9,926 matches
-
cu care se intersectează. Articolul 135 Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: a) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum național venind de pe un drum județean, comunal sau local; ... b) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum județean venind de pe un drum comunal sau local; ... c) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local; ... d) când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
în următoarele situații: a) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum național venind de pe un drum județean, comunal sau local; ... b) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum județean venind de pe un drum comunal sau local; ... c) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local; ... d) când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia; ... e) când circulă în panta față de cel care urca
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
local; ... b) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum județean venind de pe un drum comunal sau local; ... c) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local; ... d) când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia; ... e) când circulă în panta față de cel care urca, dacă pe sensul de mers al celui care urca se află un obstacol imobil. În această situație manevra nu este
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
puțin de 25 m înainte și după acestea;; ... ------------- Lit. e) a art. 142 din anexa 1 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 20 decembrie 2011. f) în intersecții, inclusiv cele cu circulație în sens giratoriu, precum și în zona de preselecție unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanță mai mica de 25 m de coltul intersecției; ... g) în stațiile mijloacelor de transport public de persoane
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
OFICIAL nr. 902 din 20 decembrie 2011. f) în intersecții, inclusiv cele cu circulație în sens giratoriu, precum și în zona de preselecție unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanță mai mica de 25 m de coltul intersecției; ... g) în stațiile mijloacelor de transport public de persoane, precum și la mai puțin de 25 m înainte și după acestea; ... h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjenește circulația a două vehicule venind din sensuri
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 965 din 15 decembrie 2016 , publicat�� în MONITORUL OFICIAL nr. 1.035 din 22 decembrie 2016. (3) Nu se pot amenaja parcări pentru autovehicule, pe trotuar, la mai puțin de 10 m de intersecții, stații ale mijloacelor de transport în comun sau treceri pentru pietoni. ... ---------- Alin. (3) al art. 144 a fost introdus de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 965 din 15 decembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.035
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
pct. 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 480 din 10 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 24 iulie 2013. p) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepția cazurilor în care, înainte de intersecție, trebuie să se încadreze regulamentar în funcție de direcția de deplasare; ... ---------- Lit. p) a alin. (1) al art. 161 a fost modificată de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 965 din 15 decembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
să nu împiedice circulația celorlalți participanți la trafic; ... d) animalele trebuie conduse la pas, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea părții carosabile, astfel încât să nu ocupe mai mult de jumătate din lățimea sensului de mers; ... e) la intersecții, precum și atunci când traversează drumul, conducătorii turmei trebuie să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează; ... f) în deplasarea pe drumurile pe care le este permis accesul, conducătorii turmei sunt obligați să nu lase animalele nesupravegheate. ... § 3. Circulația vehiculelor
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
Parcul Natural Văcărești Secțiunea 1 Descrierea limitelor Limitele Parcului Natural Văcărești sunt constituite de către limita exterioară a drumurilor de contur de pe coronamentul digului Acumulării Văcărești: a) limita nord-estică (dinspre Splaiul Unirii): pornește pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, la intersecția Splaiul Unirii cu Strada Glădiței și continuă în linie dreaptă, în lungul digului și șoselei, urmărind marginea dinspre Splaiul Unirii a spațiului verde, spre sud-est, pe o lungime de 1.340 m, până în colțul nord-estic al amenajării, în dreptului canalului
HOTĂRÂRE nr. 349 din 11 mai 2016 privind declararea zonei naturale "Acumulare Văcăreşti" ca parc natural şi instituirea regimului de arie naturală protejată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271816_a_273145]
-
decembrie 2007, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să ia măsuri pentru: ... a) adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile și drumurile publice conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil; ... b) montarea sistemelor de semnalizare sonoră și vizuală la intersecțiile cu trafic intens. ... (5) Câinele-ghid care însoțește persoana cu handicap grav are acces liber și gratuit în toate locurile publice și în mijloacele de transport. ... (6) Până la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare și operatorii de transport feroviar
LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267304_a_268633]
-
Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi. În Brașov sunt 47 de linii de autobuz și troleibuz. De asemenea, exista
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
consilieri împărțiți astfel după rezultatul alegerilor locale din 5 iunie 2016: Brașovul are 15 cartiere, după cum urmează: Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale orașului fiind însă intersecțiile sau zonele cu denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Modarom etc.). </td></tr> </table> Orașe înfrățite Orașe partenere Consulate Altele Asociații sau Rețele europene în care municipiul Brașov este membru: Începând cu 1992, Primăria municipiului Brașov a
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Este situat la de Craiova. Ca poziție geografică, municipiul este situat în sudul țării, în Câmpia Romanațiului. De la est la vest este străbătut de râul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității. Municipiul Caracal este situat la intersecția DN6 (București - Craiova - Timișoara, E70) cu drumurile naționale Corabia - Râmnicu Vâlcea - Sibiu (DN54, DN64) beneficiind în același timp și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar. Are o poziție geografică ce îl situează
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
geografică ce îl situează la de portul fluvial Corabia, la de aeroportul Craiova și beneficiind de rețeaua feroviară se justifică dezvoltarea rețelei de drumuri naționale și județene. Municipiul Caracal este situat în câmpia cu același nume din sud-estul Olteniei, la intersecția paralelei 44"7' latitudine nordică cu meridianul de 24"21' longitudine estică. În subteran este străbătut de râul Gologan. Este împrejmuit de pădurea de la Deveselu și Resca. Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei. Prima atestare documentară a Caracalului, într-
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
locuri sunt situate în apropierea localităților, pe înălțimi vizibile, care străjuiesc drumurile principale. Locul de supliciu al condamnaților de la Turda s-a aflat pe Dealul Spânzuraților, la ieșirea din oraș spre Cluj-Napoca, pe partea dreaptă a șoselei actuale E60, înainte de intersecția cu drumul care duce spre satul Copăceni. Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieș. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
primele întreprinderi industriale: Moara cu aburi, Fabrica de căramidă, Fabrica Neuschloss de prelucrare a lemnului, fabrica de cherestea, Fabrica Princz, Fabrica de Produse de Tâmplărie și Comerț cu Lemne - Societate pe acțiuni Satu Mare (Fabrica Unio de azi), etc. Fiind la intersecția drumurilor comerciale, Satu Mare devine un important nod feroviar. În 1871 se construiește linia ferată Satu Mare - Carei, în 1872 linia Satu Mare - Sighetu Marmației, în 1894 linia Satu Mare - Baia Mare, iar după 1900 liniile ferate care legau orașul Satu Mare de diverse localități ale
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
În perioada dintre cele două războaie mondiale Huedinul a fost reședința plasei Huedin din județul Cluj (interbelic). Orașul Huedin se situează în nord-vestul țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția drumului național cu drumul județean care unește județul Sălaj (la nord) cu locaitățile dințara Moților (la sud). Orașul este poziționat în Depresiunea Huedinului, la confluența râului Crișul Repede cu pârâul Domoș, la o altutudine de peste 500 m. Localitatea componentă Bicălatu
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de baltă. În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de stejar, arbore declarat monument al naturii la nivel local. De asemenea, 6% din suprafața ariei protejate Lunca Buzăului, sit Natura
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
1406), "Dees", "Desh", "Desch" (1601). Românii întotdeauna l-au numit "Dej". Localitatea Dej a evoluat de la stadiul de sat la cel de târg și apoi la cel de oraș, fiind favorizat de zăcămintele de sare de aici, de așezarea la intersecția de drumuri și a Someșului navigabil în Evul Mediu. Orașul Dej a apărut și s-a dezvoltat într-un spațiu al confluențelor: aici se unesc cele două Someșuri; este elementul de clivaj între Câmpia Transilvaniei și Podișul Transilvaniei; se intersectează
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
nume, municipiul Călărași este situat în partea de sud-est a țării și cea de sud a județului, pe terasa inferioară a Dunării (terasa Călărași), la contactul cu lunca Dunării, pe malul stâng al brațului Borcea, la granița cu Așezat la intersecția paralelei de 44° 12' latitudine nordică și a meridianului de 27° 21' longitudine estică, orașul se află la o depărtare de 120 km de București, 144 km de Constanța și 25 km de Drajna (unde există intrare pe autostrada București-Constanța
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
123 km, ceea ce reprezintă 82% din total. Principalele artere de acces în municipiu sunt: DN 3 din direcția București - Lehliu, DN 3 B din direcția Fetești și DN 21 din direcția Slobozia. Această ultimă arteră traversează căile ferate ale triajului, intersecția acestora fiind la nivelul căii ferate. Transportul greu local este dispus pe artere care caută să evite zona centrală, situația cea mai dificilă fiind penetratia DN 3 dinspre București, prin incinta Combinatului Siderurgic și dinspre Chiciu, cu debușare in zona
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. Având în vedere creșterea substanțială a traficului de tranzit între România și Bulgaria prin punctul Chiciu, este necesară devierea transportului greu de mărfuri. Intersecțiile sunt în general neamenajate, iar suprafața ocupată de parcaje este insuficientă, cele existente fiind amplasate în special în zona blocurilor de locuințe și în zona centrală. Astfel, este necesară realizarea unor spații de parcare și taximetrie în zonele aglomerate și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
sunt câteva din motivele din spatele acestor probleme. În 2014, Comisia Europeană a lansat acțiuni legale împotriva României, citând situația din Iași, Brașov și București ca example de neconformitate cu legislația de mediu comunitară. Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași - Pașcani și ramificațiile Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău. În oraș sunt patru gări: Gara Iași, Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași este
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Piața Unirii, Mircea cel Bătrân, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Piața M.Eminescu, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura). Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest Autostrada Târgu Mureș-Ungheni (Autostrada A8, Montana), ce va face legătura cu „Autostrada Transilvania
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
alt obiectiv este clasificat că monument de arhitectură: din strada Gării (1876). Celelalte două sunt clasificate că monumente de for public: crucea eroilor din războiul de independență aflată în cimitirul orașului; și monumentul comemorativ al răscoalei din 1907, aflat la intersecția Aleei Parcului cu strada Republicii. Mediul economic al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial, cu un declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis sau și-au restrâns activitatea, însă au apărut și
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]