9,128 matches
-
a unei solidarități garantate de către stat și calea asociativă (sub aspectele sale cele mai eterogene: sindicate, cooperative, asociații) a solidarității între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă ar putea organiza propriile legături de solidaritate doar pe resursele sale asociative. Doar un serviciu public, preocupat de interesul general, părea capabil să îi lumineze pe orbii partizani. Numai statul părea capabil
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bunei funcționări economice a societății liberale. Socialul înlătură din funcționarea economică acea parte a sărăciei pe care trebuia să și-o asume, de bine, de rău, în secolul al XIX-lea"55. Segmentarea acțiunii publice vizează neutralizarea forței conflictelor dintre patroni și muncitori, și aceasta în scopul fondării unei democrații reprezentative. Pentru republicani, nu exista o chestiune socială în jurul antagonismului capital/muncă, ci probleme sociale care se cereau identificate și rezolvate izolat, una după alta, în cea mai simplă descriere a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sindicale, profesionale sau culturale care reprezintă țara reală, precum și către promovarea animatorilor corpurilor intermediare 234". Viața politică municipală părea, într-adevăr, confiscată de un mic cerc de "notabili" ieșiți din nucleul tradițional al profesiilor liberale, comercianților, meșteșugarilor și altor câtorva patroni de întreprinderi familiale. Acești notabili decideau în funcție de imaginea pe care o aveau ei despre trecutul orașului și despre care credeau că servește legitimării durabilității sale. Temându-se să nu fie dați la o parte de noile grupuri sociale, pe care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
câștiga în consistență decât dacă promovarea dezbaterilor publice va avea loc simultan cu recunoașterea capacităților reglatoare ale dreptului, mai ales în ceea ce privește "preaplinul alianțelor între puterea municipală și marile grupuri urbane"470. Arestarea primarului din Grenoble sau punerea sub urmărire a patronului numărul unu mondial al BTP-ului nu ar fi fost de imaginat în anii 1960 și 1970. Astăzi, dacă pierderea imunității elitelor atunci când e vorba de încălcări ale legii este incontestabilă, reacțiile publice față de tot felul de "afaceri" și mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
XIX-lea, pentru a deveni punctul de reper în ceea ce privește construcția patronală. Experiența mulhousiană ține de tradiția socială protestantă. Figură importantă a începuturilor catolicismului social, vicontele Villeneuve de Bargemont va îndemna în zadar patronatul catolic să se inspire din această metodă. Patronii catolici nu vor adopta decât mult mai târziu această politică, sub cauțiunea enciclicei Rerum Novarum (1891), în care Leon XIII subliniază că rolul bisericii este acela de a ajuta omul să se elibereze de o iluzorie libertate economică care permite
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
toată clasa mijlocie" (p. 230) (R.-H. Guerrand, op. cit., 1992). 10 Citat de L. Houdeville, op.cit., 1969, p. 187. 11 Louis Houdeville povestește o anecdotă relatată în jurnalul Combat din 12 ianuarie 1952: "[...] Domnul Claudius-Petit, când i-a întrebat pe patronii care construiau locuințe pentru muncitorii lor: "De ce, în loc să prevadă în fiecare locuință un loc pentru mașina de spălat, nu se gândeau să înființeze o spălătorie cu uscător în fiecare imobil"", se aștepta să i se răspundă că nu era precaut
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mănăstiri feminine cu 20000 de monahii. Vinul și aspectul religios sunt strâns legate în spiritul așa-numiților "truditori ai viilor"91, așa cum o arată și devoțiunea lor față de toți sfinții podgoreni. În creștinismul medieval, toate breslele își alegeau un sfânt patron însărcinat cu protejarea lor. În timp ce, de obicei, un singur sfânt tutelar patrona ansamblul unei profesii, hagiografia catolică propune un număr impresionant de avocați ai vinului. E adevărat că data la care fiecare sfânt este prăznuit corespunde unor momente "critice" ale
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
IV-lea și ale cărui moaște au fost mutate de împăratul german Carol al IV-lea, rege al Boemiei (1346-1378) la Praga, în viitoarea catedrală omonimă (începută în 1344, catedrala Sfântul Vitus va fi terminată în 1929), așadar de la acest patron al Sfântului Imperiu Romano-German94 se aștepta facilitarea unei bune coaceri a strugurilor... precum și tămăduirea unor maladii nervoase (mai ales a epilepsiei, încă numită "dansul sfântului Guy" în cea mai mare parte a limbilor Europei); în timp ce sfântul Urban (episcop de Langres
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Les vins de France, colecția "Que sais-je?", nr. 208, PUF, Paris, 1994, p. 59 și următoarele. 89 Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în 2004. (n. trad.). 90 Infra., p. 71. 91 Astfel erau numiți odinioară viticultorii în Franța. 92 Sfântul patron al viticultorilor francezi îl are drept echivalent mai ales pe sfântul Trifon în Balcani (sărbătorit la 1 februarie). 93 Podgorean din Trier și martir, cultul Sfântului Werner s-a răspândit, începând cu secolul al XVI-lea, și în Franche-Comté, în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
februarie). 93 Podgorean din Trier și martir, cultul Sfântului Werner s-a răspândit, începând cu secolul al XVI-lea, și în Franche-Comté, în Burgundia și în Auvergne, sub numele de sfântul Vernier (sau Verny). 94 Sfântul Guy este de asemenea patronul Boemiei, al Pomeraniei, al Saxoniei, al Saxoniei de Jos și al Siciliei. 95 J.-F. Gautier, Histoire du vin, colecția "Que sais-je?", nr. 2676, PUF, Paris, 1992, (a doua ediție, 1996), p. 46 și următoarele. 96 "Banchet" (în franceză, în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sway, Revenue, execution of the rest, Beloved sons, be yours; which to confirm, This coronet part between you. KENT: Royal Lear, Whom I have ever honored aș my king, Loved aș my father, aș my master followed, Aș my great patron thought on în my prayers Pe toate forțele-ale căilor cerești, Prin care existăm sau ne sfîrșim, Aici dezic orice paterne griji, Rudirea, datoria sîngelui, Si ca străină mie și-inimii Te țin de-acuma pururi. Scitul bàrbar Sau cel care
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
to th' encounter, Or whether gasted by the noise I made, Full suddenly he fled. GLOUCESTER: Let hîm fly far. Not în this land shall he remain uncaught; And found dispatch. The noble Duke my master, My worthy arch and patron, comes tonight. By hîș authority I will proclaim it, That he which finds hîm shall deserve our thanks, Bringing the murderous coward to the stake. He that conceals hîm, death. EDMUND: When I dissuaded hîm from hîș intent, And found
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de-al meu drept, mă și reped la el, Ori speriat de larma ce-am făcut, Deodat fugit-a. GLOUCESTER: Fugă cît de mult, Nu-n țara asta va scăpa neprins, Iar prins, e mort. Ducele,al meu stăpîn, Vrednic patron și prinț, spre sear' e-aici: De el îndrituit, voi proclama Că cine-l află va lua răsplată, De-aduce pe-ucigașul las la stîlp; Cine-l ascunde, moartea. EDMUND: Cînd am cercat să-l scot din gîndul lui, Fiind
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Endreș este deosebit de însemnată: ceea ce e esențial în atitudinea lui Petru Arjoca și a lui Iona Jămănar față de muncă este stăpânirea tehnicii. Amândoi sunt niște specialiști, dominați de meseria lor, pe care o practicau cu aceeași dragoste și în timpul exploatării patronilor și în timpul eliberării de exploatare. Este o dragoste pentru munca privită în afara conținutului ei de clasă. Atitudinea este greșită. Un muncitor conștient nu poate lucra cu aceeași tragere de inimă pentru dușmanul lui de clasă, ca și pentru regimul care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rece a unor probleme vii ale realității, trăsături caracteristice multora dintre poeziile citite, se datoresc influenței încă a acestor curente decadente. Va tresări, însă nu o singură dată, plăcut surprins la lectura unora dintre poezii. Sângele popoarelor de Radu Boureanu, Patronul și altele de Maria Banuș, poemele simple și proaspete ale lui Victor Tulbure, Dan Deșliu și ale altor poeți tineri, îl vor face să exclame: - Iată! Aici este ceva nou! Nu se poate să nu fie nici un salt aici... Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din membrii săi să o privească, măcar pentru o clipă, din punctul de vedere al unui muncitor? Cînd se ivește un subiect de care sînt interesați muncitorii în sine, este acesta considerat din alt punct de vedere decît cel al patronilor?"3 Aceeași întrebare ar fi putut fi ridicată referitor la sclavii din republicile antice și moderne, în privința femeilor de-a lungul istoriei pînă în secolul al XX-lea, a multor oameni oficial liberi dar de fapt privați de drepturi democratice
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Dar datorită consecințelor adverse față de egalitatea politică, este nefavorabil dezvoltării democrației dincolo de nivelul poliarhiei. Din motivele mai sus menționate, capitalismul de piață reprezintă un solvent puternic pentru regimurile autoritare. Cînd transformă o societate din proprietari de pămînturi și țărani în patroni, angajați și muncitori; din mase rurale needucate și abia capabile de supraviețuire și de cele mai multe ori, nici măcar atît în locuitori știutori de carte, urbanizați și bucurîndu-se de o anumită siguranță; de la monopolizarea tuturor resurselor de către o elită, oligarhie sau clasă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de refugiați îngroziți de teroare, încercînd din răsputeri să scape de violență, represiune, teroarea genocidului, "epurare etnică", înfometare și de alte orori cu care s-au confruntat în țările de origine. Presiunilor interne li s-au alăturat și cele externe. Patronii au sperat să angajeze imigranți cu un nivel de plată și condiții de muncă scăzute, care nu-i mai atrăgeau pe cetățenii nativi. Imigranții abia sosiți în țară doreau ca rudele din străinătate să li se alăture. Cetățenii animați de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fericită. — Luke, personalul de la Brandon Communications... zic, făcînd un pas spre el. Ei sînt familia ta. Ți-au fost loiali toți anii ăștia. GÎndește-te cum te-ai fi simțit dacă Amy ar fi fost fiica ta. Ai fi vrut ca patronul ei să ia atitudine. Adică... tu ești propriul tău stăpîn! Ideea e că nu te obligă nimeni să lucrezi cu cine nu dorești. O să discut cu ei, continuă Luke să stea cu privirea În pămînt. O să le spun ce am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
noi în această discuție. Înțeleg însă și exasperarea d-lui Tănase noi tot așteptăm "știucile mari" și primim deocamdată, aproape exclusiv, plevușcă. Până la urmă, singurul pește ceva mai mare ieșit la suprafață este, pe moment, Felix, lider de partid și patron de trust media. Zilele trecute, am mai aflat că președintele n-ar fi avut relații cu Securitatea, deși chiar CNSAS-ul a trebuit să recunoască faptul că i s-a distrus un dosar de colaborator cu Direcția Militară a Securității
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pregătiți, selecția negativă a cam dispărut, pentru că ar afecta activitatea și, deci, profitul acelor firme, nu? La stat, desigur, e mai comod să stai! Dorin Popa: Da, băiatul meu Andrei, student la Design, lucrează la o asemenea firmă în care patronul, înainte de a-l angaja, l-a școlit pur și simplu, dându-i mereu teste, indicându-i materiale pe care să le consulte și bibliografii occidentale. Așa se face că, în 2005, pentru a-i aduce cărțile dorite, mi-am lăsat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dându-i mereu teste, indicându-i materiale pe care să le consulte și bibliografii occidentale. Așa se face că, în 2005, pentru a-i aduce cărțile dorite, mi-am lăsat smochingul în State, că depășeam greutatea permisă în avion. Cu patronul respectiv fusesem coleg la "Ziarul de Iași" el era student la medicină dar nu mi-a trecut prin minte să-i spun că Andrei este fiul meu. A aflat, întâmplător, după destulă vreme de la angajarea băiatului. Da, cred, ca și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vor fi citit în afara studenților și masteranzilor mei, cărora ani în șir le-am dat-o la bibliografie la început, le-am făcut copii după ediția mea americană, apoi au putut avea acces la ediția românească. Bun. Nu știu dacă patronul fiului tău l-a citit pe Backer, nu știu nici măcar dacă a auzit de acest autor, important mi se pare că a procedat ca și cum l-ar fi citit, că a înțeles importanța investiției în educație, care e întotdeauna rentabilă. Rămâne
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
serioase. Pe de alta, problemele ce țin de patronate mă fac să am mari dubii asupra obiectivității diverselor ziare, radiouri, televiziuni. Din acest motiv, mă uit la știri la televiziunea publică, la care măcar sunt și eu o particică de patron, iar de la ora 22 noaptea, vreo două ore, răsfoiesc vreo cinci-șase ziare centrale și toate localele care au ediție electronică, pentru a mă lămuri și eu ce se petrece în urbe, în țară, în lume. Pentru lume, mă mai uit
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
omul de afaceri român ar fi făcut orice. Acum, aproape că le este indiferent dacă sunt criticați într-o gazetă, că sare Sorin Roșca Stănescu să-i apere! Liviu Antonesei: Presa și-a pierdut prestigiul pe mâna sa și a patronilor săi, că doar orice pasăre pre limba ei piere. Mă uit la cazurile de șantaj cercetate numai în ultimul an, mai ales în provincie, că de rechinii mari Parchetul și Poliția par să se teamă, și îmi dau seama, ca
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]