10,542 matches
-
de drum, agentul s-a-ntors spre mine și și-a scos pipa din gură. - De la cine cumperi acum?, m-a-ntrebat. - Acum e greu să găsești un furnizor, am zis. Cei mai mulți au plecat. A-nceput să mă-ntrebe pe cine știam și am pomenit un număr de oameni deja plecați. A părut mulțumit de informațiile astea fără valoare. Dacă faci pe mutul cu gaborii, ăștia te trosnesc. Vor să le dai ceva, chiar dacă aia ce le dai nu e de nici un folos. A-ntrebat ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
dintr-o bucată, cu un accent sudic prefăcut. Renunțasem de douăzeci de ani să-ncerc să mă dau unu’ dintre băieții populari. I-am zis că așa o schemă nu e deloc genul meu și după aia n-a mai pomenit de idee. Dreptul penal e una dintre rarele profesii În care clientul cumpără norocul altcuiva. Norocul majorității oamenilor e strict netranferabil. Dar un avocat bun În penal Își poate vinde norocul lui clientului și cu cît vinde mai mult noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mexican ieftin. Ne Înverzim și nimeni nu poate scăpa de o dependență de clorofilă. O doză și ești agățat pe viață. Ne transformăm În plante. * * * Tinerilor branșați pare să le lipsească energia și bucuria spontană de a trăi. CÎnd aud pomenindu-se de verdeață sau de marfă, se electrizează ca de la o doză de coca. Țopăie și zic: „Super! Omule, să băgăm mare! Să ne spargem!” Dar după o injecție se prăbușesc Într-un fotoliu ca un bebeluș resemnat, care așteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Acolo va fi țara pe cât timp vor fi ei aici“. Și porniră în automobilele grămădite în curte. Credeam că pentru multă vreme. Eram atât de agitați, des părțirea se făcu în așa grabă, îmbrățișările așa de repezi, încât ne-am pomenit singure, înainte de a ne reculege, pe drum spre casă pentru a preveni pe ceilalți din familie. Dar ei, după ce au ajuns la Cartierul General, s-au întors și ne-am pomenit cu dânșii. Revedere fără multă bucurie, căci o știam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa grabă, îmbrățișările așa de repezi, încât ne-am pomenit singure, înainte de a ne reculege, pe drum spre casă pentru a preveni pe ceilalți din familie. Dar ei, după ce au ajuns la Cartierul General, s-au întors și ne-am pomenit cu dânșii. Revedere fără multă bucurie, căci o știam vremelnică și cu o nouă despărțire în perspectivă. Într-una din zilele următoare Ionel sosi, crezând că pleacă definitiv și de astă dată; Pia și Costache erau ieșiți. Era în salonaș
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de fruntaș. Istoria automobilului nostru însă nu se sfârșise: patru zile mai târziu (29 nov.), un agent, de trei ori, a venit ca să ridice pe Pia „pentru o afacere de automobil dispărut“. Nici dânsa, nici eu nefiind acasă, ne-am pomenit cu el în dimineața următoare la orele 8. Avea însemnele oficiale, dar nici un ordin scris. Am însoțit-o la Kommandantură, unde ne-a introdus într-un birou și a dispărut ca să anunțe pe șeful lui. Șezând acolo nedumerită, îmi dedei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne aduceau câte un plocon bun. Cu cât se apropia Crăciunul și sărbătorile noastre, cu atât ne chinuia gândul cât de triste au să fie pentru noi toți, mai ales pentru soțul meu închis. Dar deodată, la 14 decembrie, ne pomenirăm, pe neașteptate, cu el acasă. Era așa de slăbit, încât ne-a speriat. I-au dat drumul, zicând că nu mai voiesc să interneze persoane în vârstă de 60 de ani. Pretext stupid, căci mai întâi pe Carabatescu ar fi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
devenit miniștri de afaceri străine în țările lor. Doi vrăjmași îndârjiți prin eșecul ce au avut în misiunea lor la noi, pe primul îl credeam, mai ales, vindicativ și pornit. arestarea doamnei alexandrina cantacuzino În dimineața de 22 decembrie mă pomenii cu Hartenstein, șeful poliției, însoțit de doi agenți civili. Înalt, gras și roșu, într-o uniformă care-l strângea la gât. Îl băgai în sala de biliard și amândoi stând în picioare, el începu să strige și să mă acuze
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prisosul lor, ci, într-adevăr, împărțeau frățește cu cei mai nenorociți ca ei. Cu cât urcai pe scara socială, cu atât frica și egoismul creșteau la cei rămași în București. [Astfel, bunul nostru preot Negulescu în ziua de Crăciun nu pomeni pe rege. Mă dusei a doua zi la slujbă și îl întrebai de această omisiune. Îmi mărturisi că-i fusese frică de mutra unui domn blond care semăna a german și nu era decât un locuitor din strada noastră. „Dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zi la slujbă și îl întrebai de această omisiune. Îmi mărturisi că-i fusese frică de mutra unui domn blond care semăna a german și nu era decât un locuitor din strada noastră. „Dar ați auzit că azi l-am pomenit cu rost, ca pe întreaga familie regală, căci mi-a părut rău de ce am făcut stăpânit de frica internării.“ De atunci n-a mai șovăit.]( Ediția I, 1937, p. 63. ) viscolul Până aci vremea era dulce și frumoasă, în unele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rău era de noi ca de sârbi, care aveau marea pentru a fugi în lumea aliată și civilizată. sărbătorile De Crăciun, la noi, nici un semn de sărbătoare, dar la spital am fost cu părintele Negulescu, le-a făcut slujba, a pomenit pe rege și familia regală. Pe urmă doamna Maria Brăiloiu, cu Steaua și Vicleimul organizate de Tibișoi și corurile ei cele mai bune, le-a făcut o serbare pur religioasă, dar atât de tristă! Mulți dintre răniți plângeau, se gândeau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noi, zile de-a rândul am fost hărțuită de un ofițer care venea după lemne, cu vorba că sunt pentru un spital. Cum n-avea bon și eu rezistasem cu tenacitate, ne credeam scăpați, când, a doua zi dimineață, mă pomenii cu el din nou, și de data asta însoțit de un ofițer superior (Oberarzt(Medic locotenent (germ.).)), mojic și violent cum rareori am întâlnit, chiar în acele vremuri. Am rezistat tot așa de rece și categoric, atunci l-a tri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
hârtie de ce ai constatat ca să nu mai fiu supărată și de alții.“ De aceasta n-a voit să audă și i-am întors spatele, lăsându-l să se descurce singur prin coridoarele subsolului. Spre marea mea frică însă, m-am pomenit după-amiază tot cu el. Credeam că aflase de cealaltă pivniță nevizitată, dar și mai mare îmi fu mirarea când îmi înmână un Ausweiss de orice percheziție. După ce am primit hârtia, nu-mi venea să cred în autenticitatea ei, era însă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
serie de germani plecă, luând cu ei șase lăzi mari, nu se știa cu ce le încărcaseră. După ei s-ar fi stabilit acolo un nepot al lui Mackensen, maiorul Stockmann. Tremuram pentru bibliotecă, de care Gheor ghiu nu ne pomenea în scrisoarea lui. Internarea noastră nu depindea atât de poliția din București, cât de poliția secretă din Berlin, al cărei reprezentant la noi era graful Addelmann, găzduit la d-na Maria Catargi 99, vecina noastră. Ea ne preveni într-o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nici un ofițer german. Lipsa lor se explică astfel prin dizgrația în care căzuse Marghiloman. Toate doamnele care lucraseră sau lucrau încă în spitale, toate prietenele, știind de internarea mea, au venit să-mi strângă mâna. [Ieșind din biserică, m-am pomenit și cu Martha Bibescu. „Nu te apropia de mine, îi zisei, te ai compromite în ochii biruitorilor de azi.“ Înțelese că făceam aluzie la mesagiul ce trimisese cu două zile înainte mamei, ca să-i spună că ar veni bucuroasă s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a fost la Carp, Maiorescu și Marghiloman pentru a-i invita la deschiderea Teatrului Național. Toți au refuzat, iar Tzi gara a spus că de este ordin se duce, de este invitație nu primește. Prin urmare, Lupu Costache s-a pomenit singurul dintre notabili tățile române în sală. Furios, a făcut mustrări lui Tzigara, spunân du-i că unde e ministrul trebuie să fie și prefectul. Că d. Alex. Pisoski a fost internat; mare amic al vrăjmașului, le cânta laude la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vechi, fiindcă era interzis, și spuneam că nu ne pasă de nimic. Soldatul îmi spuse că scrisorile mele erau deschise la poliție, dar că pe a lui Costache o aducea direct la noi. știri false Ca supliment plăcut, m-am pomenit cu d-na Brezeanu 128 de la spitalul nostru, în costum de infirmieră și însoțită de un medic german, ca să adune ouă de Paște. Pe la mine a trecut în fugă [și pe furiș, aducându-mi câteva prăjituri, ca o delicată atențiune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
glasul Domnului și sufletul mănăstirii“. Avea dreptate maica Evlampia, mănăstirea a fost lip sită de demnitate și de curaj. măcelul câinilor Dar nici lor nu le mergea bine! Chiar ziarele germane vorbeau de atacurile avioanelor în Germania, nu se mai pomenea de pace cu Rusia, ci de intensitatea crescândă a ofensivei pe frontul francez. Ca de obicei, fiecare insucces era urmat de o îndârjire în contra populației civile. De rândul acesta, născociseră strângerea câinilor, și în ce fel... Trecând la plimbare prin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că ni se refuză, colonelul găsind că ne putem culca [odată] cu soarele. „Ți-am mai spus să nu-mi repeți astfel de vorbe, îi răspunsei, și te rog să mi-l procuri cu orice preț.“ A doua zi ne pomenirăm cu automobilul colonelului la intrarea din dos a casei mele. Credeam că a venit să mă ridice pentru altă internare, dar ne aducea 30 litri benzină a trei lei. Prețul în țară fiind 25 bani, o găsii scumpă. „Ja, aber
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
politică de sub conducerea contelui Addelmann. Bărbatul meu, care mă însoțise, se bucura deja de buna știre, dar avu o mare decepție și ieși de acolo plouat și turtit. Eu mă așteptam la așa ceva. A doua zi, la orele 10, mă pomenii cu căpitanul Jelkmann acasă pentru a-mi anunța din nou punerea în libertate, de vreau să merg în Moldova. Am refuzat să părăsesc pe soțul meu și pe mama și a trebuit să dau o declarație în scris. La întrebarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai ales când reveniră de pe front cei doi emisari și află că conservatorii din Mol dova refuzau înlocuirea regelui chiar de s-ar garanta inte gri tatea teritoriului. Crăciunul german fu ocazia unui ordin de zi al împăratului care nu pomeni de pace, deși dânsul, de obicei, în discursurile sale, întrecea cu mult evenimentele. Hindenburg și Ludendorff însă au povățuit publicul să nu spere într-o pace apropiată, iar aici, în bisericile catolice și protestante, se anunța trupelor germane că petrec
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcuseră instrumente de moarte, fără a mai vorbi de gazele asfi xiante. [Rezuma deziluzia generală.]( Ediția I, 1937, p. 272.) În dimineața Crăciunului am fost la biserica din Batiște. Pre otul Negulescu făcu, ca de obicei, o slujbă frumoasă și pomeni cu voce de stentor pe rege și familia regală. După-amiază însă mă dusei la Azil, unde infirmii trebuiau să cânte Steaua. N-au fost în stare să cânte nimic, jumătate erau beți morți cu rachiu de contrabandă, adus cu sau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-și regăsească vatra părăsită. În deșert îi arătai primejdiile unui astfel de drum iarna și cu patru copii. Nimic nu o convinse. Credeam că nu-i voi mai revedea în viață. Peste un an însă, când totul se îndreptase, mă pomenii cu părintele Greceanu, care, revenit și el din temniță acasă, își regăsise familia în întregime și aflase trista-i odisee. Îmi aducea o caldă amintire de la preoteasă și fotografia copiilor cu părinții lor. Nimic nu putea să-mi fie mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-se de ce d-na Triandafil mai rătăcise prin Moldova dacă avea astfel de simțiminte amicale pentru cei care ocupau atunci Bucureștii. A doua zi, venind să ne vadă, ne povesti pățania ei și cât fusese de aiurită când s-a pomenit acolo. concertul lui enescu Reveni și Enescu, care hotărî să dea un concert pentru infirmii de război. El voia să continue opera ce făcuse în Moldova de la retragerea armatei noastre, cântând din vioară în toate spitalele și mângâind astfel pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
porneau, alții călătoreau fără bilet, controlul nu mai era cu putință. Pe drum, în câmp, oprire de o oră, vagoane rămase fără locomotivă ocupau linia; în stații, o adevărată bătaie. În fine, o anarhie și o dezordine cum nu se pomenise în biata ad mi nistrație românească așa de batjocorită de organizația germană model. La București, binele făcea progrese. Austria cerea o conferință pentru a studia pacea. O bucurie nespusă cuprinse pe toată lumea. Dr. Danielopolu, în birjă, cu jurnalul suplimentar în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]