15,723 matches
-
încearcă cu francii din Austrasia o unificare pe care o simbolizează încoronarea imperială a lui Carol cel Mare în anul 800. Astfel sînt fixate în secolul al IX-lea cele trei componente ale lumii medievale: Imperiul Bizantin, Islamul și creștinătatea latină. Dar, față de primele două, care cunosc o mare strălucire, cea de-a treia arată ca o lume subdezvoltată. Aceasta explică fără îndoială dificultățile marelui Imperiu franc care, la mai puțin de 30 de ani de la moartea fondatorului său (814) este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mănăstire; aici trebuie să se predea psalmii, notele, cîntul, calculul și gramatica; mai tîrziu, Carol cel Mare îi încurajează pe episcopi să deschidă școli rurale. Această Renaștere a învățămîntului se sprijină desigur pe o renaștere a scrisului și a limbii latine. S-a spus că, pentru Carol cel Mare, "scrisul este un mijloc de guvernare". Biograful său Eginhard a imortalizat imaginea impresionantă a marelui împărat care "avea obiceiul să-și pună sub perne tăblițe și foi de pergament în scopul de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
punct o scriere minunată, clară și lizibilă, care este strămoșul caracterelor noastre de tipar: minuscula carolină; astfel au fost salvate toate textele antice, sacre și profane, cele care mai puteau fi salvate. În același timp se lucrează la renașterea limbii latine, a cărei decadență, periculoasă pentru unitatea creștină ca și pentru unitatea politică, este oprită prin repunerea la loc de cinste a legilor gramaticii și ale sintaxei și prin studiul clasicilor. În timpul lui Carol cel Mare, în inima acestei renașteri se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care au dus la împărțirea Imperiului prin tratatul de la Verdun, în 843. El moare în 844 într-o bătălie în apropiere de Angoulême. Relatarea sa, compusă din 841 pînă în 844, este păstrată într-un manuscris de la sfîrșitul secolului (ms. latin, 9768 de la Biblioteca Națională). Interesul pe care-l prezintă acest document excepțional, contemporan cu evenimentele, se situează pe trei nivele: el ne informează asupra modalităților de stabilire a alianței dintre Ludovic și Carol împotriva fratelui lor mai mare, Lothar, alianță
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru a fi înțeles de soldații fratelui său; pentru același motiv, Carol, în fruntea trupelor france, face jurămînt în limba germană veche. După aceea, războinicii fiecărei armate fac jurămînt în propria lor limbă. Cît despre Nithard, acesta scrie în limba latină. 9. Nașterea Franței (secolele X XII) "Anul o mie", o idee falsă desigur, dar și timpul unei mari schimbări. După ultimele invazii, arabe, maghiare, normande, o extraordinară înflorire economică, demografică și culturală transformă Franța și Occidentul. De această mișcare beneficiază
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin consimțămîntul tuturor și, încoronat la Noyon de către arhiepiscop și de ceilalți episcopi, proclamat rege..." Richer, Histoire de France (ed.și trad. R. Latouche, Paris, Belles Lettres, 1964, II, p. 159-163). Acest discurs provine din Istoria Franței scrisă în limba latină, între 991 și 998, de un călugăr de la abația Saint-Rémi din Reims, Richer, pentru a continua Analele care, începute la Reims în secolul al IX-lea de arhiepiscopul Hincmar, se opreau în anul 882. Istoria lui Richer acoperă perioada 882-995
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autorul însuși. Acest manuscris este actualmente păstrat în Germania la biblioteca din Bamberg (cota E. III.3). Plecînd de la evenimentele care se desfășuraseră recent în apropiere de Reims, Richer, pasionat de istorie romană, reconstituie aici un discurs în maniera istoricilor latini. Este un discurs fictiv, pe care arhiepiscopul Adalbéron cu siguranță că nu l-a pronunțat în acești termeni. Dar, prin intermediul acestui discurs, Richer redă perfect atmosfera epocii cu împărțirea care îi opunea pe partizanii ultimului carolingian, Carol de Lorena (unchiul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este societatea feudală, în care se va încadra cvasi-totalitatea populației regatului vreme de mai multe secole. Pentru a caracteriza societatea Evului Mediu, în Franța și în ansamblul Occidentului, doi termeni sînt întrebuințați în mod curent: "*feudal", "feudalitate". Formați de la cuvîntul latin feodum, fief, acești termeni acoperă mai multe realități și pot să ducă la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Pekin". În sfîrșit, expansiune politică, sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a slavilor păgîni de dincolo de Oder. Acest apogeu este în același timp clasicism politic, artistic și intelectual. Secolul papei Inocențiu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a slavilor păgîni de dincolo de Oder. Acest apogeu este în același timp clasicism politic, artistic și intelectual. Secolul papei Inocențiu al III-lea (1198-1216), al împăratului germanic Frederic al II
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lungă obișnuință, se duceau în galop, înnebuniți, în adăpostul în care se știau în siguranță." Thomas Basin, Histoire de Charles VII (ed. și trad. C. Samaran, Paris, Belles Lettres, 1933, p. 85-87). Acest text, al cărui original este în limba latină, provine din Istoria lui Carol al VII-lea a lui Thomas Basin. Născut în 1412, în regiunea Caux, Thomas Basin, care a devenit în 1447 episcop de Lisieux, a cunoscut personal în copilăria sa ravagiile războiului în Normandia și în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
viitorul College de France, unde umaniști reputați au misiunea de a preda public greaca, ebraica, matematica. Paralel, publicarea în 1539 a celebrei Defense et illustration de la langue fraçaise de Joachim du Bellay este o pledoarie în favoarea limbii "vulgare" față de limba latină. Dar marii scriitori care se exprimă în franceză Rabelais (1494-1553), Calvin (1509-1564), poeții Pleiadei în jurul lui Ronsard (1524-1585), Montaigne (1533-1592) împărtășesc în egală măsură admirația umaniștilor pentru moștenirea Antichității și îi consideră pe autorii greci și latini nu numai maeștri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vulgare" față de limba latină. Dar marii scriitori care se exprimă în franceză Rabelais (1494-1553), Calvin (1509-1564), poeții Pleiadei în jurul lui Ronsard (1524-1585), Montaigne (1533-1592) împărtășesc în egală măsură admirația umaniștilor pentru moștenirea Antichității și îi consideră pe autorii greci și latini nu numai maeștri ai gîndirii, ci și modele de compoziție și de stil cu care se străduiesc să rivalizeze. Renașterea artistică. Pe plan artistic, Franța este pătrunsă de influența italiană chiar înainte de Războaiele italice, care nu vor face decît să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o importantă recurgere la imigrație. Străinii reprezintă actualmente aproximativ 4.500.000 de locuitori, în ordinea importanței: portughezi și algerieni (mai mult de 800.000 pentru fiecare comunitate), apoi marocani, italieni și spanioli (de la 400.000 la 500.000). Țările latine din bazinul mediteranean și Maghrebul reprezintă principalele contribuții. Regiunea pariziană, regiunea Rhône-Alpes și Provence sînt principalele centre de populație imigrată. Societatea: diversitate și uniformizare Orașe și sate. În 1945, Franța era încă după, formula lui Henri Mendras, cea mai "țărănească
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
comunală din Mans 1073-1085 Pontificatul lui Grigore al VII-lea 1095 Conciliul din Clermont: proclamarea primei cruciade de către papa Urbain al II-lea 1098 Întemeierea orașului Cîteaux 1099-1100 Prima cruciadă. Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul lui Roland 1100 Înființarea regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii de curte Sec. XI Mori de postav, de fier, de cînepă 1112 Revolta comunală din Laon 1115 Fundarea așezămîntului Clairvaux de către Sf. Bernard 1144 Sfințirea abației de la Saint-Denis 1145-1155 Portalul regal din Chartres 1147-1148 Cruciada a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1189-1192 Cruciada a III-a 1189-1199 Richard Inimă-de-Leu, rege al Angliei 1198-1216 Pontificatul lui Inocențiu al III-lea Sfîrșitul sec. XII Busola în Europa 1204 Cruciada a IV-a. Cucerirea Constantinopolului 1204 Cucerirea Normandiei de către Filip August 1204 Constituirea Imperiului latin din Constantinopol 1209-1213 Cruciada contra albigenzilor 1212-1250 Frederic al II-lea, împărat 1214 Bătălia de la Bouvines 1215 Anglia: Marea Chartă 1221 Moartea Sf. Dominic 1226 Moartea Sf. Francisc din Assisi 1229 Tratatul de la Paris între regele Franței și contele de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ludovic cel Sfînt la Mansourah 1254 Marea ordonanță privind reforma regatului 1259 Tratatul de la Paris între Ludovic cel Sfînt și Henric al III-lea al Angliei Mijlocul sec. XIII Moara de hîrtie, roaba, răspîndirea vîrtelniței pentru tors 1261 Sfîrșitul Imperiului latin din Constantinopol 1265 Thomas d'Aquino: Summa theologica 1265 Carol de Anjou, fratele lui Ludovic cel Sfînt, rege al Siciliei 1270 Cruciada a VIII-a. Moartea lui Ludovic cel Sfînt în Tunis 1275-1280 Romanul Trandafirului de Jean de Meung 1291
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Summa theologica 1265 Carol de Anjou, fratele lui Ludovic cel Sfînt, rege al Siciliei 1270 Cruciada a VIII-a. Moartea lui Ludovic cel Sfînt în Tunis 1275-1280 Romanul Trandafirului de Jean de Meung 1291 Mamelucii cuceresc Saint-Jean-d'Acre Sfîrșitul statelor latine din Orient 1294-1303 Pontificatul lui Bonifaciu al VIII-lea 1297 Canonizarea Sfîntului Ludovic 1302 Prima adunare a stărilor Înfrîngerea de la Courtrai în fața flamanzilor 1303 Atentatul de la Anagni 1307 Arestarea templierilor 1309-1377 Papalitatea de la Avignon 1309 Viața Sfîntului Ludovic de Joinville
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit, tributum, semn al cuceririi romane. Dreptul italic permite asimilarea pămîntului provincial în Italia pentru a-l scuti de acest impozit. Drept latin (statut de). Cetățeanul cu drept latin are aceleași drepturi civile ca un cetățean roman, dar are drepturi politice restrînse: poate vota, dar nu poate fi candidat la magistraturile romane. Acest statut este o etapă spre dreptul roman complet. Drept medieval
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit, tributum, semn al cuceririi romane. Dreptul italic permite asimilarea pămîntului provincial în Italia pentru a-l scuti de acest impozit. Drept latin (statut de). Cetățeanul cu drept latin are aceleași drepturi civile ca un cetățean roman, dar are drepturi politice restrînse: poate vota, dar nu poate fi candidat la magistraturile romane. Acest statut este o etapă spre dreptul roman complet. Drept medieval. Evul Mediu a cunoscut trei tipuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai multe ori pînă la Carol cel Mare. Această lege conține o clauză care a fost invocată în secolul al XIV-lea de către legiștii regelui Franței pentru a justifica a posteriori excluderea femeilor de la succesiunea regală. Scolastică. Cuvîntul vine din latinul schola, școală. El desemnează metoda de învățare și de raționament care a fost pusă la punct și practicată în universitățile medievale. Senat. În Antichitate: 1. La Gali, nume dat consiliului capilor de familii nobile ale unei cetăți. Consiliul controla viața
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
neoromantism patetic și vehement, al unei descătușări energetice de tip nietzscheean, altfel spus dionisiac. Cronotopul labișian (în sensul impus în hermeneutica apuseană de Mihail Bahtin) aparține neîndoielnic Moldovei de Sus, dulcei Bucovine, luminozității muntoase. O paralelă lexico-stilistică vizând preponderența elementului latin în Moartea căprioarei și Miorița este concludentă din perspectiva posibilităților analitice și interpretative ale profesoarei Mihaela Ciocoiu, care nu ezită să stabilească, pedant și meticulos, frecvența statistică și originea cuvintelor din cele două capodopere. Bibliografia indică fără dubii seriozitatea investigației
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
monoton, Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” Sărutul pământului nu este o atitudine naturalistă, ci un gest ritual, identificat cu sângele elementelor. CAPITOLUL AL IV-LEA Preponderența elementului latin (studiul lexicului pe baza textelor literare Moartea căprioarei și Miorița) „Mitul este o expresie profundă și de neînlocuit a aceleiași imagini a lumii care susține ca structură internă o întreagă cultură și evoluția sa istorică. În acest sens mitul este
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
categorii de statistici, analizând frecvența și originea cuvintelor separat pentru fiecare poezie, comparativ la amândouă și totale. Analiza statistică a celor două poezii duce la următoarele concluzii : 1. Diversitatea cuvintelor din punct de vedere al originii. Întâlnim cuvinte de origine latină, slavă, franceză, bulgară, albaneză, maghiară etc. 2. Preponderența elementului latin. Din cele 417 cuvinte 309 sunt latinești. 3. Elementul imediat următor ca frecvență este cel slav (din cele 417 cuvinte 50 sunt slave). 4. Labiș folosește relativ multe cuvinte. Din
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fiecare poezie, comparativ la amândouă și totale. Analiza statistică a celor două poezii duce la următoarele concluzii : 1. Diversitatea cuvintelor din punct de vedere al originii. Întâlnim cuvinte de origine latină, slavă, franceză, bulgară, albaneză, maghiară etc. 2. Preponderența elementului latin. Din cele 417 cuvinte 309 sunt latinești. 3. Elementul imediat următor ca frecvență este cel slav (din cele 417 cuvinte 50 sunt slave). 4. Labiș folosește relativ multe cuvinte. Din cele 417, doar 59 se repetă, după cum urmează: 39 de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]