11,737 matches
-
și învingere a apărării adversarului, conduce la evoluția jocului și la apariția de noi procedee tehnice și variante de execuție a acestora, la înmulțirea schemelor tactice etc. În ceea ce privește evoluția tehnicii, diferite variante de execuție a unor procedee de lovire a mingii, datorită utilizării frecvente impuse de randamentul dat, au devenit cu timpul procedee de sine stătătoare. La baza dezvoltării și a evoluției jocului de volei, a stat în afara luptei directe din teren, și sfera creației, a realizării planurilor tactice și strategice
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
jocul cu trei sau patru jucători, echipa putându-se completa pe parcurs. 1916 - setul se va încheia când una din echipe realizează 15 puncte; câștigător fi declarat „cel mai bun din trei seturi”; începe să se sancționeze: atingerea fileului, cu mingea de două ori consecutiv și „ținerea” mingii; „rotația” devine obligatorie (este în vigoare și astăzi), dar cu alte amendamente. La început rotația era obligatorie numai la punerea mingii în joc (serviciul), după care jucătorii aveau dreptul să-și schimbe locul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
putându-se completa pe parcurs. 1916 - setul se va încheia când una din echipe realizează 15 puncte; câștigător fi declarat „cel mai bun din trei seturi”; începe să se sancționeze: atingerea fileului, cu mingea de două ori consecutiv și „ținerea” mingii; „rotația” devine obligatorie (este în vigoare și astăzi), dar cu alte amendamente. La început rotația era obligatorie numai la punerea mingii în joc (serviciul), după care jucătorii aveau dreptul să-și schimbe locul în formație în ambele linii și între
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mai bun din trei seturi”; începe să se sancționeze: atingerea fileului, cu mingea de două ori consecutiv și „ținerea” mingii; „rotația” devine obligatorie (este în vigoare și astăzi), dar cu alte amendamente. La început rotația era obligatorie numai la punerea mingii în joc (serviciul), după care jucătorii aveau dreptul să-și schimbe locul în formație în ambele linii și între cele două linii, fapt ce a determinat și specializarea pe posturi (trăgători, ridicători, jucători specializați în linia întâi și a doua
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
pe posturi (trăgători, ridicători, jucători specializați în linia întâi și a doua). În etapa actuală rotația și execuția serviciului a devenit obligatorie pentru toți jucătorii din teren. 1917- înălțimea fileului va fi fixată pentru bărbați la 2,43 m; 1920 - mingea putea fi jucată cu orice parte a corpului mai sus de centură; dimensiunile terenului se fixează la 18x9 m (după ce fusese la 18,28 m x 10,66 m); 1922- se fixează numărul de lovituri într-un teren la trei
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
sus de centură; dimensiunile terenului se fixează la 18x9 m (după ce fusese la 18,28 m x 10,66 m); 1922- se fixează numărul de lovituri într-un teren la trei; se definește noțiunea de „dublă” (două atingeri consecutive ale mingii de același jucător); apare linia de centru și se interzice depășirea ei; 1925 - se fixează o diferență de cel puțin două puncte pentru obținerea victoriei într-un set; 1935- nu se mai admite atingerea fileului; 1938- apare blocajul, fără a
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
fără a depăși cu palmele planul fileului; 1953 - apare linia de 3 m, pentru a delimita posibilitățile de atac ale jucătorilor din linia a doua; 1964- blocajul se poate realiza cu trecerea palmelor peste fileul; 1968 — jucătorilor care au atins mingea la blocaj li se permite jucarea mingii a doua oară consecutiv; 1982- serviciul nu mai poate fi blocat sau atacat de adversari; 1989- este modificată regula diferenței de cel puțin două puncte pentru victorie în set, ea fiind valabilă până la
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
1953 - apare linia de 3 m, pentru a delimita posibilitățile de atac ale jucătorilor din linia a doua; 1964- blocajul se poate realiza cu trecerea palmelor peste fileul; 1968 — jucătorilor care au atins mingea la blocaj li se permite jucarea mingii a doua oară consecutiv; 1982- serviciul nu mai poate fi blocat sau atacat de adversari; 1989- este modificată regula diferenței de cel puțin două puncte pentru victorie în set, ea fiind valabilă până la maximum 17-15; dacă se ajunge la 16-16
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
16-16 setul se va încheia 17-16; setul 5 se va desfășura sub formă de tie-break, cu regula de dinainte valabilă; 1992- se modifică regula tie-break-ului (set 5), care se va încheia la o diferență de cel puțin două puncte, iar mingea poate fi jucată cu orice parte a corpului (deci și cu piciorul) și în orice moment al jocului în afară de serviciu; 1994- în Grecia, Adunarea Generală a FIVB hotărăște: - acordarea libertății serviciului pe toată linia de fund a terenului; - atingerile consecutive
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
fi jucată cu orice parte a corpului (deci și cu piciorul) și în orice moment al jocului în afară de serviciu; 1994- în Grecia, Adunarea Generală a FIVB hotărăște: - acordarea libertății serviciului pe toată linia de fund a terenului; - atingerile consecutive ale mingii în timpul blocajului; - mingea trebuie lovită, ea nu poate fi nici prinsă nici aruncată; - mingea poate intra în contact cu orice parte a corpului. 1996 — linia de 3 m se prelungește în afara terenului de joc cu două „mustăți” întrerupte, fiecare având
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
orice parte a corpului (deci și cu piciorul) și în orice moment al jocului în afară de serviciu; 1994- în Grecia, Adunarea Generală a FIVB hotărăște: - acordarea libertății serviciului pe toată linia de fund a terenului; - atingerile consecutive ale mingii în timpul blocajului; - mingea trebuie lovită, ea nu poate fi nici prinsă nici aruncată; - mingea poate intra în contact cu orice parte a corpului. 1996 — linia de 3 m se prelungește în afara terenului de joc cu două „mustăți” întrerupte, fiecare având 1,50 m
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
moment al jocului în afară de serviciu; 1994- în Grecia, Adunarea Generală a FIVB hotărăște: - acordarea libertății serviciului pe toată linia de fund a terenului; - atingerile consecutive ale mingii în timpul blocajului; - mingea trebuie lovită, ea nu poate fi nici prinsă nici aruncată; - mingea poate intra în contact cu orice parte a corpului. 1996 — linia de 3 m se prelungește în afara terenului de joc cu două „mustăți” întrerupte, fiecare având 1,50 m; o linie trasată în prelungirea liniei laterale de pe partea arbitrului secund
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mustăți” întrerupte, fiecare având 1,50 m; o linie trasată în prelungirea liniei laterale de pe partea arbitrului secund va delimita o zonă de menținere a încălzirii în timpul jocului, pentru jucătorii de rezervă din fiecare echipă; 1997 — un jucător, la prima minge venită de la adversar o poate lovi succesiv, în mod neintenționat, sau o poate prelua cu două mâini de sus, aprecierea arbitrului fiind mai largă; 1998- se introduce regula tie-breake-lui pentru toate seturile; seturile sunt până la 25 de puncte, în caz
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
în caz de egalitate prelungindu-se la o diferență de două puncte; setul 5 se joacă până la 15 puncte; apare jucătorul „libero” care are echipament diferit, joacă doar în linia a doua, schimbarea nefiind operată în foaia de arbitraj; 1999- mingea poate atinge fileul la serviciu, fără a fi considerată greșeală; timpul la efectuarea serviciului este de 8” în loc de 5”; apariția timpurilor de odihnă impuse la 8 și la 16 puncte; a dispărut tentativa de serviciu; antrenorul are voie să se
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
lui și au schimbat în mare măsură multe aspecte de conținut privind precizia și constanța execuției acțiunilor de joc. Desigur, jocul de volei va continua să evolueze în vederea unor îmbunătățiri esențiale a „fazelor de joc”, în detrimentul multiplelor momente în care mingea nu se află în joc, fapt ce-i va îmbunătăți și spectaculozitatea. Toate aceste măsuri luate se canalizează pe trei direcții principale: 1. Asigurarea continuității și prelungirea duratei fazelor de joc. 2. Încadrarea jocului într-o anumită perioadă de timp
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
anumită organizare a colectivului, bazată pe răspundere reciprocă și pe stricta repartizare a funcțiilor ce revin jucătorilor. Podlaha R. în 1973, definește jocul sportiv ca fiind un complex de exerciții fizice practicate sub formă de joc cu un anumit obiect (minge, puc etc.) având dimensiuni specifice, prin care două echipe sau doi adversari se întrec conform unor reguli de organizare și desfășurare. În 1987, Eric Bayer pentru definirea noțiunii de joc sportiv, ia în considerație trei elemente: a. Activitatea jucătorului. b
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
jocului și rezultatul final al acestuia. Condițiile de desfășurare relativ stabile, precum și regulile precise adoptate de toți, constituie caracteristicile de bază ale jocurilor sportive. Reactualizate caracteristicilor jocurilor sportive elaborate de Leon Teodorescu (1975), sunt următoarele: - existența unui obiect de joc (minge, balon, oval, puc, bile); - caracterul de întrecere complex (individual și mai ales colectiv); - reguli de joc unitare și obligatorii stabilite de regulamente internaționale; - arbitraj oficial-neutru; - delimitarea duratei de joc (timp, prelungiri, seturi,games etc.); - precizarea criteriilor de apreciere (puncte, goluri
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
înscrie întrun cadru mai general al unor trăsături și caracteristici valabile pentru toate jocurile, dar cu particularitățile de rigoare care-l deosebesc. Inscriindu-ne pe această linie dintre caracteristicile cele mai generale vom aminti următoarele: - prezența unui obiect de joc (minge); - existența unor reguli unitare obligatorii; - existența arbitrilor care urmăresc respectarea regulamentului; - diversificarea desfășurării jocului în funcție de tactica utilizată, reușita acesteia depinzând de gradul de însușire a tehnicii specifice acestui joc corespunzător unui anumit nivel de pregătire și de vârstă. - diversificarea practicării
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
volei menționăm: - este un joc sportiv, în care jucătorii celor două echipe nu vin în contact direct în timpul desfășurării disputei, datorită faptului că sunt despărțite de plasă (disputa este o luptă indirectă); - este un joc sportiv în care acțiunile la minge se efectuează în principal cu mâna liberă sub formă de lovire sau respingere; - este un joc sportiv colectiv, jucătorii (în număr de 6 în teren) fiind constituiți în două echipe aflate într-un raport de adversitate tipică, de rivalitate sportivă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mâna liberă sub formă de lovire sau respingere; - este un joc sportiv colectiv, jucătorii (în număr de 6 în teren) fiind constituiți în două echipe aflate într-un raport de adversitate tipică, de rivalitate sportivă, situație determinată de lupta prin intermediul mingii în scopul obținerii victoriei. În timpul desfășurării jocului, componenții fiecărei echipe efectuează acțiuni individuale și colective pentru a contracara acțiunile adversarului și pentru a dobândi succesul în acțiunile întreprinse. - obligativitatea rotației, adică schimbarea zonelor în sensul acelor de ceasornic, după câștigare
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
acțiunile întreprinse. - obligativitatea rotației, adică schimbarea zonelor în sensul acelor de ceasornic, după câștigare serviciului, prevedere regulamentară ce a dus la formarea unor jucători compleți, cu o pregătire multilaterală, buni în atac și în apărare. - absența momentului de ținere a mingii, moment care permite jucătorilor să observe mai bine situațiile de joc, să aleagă în tihnă răspunsurile cele mai adecvate. În volei, jucarea mingii se face numai prin respingere și lovire, fapt ce necesită existența unor calități și abilități deosebite din partea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
jucători compleți, cu o pregătire multilaterală, buni în atac și în apărare. - absența momentului de ținere a mingii, moment care permite jucătorilor să observe mai bine situațiile de joc, să aleagă în tihnă răspunsurile cele mai adecvate. În volei, jucarea mingii se face numai prin respingere și lovire, fapt ce necesită existența unor calități și abilități deosebite din partea practicanților acestui joc sportiv. La evoluția tehnicii și conținutului jocului, o contribuție esențială a avut-o regulamentul de joc, care prin prevederile sale
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
ce necesită existența unor calități și abilități deosebite din partea practicanților acestui joc sportiv. La evoluția tehnicii și conținutului jocului, o contribuție esențială a avut-o regulamentul de joc, care prin prevederile sale aduce noi modificări privind tehnica de lovire a mingii, cum ar fi; lovirea cu orice parte a corpului, acceptarea în cazul primei lovituri a mingiilor ținute, duble, conduse sau împinse etc. - în organizarea jocului într-un teren nu sunt permise decât trei sau uneori patru lovituri (dacă mingea este
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
a mingii, cum ar fi; lovirea cu orice parte a corpului, acceptarea în cazul primei lovituri a mingiilor ținute, duble, conduse sau împinse etc. - în organizarea jocului într-un teren nu sunt permise decât trei sau uneori patru lovituri (dacă mingea este atinsă de blocaj, jucătorii echipei respective mai au dreptul la încă trei lovituri), în toate celelalte jocuri sportive, desfășurarea atacului și apărării este liberă sau condiționată de timp. - modul în care se consemnează rezultatul din timpul jocului, modul în
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
dată în principal de numărul redus de acțiuni de joc, ce pot fi însușite cu ușurință și care permit practicarea jocului, într-un timp relativ scurt. La aceasta se adaugă simplitatea regulilor de joc și utilizarea unui inventar sportiv specific (mingi, echipament pentru jucători, fileu, stâlpi) de fabricație străină sau indigenă puțin costisitoare și la îndemâna; - standardizarea dimensiunilor terenului de joc (18x9m) și împărțirea acestuia prin fileu (plasă) în două câmpuri egale (9/9 m); - voleiul impune jucătorilor o pregătire multilaterală prin
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]