9,778 matches
-
sînt cu necesitate omniscienți. Invers, NARATORII OMNISCIENȚI nu sînt cu necesitate omniprezenți: naratorul Doamnei Dalloway este uneori omniscient, dar nu omniprezent. ¶Chatman 1978. narator omniscient [omniscient narrator]. Un narator care știe (practic) totul despre situațiile și evenimentele povestite (Tom Jones, Moara de pe Floss, Eugénie Grandet). Un astfel de narator are un PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT și povestește mai mult decît poate să știe un personaj sau altul. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982; Todorov 1981
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lanț Semnificațiile brățării și colierului se regăsesc în simbolismul general al lanțului. Ca aspect negativ, lanțul privează subiectul de libertate (lanțul câinelui, cătușe). Împiedică și încătușează (lanțul sclavului sau al prizonierului). La limită, poate semnifica lanțul ce leagă piatra de moară de picioarele cuiva și simbolizează din acest punct de vedere, greutatea vinovăției sau a responsabilităților. Visul indică în acest caz îndepărtarea subiectului de o situație sau de conștiința sa morală. Dintr-o perspectivă pozitivă, lanțul servește unirii, împărtășirii sau comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Valorile sunt ceva mai mici la stimulii auditivi față de cei vizuali și cresc odată cu instalarea oboselii, atât centrale cât și periferice. Timpul de reacție simplu nu diferă semnificativ între sportivi și nesportivi, cercetările sugerând că ea nu poate fi antrenată (Mori și colab, 2002). În ce privește timpul de reacție complex, acesta este practic de două ori mai mare, deoarece valoarea timpului cerebral de conducere este considerabil mai mare (Zemkova și Hamar, 1998). Spre deosebire de timpul de reacție simplu, cel complex poate fi îmbunătățit
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și al lui Vasile Breban, preot. B. face școala la Lugoj, unde tatăl său funcționa în cadrul Episcopiei Greco-Catolice, apoi, după desființarea acesteia odată cu interzicerea cultului greco-catolic în 1948, devenit mirean, trăia din veniturile de proprietar al unor mici unități productive (moară, presă de ulei). Exmatriculat din liceu în 1951, ultimul an de studiu, din cauza originii sociale „nesănătoase” - fiu de „exploatator” -, B. își termină studiile în formula „fără frecvență”, la Oradea, unde lucrează ca funcționar. După bacalaureat (1952), se stabilește la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
de asemenea, este ascensiunea în plan socialeconomic a unor elemente din lumea satului, așa cum era Dănilă Morariu, fost căpătăier din Ulmi, pe care comisia centrală de revizie l-a trecut în rândul negustorilor din starea a III-a pentru că ținea moara boierească. Accente istoriografice 38 posesie cu 50 galbeni pe an45. O traiectorie oarecum diferită a avut Dumitru Carabulea, el și Antonachi ( zis Antonachi, n.ns) fost căpitan, venit din Codăiești, ținutul Vaslui, a devenit birnic în Belcești, dar și vornic
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
propagandistic ale perioadei Răsună valea (1950) ; Viața învinge, În sat la noi (1951) ; Mitrea Cocor (1952) ; Nepoții gornistului (1953) ; Brigada lui Ionuț, Răsare soarele (1954) ; Desfășurarea, Directorul nostru, Alarmă în munți (1955) ; Nufărul roșu, Pe răspun‑ derea mea (1956) ; La Moara cu noroc, Râpa dracului, Citadela sfărâmată, Vultur 101, O mică întâmplare, Erupția (1957) ; Ciulinii Bărăganului, Bijuterii de familie (1958) ; Viața nu iartă, Mingea (1959) ; Valurile Dunării, Furtuna (1960) Evoluții cinematografice Prin naționalizarea mijloacelor de producție (11 iunie 1948), trec în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1956, nici nu mai intră în discuție ca subiecte de scenariu. Marea majoritate a producției acestei perioade, pentru a fi evitate riscurile ideologice ale scenariilor originale, sunt transpuneri pe ecran de opere literare publicate, verificate, trecute deja prin filtrul cenzurii : Moara cu noroc (I. Slavici), Citadela sfărâ‑ mată (H. Lovinescu), Pasărea furtunii (P. Dumitriu), O mică întâmplare (Sütő András), Ora H (Nicuță Tănase), Vultur 101 (Nicolae Tăutu), Două lozuri (I.L. Caragiale), Ciulinii Bărăganului (Panait Istrati), Viața nu iartă (Al. Sahia) etc.
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
internat cu forța la balamuc, ori e dezorientat, și atunci trebuie dusă cu el muncă de lămurire. Cvartum non datur. Regăsim un topos al propagandei filmice bine înfipt în creierul colectiv în 1990 : „Iliescu te votăm, te votăm cu toții/ Ca să moară de necaz leneșii și hoții”. Cine nu era cu Iliescu, moștenitorul în efigie al lui Ceaușescu, era exclus să fie harnic sau cinstit. Dar momentul de maximă virulență propagandistică a filmului este lichidarea dușmanului Crețu. După o luptă scurtă, teroristul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
act de justiție ca burjui și chiaburi ai vremurilor noastre ? Neplăcute întrebări, și mai neplăcute răspunsuri. Chiar și pentru posteritatea unor cineaști ca Jean Georgescu și Victor Iliu, autori ai unor opere cinematografice de excepție, O noapte furtunoasă și La Moara cu noroc, dar și ai acestei mostre de propagandă criminală. „O să rămânem singuri, Avrame !”, îi zice nevasta „orien tată” țăranului care vrea să se păstreze neutru, „de capul lui”. Ea nu spune : „E bine ce zic comuniștii ăștia !”, dar solicită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și mesianismul Tovarășului, avându-l ca model pe Stalin. Există în În sat la noi o singură imagine care sparge crusta propagandistică, lăsând să se vadă vocația de cineast autentic a lui Victor Iliu, care se va manifesta în La Moara cu noroc. În plin joc și voie bună, printre țăranii beți de fericirea Colectivizării, aparatul descoperă figura unei bătrâne îmbrăcate aproape ca o mireasă, pe care se fixează într-un prim-plan deja neobișnuit - erau foarte rare momentele în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe spate, șuierându-i ce-o așteaptă dacă îl trădează. Este imaginea complexă a doi oameni vii, a două personaje adevărate, nu încarnări de scheme propagandistice. Nufărul roșu, Pe răspunderea mea (1956) sau Să n-ai dreptate singur Până la La Moara cu noroc, cinematografia socialistă se îmbogățește cu două producții propagandistice „soft”. Nufărul roșu, cu și pentru copii, este primul film color românesc, în care apare pentru prima dată Toma Caragiu, într- un mic rol de tâlhar. Schema propagandistică pe baza
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
creativii” nu sunt buni de nimic fără intervenția muncitorilor care îi aduc la realitate. Această comedie ușoară promovează insidios un puternic principiu politic comunist : mai bine să greșești împreună cu masele, colectivul, Partidul, decât să ai dreptate de unul singur. La Moara cu noroc (1957) sau Propaganda prin alegere Prima operă literară aparținând vechiului regim menită ecranizării (O scrisoare pierdută, 1953, este teatru filmat) trebuia selecționată cu mare grijă, ca „să nu fie probleme”. Din punctul de vedere al propagandei comuniste, Moara
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Moara cu noroc (1957) sau Propaganda prin alegere Prima operă literară aparținând vechiului regim menită ecranizării (O scrisoare pierdută, 1953, este teatru filmat) trebuia selecționată cu mare grijă, ca „să nu fie probleme”. Din punctul de vedere al propagandei comuniste, Moara cu noroc era alegerea perfectă. Auri sacra fames, blestemata sete de aur, este tema fundamentală a nuvelei lui Slavici. Cine părăsește pentru bani liniștea colibei sale e pierdut. Banii n-aduc fericirea, ci nenorocirea. Sărac și cinstit, cum va spune
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu avea rost să fie distruse. Imaginea distrugerii ușii bisericii ar fi fost considerată de aparatul de propagandă al Partidului inoportună în acel moment. Încă un lucru neplăcut pentru autoritățile comuniste ar fi putut să fie în legătură cu autorul, nu cu Moara cu noroc : Ioan Slavici a fost un filogerman declarat. Dar asta consemnează istoria literaturii, nu un generic de film. Râpa dracului (1957) sau Sex coregrafic Schema din thrillerul amoros Râpa dracului, realizat de Jean Mihail în 1957, e previzibilă : chiaburul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Violonistul” Serdici, apostol al ideilor socialiste, îi dă un pumn. Ca la începutul anilor ’50, personajele scot bule agit-prop pe gură aidoma celor din benzile desenate. Tot ce se câștigase ca „păcălire” artistică a propagandei prin Desfășurarea, Directorul nostru, La Moara cu noroc se anulează în Viața nu iartă, care, în cei aproape trei ani cât a durat realizarea lui, a pierdut contactul până și cu evoluția lozincilor oficiale. Publicitate : Militarul Serdici către militarul Vladimir : „Taci ? Ți- e rușine ? De ce ? Ai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spus această frază heideggeriană marilor ideologi comuniști, ți-ar fi replicat că ea aparține unui filosof nazist. Valurile Dunării (1960) sau Casablanca Sfârșitul primului deceniu de cinema socialist e marcat, glorios, de Valurile Dunării. Scenaristul Titus Popovici reușește, după La Moara cu noroc, să contribuie la însă mânțarea în pătratul dictaturii a încă unei opere viabile. Și acum n- o mai face sub scutul unui clasic al literaturii, ci pe un scenariu original despre august 1944, întreprindere în premieră, mult mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o dată (1982) 234 Întunericul alb (1983) 234, 241 J Joe Hill (1971) 188 Jurnalul unei cameriste (Le journal d’une femme de chambre) (1964) 188 L La capătul liniei (1983) 234, 243, 245 La dolce vita (1960) 181, 188 La Moara cu noroc (1957) 61, 81- 82, 92, 94, 103, 105 La nord prin nord‑vest (North by Northwest) (1959) 188 La patru pași de infinit (1964) 115 La vârsta dragostei (1963) 111, 113-114 Labirintul (1980) 192, 241 Liniștea din adâncuri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în vedere aplicațiile practice ale sedimentării în câmp gravitațional pentru caracterizarea sistemelor grosier-disperse și microeterogene prin raza particulelor disperse am 128 folosit această metodă la analiza tufului vulcanic de Tociloasa. În acest scop tuful vulcanic a fost măcinat cu o moară cu bile de oțel timp de 30 minute. Utilizând o balanță de sedimentare descrisă în IV.4.1 s-au înregistrat în aceleași condiții (mtuf vulcanic=45g, H2O=1l), 10 curbe de sedimentare. În baza curbei de etalonare a balanței
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
pe cei care se cred infailibili - bărbații: „Voinico, tu să stai în apărare,/ Căci, ești cât o cămilă de-ncălată/ și nu-l răbda pe soț a te-njurare;/ Tu, pirpirio, nefiind bărbată,/ Cumplită fii ca tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a proprietății cuiva, decât o violare a unei femei. Tânăra simbolizează și recompensează în același timp făina sustrasă, ceva material, care va substitui furtul, personalitatea ei fiind total ignorată.933 John, unul dintre cei doi tineri lezați de avariția proprietarului morii, se teme de o confruntare fizică cu acesta, și profită de bunurile acestuia, de data aceasta mama tinerei, sentimentele personajului feminin nefiind puse însă în discuție. El trebuia să acționeze prin violență sexuală, să dovedească, asemeni prietenului său, că este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc neumblat". Vindecarea de "roșață" sau de "rofii" se face cu ajutorul "stropilor care cad de pe roțile morii" sau cu "rouă de pe iarbă", care se iau în zori, "până a nu răsări soarele" și se spală copilul 211. Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Diminutivarea inițială, adresativă, ca refren tematic ,reluată prin cuvântul de bază, simbolizează trecerea de la starea de fapt, constatativă, la asumarea unei deveniri în firea lumii care se ascunde în propria-i matcă existențială: " Inimioară, inimioară, / Cum te-aș măcina prin moară, / Să te fac cum ai fost iar. Inimă, pământ și lut, / Eu mi te-aș spăla și-n Prut / Ca să fii ca de demult. / Să-mi găsesc pe cineva, / Să-mi descuie inima, / Ce-ar vedea s-ar spăria, / C-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce stare de lucruri se referă vorbitorul. O posibilă consecință ar fi să-i ceară acestuia să expliciteze el propriul său enunț anterior. 4.3.2.2. Eliminarea ambiguităților gramaticale Să considerăm următorul schimb verbal Între doi necunoscuți A: O moară pe aici? B: Este una mai la vale, pe stânga. Receptând enunțul, B se confruntă, Într-o primă etapă, cu un alt tip de ambiguitate decât cea semantic-lexicală, o ambiguitate de natură morfologică. În urma decodării, el obține două forme logice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
morfologică. În urma decodării, el obține două forme logice: Într-una, omoară constituie un singur cuvânt funcționând ca verb; În cealaltă, moară este substantiv, iar o este articol nehotărât Cineva Întreabă dacă cineva omoară pe aici. Cineva Întreabă dacă există o moară pe aici. Pentru a descifra semnificația lingvistică a enunțului, B trebuie să contextualizeze cele două forme logice pentru a o selecta pe cea mai pertinentă. Dezambiguizarea se realizează simultan cu atribuirea referenților. Să ne imaginăm situația În care ipoteza că
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]