9,602 matches
-
conținutul oricărei opere de cultură sau de civilizație, socotește Rădulescu-Motru. Dar inovația caracterizează fundamental anumite opere, iar tradiția altele. Primele sunt opere de cultură, celelalte sunt opere de civilizație. Pentru operele personalității energetice ca om de vocație, determinarea vine de la inovație, prin urmare, ele sunt culturale. Dar exprimarea acestor opere este angajată în mediul civilizației. Munca profesionistului este roditoare în sensul creșterii avuției, iar nu în sensul îmbogățirii cu noi moduri de muncă; nu inovația este actul propriu profesionistului, ci munca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om de vocație, determinarea vine de la inovație, prin urmare, ele sunt culturale. Dar exprimarea acestor opere este angajată în mediul civilizației. Munca profesionistului este roditoare în sensul creșterii avuției, iar nu în sensul îmbogățirii cu noi moduri de muncă; nu inovația este actul propriu profesionistului, ci munca rutinieră aducătoare de bunăstare materială. Desigur, rezultatul muncii profesionistului nu este fără rost și fără urmări bune pentru om. Tocmai prin el se îmbogățește civilizația și, pe această bază, cresc șansele apariției vocațiilor și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletesc al poporului "sublimat" în ideal, fond sufletesc ce dobândește chiar o determinare istorică. Așa încât, oamenii mari sunt produsul "condițiunii istorice" și vehicolul idealului pe care societatea tinde să-l reprezinte în viitor. Doar ei îmbogățesc cultura unui popor cu inovații veritabile. Rolul lor este, în primul rând, de a întregi cultura, dar, desigur, și de a completa civilizația cu inovațiile altora. În cultura unui popor, inovația este actul temeiniciei sensului ei (al acelei culturi); dar nu trebuie nesocotite adaptările unor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istorice" și vehicolul idealului pe care societatea tinde să-l reprezinte în viitor. Doar ei îmbogățesc cultura unui popor cu inovații veritabile. Rolul lor este, în primul rând, de a întregi cultura, dar, desigur, și de a completa civilizația cu inovațiile altora. În cultura unui popor, inovația este actul temeiniciei sensului ei (al acelei culturi); dar nu trebuie nesocotite adaptările unor idei și deprinderi inovate în alte culturi. Căci natura pune și în "adaptări", nu doar în inovație, germenii care produc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
societatea tinde să-l reprezinte în viitor. Doar ei îmbogățesc cultura unui popor cu inovații veritabile. Rolul lor este, în primul rând, de a întregi cultura, dar, desigur, și de a completa civilizația cu inovațiile altora. În cultura unui popor, inovația este actul temeiniciei sensului ei (al acelei culturi); dar nu trebuie nesocotite adaptările unor idei și deprinderi inovate în alte culturi. Căci natura pune și în "adaptări", nu doar în inovație, germenii care produc "evoluțiunea viitoare". Această evoluție nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
completa civilizația cu inovațiile altora. În cultura unui popor, inovația este actul temeiniciei sensului ei (al acelei culturi); dar nu trebuie nesocotite adaptările unor idei și deprinderi inovate în alte culturi. Căci natura pune și în "adaptări", nu doar în inovație, germenii care produc "evoluțiunea viitoare". Această evoluție nu este un fapt forțat sau adăugat prin contrabandă culturii. Ea urmează din nesiguranța pe care o are oricare timp istoric, societatea nefiind nicicând desăvârșită. Oamenii mari sunt purtătorii posibilității de diferențiere în interiorul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
clare către un spațiu dublu semnificativ, biologic și social, pe care C. Rădulescu-Motru o oferă apariției și rolului oamenilor mari este semnul direct al dublei determinări a acestora: dinspre natură și dinspre cultură. Natura împrăștie germenii evoluției în indivizi. Dar inovația acestora exprimă și o stare de necesitate a culturii. Ea onorează "scopul" naturii și idealul cultural, totodată. Acestea două ("scopul" naturii și idealul cultural) sunt semnele de hotar ale semanticii vocației din Puterea sufletească. Oarecum, această schiță nu se suprapune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
devenind faptă de cultură. Este sesizabilă, în această schiță teoretică despre "oamenii mari", maniera voluntaristă de prezentare, descriere, interpretare a vocației și, relativ, influența lui Schopenhauer și a lui Nietzsche în privința ideii lui Rădulescu-Motru despre primatul voinței. Ideea despre legătura inovației omului de caracter a vocației, în fond cu tehnica muncii, despre faptul că inovația se împlinește prin folosirea sa într-un gen de muncă, păstrează conceptul vocației (din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
voluntaristă de prezentare, descriere, interpretare a vocației și, relativ, influența lui Schopenhauer și a lui Nietzsche în privința ideii lui Rădulescu-Motru despre primatul voinței. Ideea despre legătura inovației omului de caracter a vocației, în fond cu tehnica muncii, despre faptul că inovația se împlinește prin folosirea sa într-un gen de muncă, păstrează conceptul vocației (din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin finalitate. Astfel, munca este un fapt cultural, dar ea răspunde unei necesități naturale. Anticiparea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oamenilor mari germenii evoluției), dar rolul ei este în sensul întăririi armăturii pe care omul o opune naturii, așadar rolul ei este condiționat cultural. Fapta oamenilor mari este culturală, dar rostul ei este de a reface unitatea natură-cultură. Ideile, ca inovații ale oamenilor mari din prima categorie amintită (oamenii mari ai ideilor), își intră în rolul lor prin orientarea deprinderilor voluntare. Dar numai atunci când oamenii din a doua categorie (oamenii mari ai faptelor) se ridică prin puterea exemplară a faptei lor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce au prefațat trecerea către teoreticienii-activiști ai unei globalizări alternative (altermondialisme) între noul mileniu, în vehementă opoziție față de globalizarea „neoliberală”, noul „stadiu cel mai înalt și ultim al capitalismului”. E vorba, așa cum sugeram mai sus, de o dinamică tipică - de la inovație la dogmatism și autoapărare agresivă -, pe care postmoderniștii înșiși o divulgă atunci când analizează toate curentele, modele, stilurile și paradigmele. Ei ar fi singura excepție de la regula de fier a „măririi și decăderii”: deconstrucția este astfel un punct terminus, un apogeu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Cambridge, Massachusetts, Londra, 2004. Spăriosu propune una dintre cele mai plauzibile teorii și practici ale învățării globale, mergând până la detaliile organizatorice ale unui sistem educativ și de cercetare cu adevărat intercultural, în care valorile canonice conviețuiesc irenic și interactiv cu inovația. Într-adevăr, a integra valorile și cunoștințele Celuilalt (omul diferit, omul din trecut etc.) e mult mai greu decât a propune un mecanism de excludere selectivă și a înlocui idei și experiențe milenare cu un „curs scurt”. Criza actuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Din acest punct de vedere, situația lui e diferită de cea a marilor propagandiști ai cinemaului de mai târziu, S.M. Eisenstein și Leni Riefenstahl, angajați în promovarea ideologiilor de stat comunistă și nazistă. Ceea ce nu înseamnă că, pe lângă reușitele și inovațiile pur cinematografice, care au făcut din Nașterea unei națiuni o piatră de hotar în istoria celei de-a șaptea arte, Griffith nu folosește în mod intuitiv metode ale propagandei vizuale și textuale care, teoretizate ulterior, vor umple tomuri. Primul principiu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dragostei (1963) deschid ciclul „filmelor cu ingineri”, cum le vor numi Radu Cosașu și Lucian Bratu în Un film cu o fată fermecătoare (1967). Trama este simplă și întotdeauna aceeași : un inginer tânăr vine cu o idee, un proiect, o inovație care se izbește de rezistența la nou a unor tovarăși. Invariabil, oamenii muncii, în frunte cu secretarul de partid, îl sprijină pe tovarășul inginer, ale cărui idei revoluționare ajung să fie puse în practică, spre binele întreprinderii. Uneori, inginerul poate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sînt receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți niște dansuri obscene sau o muzică decadentă ? La faptul că trebuie imitat dezgustător ceea ce se face în filmul și în arta occidentală ? Pentru că în multe filme nu e nici cel puțin o inovație, ceva care să spui, e într-adevăr o sensibilitate. [...] M-am uitat chiar acum la un scenariu ce se propune. Păi, filmul acesta l-am văzut în Italia, ideia aceasta care se propune. Ce e sensibilitatea aceasta, de a imita
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandistico-„poetici” : Duminică la ora 6 (Lucian Pintilie, 1966), Canarul și viscolul (Manole Marcus, 1970), Ediție specială (Mircea Daneliuc, 1978), Să mori rănit din dragoste de viață (Mircea Veroiu, 1984), Pas în doi (Dan Pița, 1985). Este un fenomen asemănător „inovațiilor” formale ale textualiștilor în literatura română, foarte răspândite în anii ’80. Culturnicii, cenzorii politici erau foarte atenți la acțiune, la replici, unde aveau „competența” să sesizeze devierile de la grila Partidului, în schimb modul sofisticat de a filma era mai greu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sunt închise în această propo ziție : „În filmele noastre oamenii nu mor, nu trăiesc...”. Drept pentru care, în locul filmului „oficial”, cu vreun director frământat de problemele șantierului, uzinei, barajului care își neglijează viața personală, sau un tânăr inginer pus pe inovații care se confruntă cu inerția, sau un absolvent de facultate care alege să lucreze „la țară”, Tatos ne prezintă episodul echipei de filmare cu „Responsabilul”, un gestionar de provincie, amestec de micime sufletească, prostie, eroism, frică de singurătate, obediență, bunătate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Elementul lacom și descompus, înconjurat de o șleahtă asemenea lui, alcătuită din rămășițe ale vechii orânduiri, indivizi declasați, dame de moravuri ușoare, paraziți ai societății, e prezentat întotdeauna în contrast cu mulțimea oamenilor cinstiți, care muncesc, care pun umărul la construcția socialistă. Inovația lui Popovici constă în înlocuirea secretarului de partid care face ordine cu un ziarist, personaj „liberal”, creionat aproape ca un detectiv particular capitalist - Mirea vorbește o engleză „ca-n filme”. Partidul nu apare în film decât în vagi aluzii telefonice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
teoreticiană a procesului educativ preșcolar. Are suficiente motive să afirme aceasta, dar în stratul profund al activității aplicate se află o temeinică și multiplă cunoaștere teoretică psiho-pedagogică a copilului preșcolar. Și nu numai. Altfel nici nu s-ar justifica atâta inovație și flexibilitate în crearea și adaptarea problematicii jocului în funcție de vârsta, capacitatea de înțelegere, abilitatea sau programul/orarul preșcolarului. Problematica acestei cărți este jocul pentru preșcolari. Jocul e o muncă serioasă atât pentru cel care-l concepe și-l aplică organizat
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
de tehnici și procedee de care dispun actorii politici, cel mai adesea guvernanții, pentru a seduce, dirija și înșela opinia". Mutilînd atît comunicarea cît și politica, această perspectivă proiectează o concepție tehnică a comunicării asupra unei concepții manipulatoare a politicii. Inovațiile tehnologice, mai ales cele din zona comunicării de masă, afectează nu numai politicul, cu practicile aferente, ci și, în bună măsură dar nu exclusiv, socialitatea, favorizînd apariția unei "tele-socialități problematice" (Gerstlé). Numai că nu trebuie căzut într-un determinism tehnologic
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
insista asupra relației dintre tehnicile de observare socială, de promovare și difuzare a informațiilor și mutația practicilor politice, subiect mult prea vast, după cum nu ne vom opri nici asupra presiunii practicilor asupra constituirii unei discipline. Vom constata doar că influența inovației tehnologice (mai ales în privința măsurării și difuzării informației), presiunea practicilor (cu riscurile simplificării abuzive) și eclectismul teoretic printre altele, probabil care contribuie la constituirea comunicării politice ca disciplină, dau seamă, în același timp, de apariția diverselor obiecte de studiu în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
numeroase variante istorice: concepția armonizării și concepția strategiei. Cu cît vorbim mai mult, cu atît ne înțelegem mai bine"admite, cu ușurință, bunul-simț. Cu siguranță, acest postulat nu este străin de succesul discursului filomediatic și slujește drept accesoriu în difuzarea inovațiilor tehnologice pentru a cristaliza o ideologie a comunicării. Cu toate acestea, în postulatul amintit este punctată problema legăturii sociale și dimensiunea sa politică, în cazul nostru, aptitudinea de a trăi împreună, de a coopera și de a se integra, ori
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în masă și nu la alte canale recunoscute ale comunicării politice, cum ar fi organizațiile sau relațiile interpersonale. Din această perspectivă, mijloacele de informare sînt în principal: televiziunea, radioul, presa scrisă, chiar dacă noi tipuri mediatice și-au făcut apariția o dată cu inovațiile tehnologice, precum telematica, rețelele prin cablu, sateliții care însumează teledifuziunea și telecomunicația. În Statele Unite, rețelele de televiziune prin cablu concurează tot mai mult canalele naționale și pot da un nou suflu comunicării locale sau expresiei particularismelor. Dar prin certitudinea țintei
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
alegerile europene din 1984 a fost acceptată în alocuțiuni inserția de videograme realizate pe cheltuiala candidaților, avînd o cotă de 30% din volumul intervenției, proporția mergînd spre 40% în reglementările CNCL pentru alegerile prezidențiale din 1988. Cu această ocazie îndeosebi, inovația formală, justificată prin interesul de a moderniza expresia electorală, a făcut obiectul unei largi utilizări.59 În afară de comunicarea celor angajați în campanie și de mijloacele de propagandă oficiale, actanții politici sînt înclinați să utilizeze în acțiunile lor și mijloacele de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acesta este doar un mit, demonstrat fiind că omul creativ este relaxat și mulțumit de realizările sale. Competiția bate colaborarea. Există o credință destul de extinsă, în special în domeniul claselor de elită, ca o competiție internă între elevi va forța inovația. Studiile au relevat faptul că procesul creativ primește o lovitură puternică când persoanele dintr-un grup de lucru intra în competitivitate în loc să colaboreze.Cele mai creative echipe sunt cele între care există încredere pentru a împărtăși și dezbate ideile. O
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]