9,370 matches
-
municipiul Giurgiu. Se spune că de mult, când încă turcii umblau pe meleagurile de pe malul stâng al Dunării și strângeau slugi pentru Imperiul Otoman, se afla aici un cioban, pe nume San Giorgio ce își adusese oile la păscut în lunca Dunării. Acesta a eliberat un mare grup de oameni ce trebuiau duși în Imperiul Otoman. Acesti oameni au rămas aici după eliberare și au format dintr-un loc de trecere un târg. Acest târg a purtat numele celui care a
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
le au vânturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/ h. Precipitațiile medii sunt de 500mm. Județul se află în sud estul României, la granița cu Bulgaria. La o distanță de 65km la sud de capitala București. Este situat în lunca Dunării, pe malul stâng al fluviului Dunărea. Așezarea geografică este situat în partea de sud a țării, în cadrul marii unități geografice numită Câmpia Română și este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică și meridianul 25°59` longitudine estică. Are
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune. Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie". În partea de vest a județului câmpia primește un caracter de stepă, iar în est crește gradul de împădurire
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcoviști și sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe și solurile de mlaștină. Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc. Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc. Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate specii având numeroși
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2-3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite pentru băi. Clima este temperat-continentală moderată cu influențe mediteraneene. Datorită configurației reliefului, clima este diferențiată în funcție de treptele de relief. Temperaturile
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
din formațiuni prealpine (șisturi cristaline, depozite sedimentare, magnetice, diabaze și porfire) alpine unde se conservă și amprente ale mișcărilor mai vechi (hercinice și acaledonice). Localitatea este așezată într-o zonă unde se întâlnesc Podișul Niculițelului cu Depresiunea Saon (Isaccea-Niculițel) și Lunca Dunării. Trăsăturile proprii reliefului colinar se regăsesc mai mult în partea de sud sud-vest, unde apar frecvent înălțimi ce depășesc 200 m. Nivelul de luncă, principala treaptă genetică a reliefului fluvial, își modifică aspectul mai ales la viituri, ducând la
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
este așezată într-o zonă unde se întâlnesc Podișul Niculițelului cu Depresiunea Saon (Isaccea-Niculițel) și Lunca Dunării. Trăsăturile proprii reliefului colinar se regăsesc mai mult în partea de sud sud-vest, unde apar frecvent înălțimi ce depășesc 200 m. Nivelul de luncă, principala treaptă genetică a reliefului fluvial, își modifică aspectul mai ales la viituri, ducând la formarea ostroavelor în albia minoră a Dunării. În fața portului a apărut, la începutul anilor 1980, o limbă de nisip, care, cu o uluitoare rapiditate, s-
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul Mureșului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini. Flora Municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
În Reșița se vorbesc multe limbi. Dintre care cea mai vorbită este româna, desigur. Se mai vorbește si croată, maghiară, sârbă, germană și multe altele. Sub aspect urbanistic, Reșița a cunoscut de asemenea, importante realizări: cartiere întregi de locuințe în lunca Pomostului, pe Moroasa și lunca Bârzavei. La Reșița funcționează un teatru, numit „George Augustin Petculescu" în clădirea Palatului Cultural (fostul Cinematograf Cultural), clădire monument istoric, imobilul este restaurat în perioada 2007-2010 de către Consiliul Județean Caraș Severin după preluarea de la Asociația
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
limbi. Dintre care cea mai vorbită este româna, desigur. Se mai vorbește si croată, maghiară, sârbă, germană și multe altele. Sub aspect urbanistic, Reșița a cunoscut de asemenea, importante realizări: cartiere întregi de locuințe în lunca Pomostului, pe Moroasa și lunca Bârzavei. La Reșița funcționează un teatru, numit „George Augustin Petculescu" în clădirea Palatului Cultural (fostul Cinematograf Cultural), clădire monument istoric, imobilul este restaurat în perioada 2007-2010 de către Consiliul Județean Caraș Severin după preluarea de la Asociația Plugarilor din Reșița Română, Casa
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
ocupă o suprafață de 4186,23 ha. Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă joasă, dar se înalță în șesul comun al Bistriței cu Siretul. Albia majoră al Bistriței este predominată în raza așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice. Bacăul prezintă un avantaj și prin poziționarea sa
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
avantaj și prin poziționarea sa în imediata apropiere cu linia de dislocație subcarpatică. Bacăul se află pe terase plane sau ușor înclinate cu o expoziție estică și sud-estică, în talazuri stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată. Luncile și terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viță de vie și cereale. Dacă în trecut modelarea reliefului se făcea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel care ridicând baraje și diguri, între anii
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
zile. Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ. Clasificare: Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru carne. Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Bulgaria, regiune a cărei reședința, orașul Ruse, se află chiar pe malul opus al Dunării. Este reședința județului, si, alături de Ruse, unul dintre cele două centre ale euroregiunii transfrontaliere Ruse-Giurgiu. Orașul se află atât în Câmpia Burnazului, cât și în Lunca Dunării, solul fiind nisipos. Orașul este capătul șoselei naționale DN5, care îl leagă de București și care se termină la punctul de trecere a frontierei de la podul peste Dunăre aflat la sud-est de orașul propriu-zis. Drumul face parte din ruta
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
din satele Boțârcani, Crintești, Gorănești și Țigănești. Are o populație de locuitori. A fost declarat oraș în 1968. Orașul Topoloveni este situat în partea central-sudică a României, în nord-vestul Munteniei, în partea de sud-est a județului Argeș, la contactul dintre lunca Argeșului și dealurile din platformă Cândești. Pârâul Cârcinov străbate localitatea de la nord la sud, iar râul Argeș scalda localitatea la limita să sudică. Localitatea este traversata de drumul național nr. 7 București - Pitești, aflându-se la 95 km de București
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
monumente de interes local. Unul este un sit arheologic reprezentat de din perioada Latène, aflată în punctul „Ciocârla”, pe malul stâng al Dâmboviței. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (datând din 1841) din satul Aprozi; și (1827) din lunca Argeșului (zona localității componente Budești). Localitatea dispune de Spitalul Orășănesc cu regim ambulatoriu. De asemenea, orașul are și dispensar cât și cabinet stomatologic, o grădiniță și un grup școlar.
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateș. Dintre apele stătătoare menționăm două lacuri cu suprafețe de 5ha, respectiv 4ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfășoară un șes format din terase locale de luncă, ce conțin plantații de salcie și plop. Pe lângă orașul propriu-zis, Târgu Bujor conține și satele Umbrărești și Moscu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Bujor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de 2.519 m. De-a lungul Jiului de Est s-a format o luncă și o terasă, aceasta din urmă având o suprafață netedă și fiind ușor fragmentată. Deoarece ocupă treapta intermediară dintre piemonturi și luncă ea a fost pusă în valoare prin culturile agricole și prin prezența în lungul acesteia a principalelor căi
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
fiind vârful Parângul Mare de 2.519 m. De-a lungul Jiului de Est s-a format o luncă și o terasă, aceasta din urmă având o suprafață netedă și fiind ușor fragmentată. Deoarece ocupă treapta intermediară dintre piemonturi și luncă ea a fost pusă în valoare prin culturile agricole și prin prezența în lungul acesteia a principalelor căi de comunicație. Prin Petroșani trece Jiul de Est și cei patru afluenți ai săi: Maleia, Staicului, Slatinioara și Salatruc. Datorită precipitaților abundente
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Cântă unul. Luncă lină, / miruie-mi-l cu sulfină. / Crengile, miresele, / peste doru-i țese-le. / Noaptea cu poenele, / graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
pe care îl facea vântul prin frunzele acestora. Din bătrâna pădure au fost însă defrișate suprafețe întinse și cultivate cu viță de vie. Se pare că acea specie de ulm ar fi dispărut de prin pădurile noastre, dar existența pădurii "Lunca Vînjului", la o distanță de numai 1500 de metri, dovedește că pe însuși terenul casei de cultură de azi, a existat înainte o pădure. Vechii locuitori ai satului Vînju Mare trăiau prin pădure după dealuri, unde își defrișaseră câte un
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
Vidin - Calafat - Cerneți - Drobeta Turnu Severin, drum folosit des de turci încă din prima lor invazie în Țările Române și devenind drum regulat odată cu stabilirea garnizoanei turcești în insula Adakaleh. Sociologul Sthal vorbește în lucrările sale despre o vama în «Lunca Vînjului» ținând cont că aici existau o varietate de legături între drumul Cetate - Cerneț - Dr.Tr.Severin și cel care lega Dr.Tr.Severin - Cerneț - Craiova de localitatea Vînju Mare. Reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza, în urma căreia moșiile mănăstirești precum și
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]