cuprinsul Curburii Orientalilor și de alți factori, Munții Vrancei oferă condiții prielnice organizării unei rețele hidrografice dense. Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
de poziția geografică în cuprinsul Curburii Orientalilor și de alți factori, Munții Vrancei oferă condiții prielnice organizării unei rețele hidrografice dense. Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al Munților Vrancei, este aferentă tot bazinului Siret. Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri muntoase
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
tot bazinului Siret. Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri muntoase vrîncene, văile orientate către est sînt cu mult mai lungi și totodată mai numeroase, în raport de cele de pe flancul opus, rezultînd astfel o evidentă asimetrie hidrografică. De aceea, bazinul Siret colecteaza majoritatea covîrșitoare a cursurilor de ape din acest spațiu montan. Cît privește regimul hidrologic al apelor din Munții Vrancei, el se manifestă prin variația sezonieră a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
și unghiul de confluență al Bistriței Aurii cu Dorna. Energia de relief prezintă diferențe mari, de la cîteva sute de metri, pînă la aproape 1 000 m, în zona muntelui Omu, unde atinge valoarea maximă (în raport cu Bistrița Aurie la Cîrlibaba). Rețeaua hidrografică, cu aspect radial, a fragmentat masivul printr-o serie de văi care au dat naștere la interfluvii secundare, ce se prelungesc periferic, avînd aspectul unor adevărate contraforturi. Culmea principală a ajuns pe alocuri la stadiul unei simple creste de intersecție
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
al munților mijlocii și scunzi (sub 1 700 m), precum și subținutului climei de depresiune. Cea mai mare extensiune o prezintă climatul munților mijlocii și scunzi, ca urmare a predominării acestui relief. Masivul Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]