10,262 matches
-
Zelea Codreanu: ...” m-am prezentat la Judecătoria Ocolului 2 Iași, ca avocat, alături de colegul Dumbravă, în procesul colegului Comârzan, schingiuit de Manciu. Prefectul s-a prezentat cu întreaga poliție și, în plină ședință, în fața avocaților și a judecătorului Spiridoneanu care prezida, s-a năpustit asupra noastră... Cu riscul de a mă prinde, strivit de cei douăzeci de polițiști înarmați, am scos revolverul și am tras. Am țintit în cine se apropia de mine. Primul a căzut Manciu...” A fost arestat și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în afara oricărei ingerințe politice, absolut numai în baza meritelor sale pe terenul școlar, dar și despre vestea dureroasă a morții președintelui Academiei Române - profesor Dimitrie Onciul, întrupare a cinstei și a muncii dezinteresată. Ziarul „Universul” scrie despre ședința publică a Academiei prezidată de către dl. Pârvan, care a exprimat regretele Academiei pentru moartea președintelui ei - Dimitrie Onciul. În programul sărbării erau cuprinse: Imnul Regal, Hora Unirii, Gaudeamus, „10 Mai”, poezie de Coșbuc „Unirea” - piesă de Serafim Ionescu, Marșul lui Iancu, Pui de lei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hurmuzachi, Foaea era scrisă într-o limbă curat românească și era larg răspândită în toate provinciile românești. * Opresiunea imperiului habsburgic i-a făcut pe românii din Bucovina să se organizeze și în 1862 alcătuiesc „Uniunea română de leptură din Cernăuți” prezidată de M. Zotta. În Comitetul de conducere mai făceau parte: Al. Hurmuzachi, Aron Pumnul,, I. Calinciuc, Al. Costin, I.G. Sbiera, N. Vasilico, Leon Popescu. După 3 ani se constituie noua societate - Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina (1865
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai târziu, în 1871, să-și dea demisia și de la catedră. În 1875 a fost numit profesor de limbă și literatură română la Universitatea din Cernăuți, unde a funcționat până în 1906. * Reuniunea română de leptură din Cernăuți (1862) a fost prezidată de M. Zotta, iar din comitetul de conducere făceau parte ca membri: Al. Hurmuzache, Al. Costin, Aron Pumnul, I. Caliniciuc, I. G. Sbiera, N. Vasilco, Leon Popescu. Societate pentru cultură și literatură română din Bucovina, provenind din prima, constituită în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înlocuite, astfel încât ele continuă să se aglomereze 41. Școala apelează intens la ceea ce H. Bergson numea memoria-obișnuință, cultivând deprinderi care funcționează la fel de "natural", ca și obiceiul "de a merge sau de a scrie"42; ea activează, deopotrivă, prestigioase "memorii culturale", prezidate de specialiști, dar și discrete "memorii comunicative" după clasificarea lui Jan Assmann sociabilități informale, ce dau viață relaționărilor indispensabile, dar efemere din viața de zi cu zi. Spre deosebire de semnificația strict informativă a altor cunoștințe, cum ar fi cele de matematică
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unele perspective contemporane asupra unirii, întreținute și de liderii politici ardeleni, aflați aproape mereu în opoziție, după 1918. Manualul relata că "sub presiunea armatelor române, care înaintează în Transilvania, și pentru a dobândi un sprijin împotriva frământărilor revoluționare, partidul național, prezidat de Iuliu Maniu, acceptă unirea Transilvaniei cu România (s.n. C.M.)". Inițiativele locale, motivațiile, diligențele și sacrificiile românilor erau totuși flagrant minimalizate prin afirmația finală: "în urma tratatelor de pace", România "capătă (s.n. C.M.)" mai multe provincii (Ibidem, pp. 552-553). 33 Istoria
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în război" (înființată prin Decretul nr. 4106 din 12 septembrie 1919), ea și-a schimbat denumirea în 1927 când, prin "Legea asupra regimului juridic al mormintelor de război din România" a devenit Societatea "Cultul Eroilor". Pusă sub patronajul reginei și prezidată de Patriarhul României, în 1940 și-a schimbat din nou denumirea, devenind "Așezământul Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor", care a fost desființat în 1948. Totuși, mormintele ostașilor și monumentele ridicate în onoarea lor nu au fost complet neglijate, în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
minoritate; în aceste condiții s-a publicat la 16/28 martie 1871 decretul de dizolvare a Adunării Deputaților. 6. De la 1/13 martie 1867 la 16/28 noiembrie 1868 tânărul stat român a fost condus, succesiv, de trei guverne liberale prezidate de C.A. Crețulescu, Ștefan Golescu și Nicolae Golescu, în care rolul principal îl jucau liberalii radicali și îndeosebi I.C. Brătianu, care a fost, în acest răstimp, cu unele întreruperi, ministru de Interne; acesta era considerat pe atunci unul dintre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
revoluția din ploiești Curentul antidinastic creștea. În ziua de 8 august izbucnește revoluția de la Ploiești. La guvern era Manolache Costache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanți, minister numit „Cloșca cu pui“. În adevăr Epureanu nu mai era tânăr căci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalți miniștri erau toți începători și anume: Petre Carp la Externe, Constantin Grădișteanu la Finanțe, colonelul Gheorghe Manu la Rezbel, Gr. Triandafil la Justiție, Vasile Pogor la Culte, George Gr. Cantacuzino la Lucrări Publice. Când a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grav, care trebuie să facă obiectul celei dintâi a noastre propuneri. Vocea publică bănuiește că unii din foștii deputați au luat mită de la concesiunea drumului ferat a domnului Strousberg.34 bucureștiul în 1871 75 33. Aluzie la înlăturarea guvernului liberal prezidat de Ion Ghica, la 11/23 martie 1871; v. mai sus, pp. 59- 60; Comuna din Paris fusese instaurată la 6/18 martie 1871. 34. La insistențele principelui Carol statul român concesionase în anul 1868 construirea liniei ferate Roman-Galați-Brăila-Buzău-București- Pitești-Craiova-Vârciorova
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în București înarmat cu profecțiuni tari, susținut de masonerie și de unele puteri streine. El pretinde guvernului ca să aibă libertatea de a cutreiera Moldova și de a studia situația evreilor la fața locului. În epoca aceea, în 1869, guvernul era prezidat de Beizadea Mitică Ghica, iar ministrul de Interne era Mihail Kogălniceanu.67 Toate aceste influențe tari silesc mâna lui Kogălniceanu, care dă trimisului Alianței israelite următoarea scrisoare de liberă trecere prin țară. „Ministerul de Interne Sunt invitate toate autoritățile administrative
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tragerea la sorți, la jumătatea legislaturii.10 În București situația era a liberalilor. Dacă ar fi fost alegeri libere, nici un conservator nu ar fi putut pătrunde în Cameră. Operațiile durau câte două zile la fiecare colegiu, iar birourile nu erau prezidate de magistrați, ci tot de alegătorii aleși de către corpul electoral în dimineața primei zile a alegerii.11 Alegerile au fost precedate de o animată campanie condusă de ziarele Românul, organul lui C.A. Rosetti și al partidului roșu, cât și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
compus dintr-un președinte, doi secretari și doi scrutatori (Art. 56 al Legii electorale din 1866 - v. MOF., nr. 153, 14/26 iulie 1866, p. 670). Mai târziu, ca urmare a noii legi electorale adoptate în 1884, birourile electorale erau prezidate de primii președinți sau de consilierii Curților de Apel, deci de magistrați, așa cum amintește și Bacalbașa în text. 12. Coaliție a tuturor grupărilor liberale la care se va alătura și conservatorul disident Manolache Costache Epureanu, în vederea răsturnării guvernului Lascăr Catargiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și în corpul electoral. Operațiile durau câte două zile pentru fiecare colegiu. Încă din ziua întâia se știa că Vernescu va fi ales cu o mare majoritate. Biroul fusese luat de opoziție, căci la acea epocă birourile electorale nu erau prezidate de magistrați. Mai întâi se instala un birou provizoriu, prezidat de cel mai în vârstă dintre alegătorii prezenți, apoi alegătorii alegeau biroul definitiv care prezida alegerea deputaților și senatorilor. Întregul birou era de astă dată al opoziției, fapt care a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiecare colegiu. Încă din ziua întâia se știa că Vernescu va fi ales cu o mare majoritate. Biroul fusese luat de opoziție, căci la acea epocă birourile electorale nu erau prezidate de magistrați. Mai întâi se instala un birou provizoriu, prezidat de cel mai în vârstă dintre alegătorii prezenți, apoi alegătorii alegeau biroul definitiv care prezida alegerea deputaților și senatorilor. Întregul birou era de astă dată al opoziției, fapt care a îngrijorat mult pe Beizadeaua. În tot cursul zilei Pake Protopopescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare majoritate. Biroul fusese luat de opoziție, căci la acea epocă birourile electorale nu erau prezidate de magistrați. Mai întâi se instala un birou provizoriu, prezidat de cel mai în vârstă dintre alegătorii prezenți, apoi alegătorii alegeau biroul definitiv care prezida alegerea deputaților și senatorilor. Întregul birou era de astă dată al opoziției, fapt care a îngrijorat mult pe Beizadeaua. În tot cursul zilei Pake Protopopescu a lucrat febril pentru reușita candidatului opoziției. Președinte al biroului fusese ales un bătrân liberal
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Puțureanu, se urcă pe zidul-balustradă al halei și începe să apostrofeze pe cei din Primărie: — Afară ciocoii! Ne-ați adus bătăușii etc. Pe fereastră zărim capetele lui Vava Ghica, candidatul guvernamental, a lui Alexandru Orăscu, senator și profesor universitar, care prezida biroul, și alții. Căpitanul Mărculescu, văzând că afacerea devine serioasă, comandă cu vocea-i puternică: — Arma la mână! Un răpăit scurt de armă și o linie de baionete se îndreaptă către noi. În ace lași moment aud în urmă ceva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Kogălniceanu la Afacerile Străine, Ion Brătianu la Război, Dumitru Sturdza la Finanțe, Eugen Stătescu la Instrucție. Domnitorul cerând să se facă modificări în listă, Gheorghe Vernescu și-a depus mandatul. Domnitorul ceruse, între altele, înlăturarea lui Ion Ghica, acela care prezidase guvernul de la 1871 când cu scandalul de la sala Slătineanu. Domnitorul a observat că această numire ar fi rău văzută la Berlin.30 27. Bacalbașa reproduce listele senatorilor după ROM., an. XX, 29, 30 martie 1876, p. 282, liste pe care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în această Cameră ca și un copil orfan.78 Cu acest prilej și-a anunțat hotărârea de a demisiona.79 De altfel alegerea lui Costache Rosetti la preșidenția Camerei era categorică pentru șeful guvernului, Manolache Costache Epureanu; acest conservator, care prezida un guvern liberal, nu avea în Cameră decât 2 par tizani. De aceea, într-un scurt discurs pe care îl rosti după alegerea lui C.A. Rosetti, făcu declarația de mai sus.80 308 bucureștii de altădată amendament care, dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu Poarta și că Independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială. Și, comptând pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea zilei.“62 350 bucureștii de altădată 61. La 7/19 mai 1877 Consiliul de Miniștri, într-o ședință prezidată de principele Carol, a discutat „chestiunea proclamării Independenței“ (Memoriile, vol. IX, p. 81); sub presiunea liberalilor radicali și cu acordul mai mult decât entuziast al principelui Carol (acesta îi scria tatălui său, principele Carol Anton de Hohenzollern, la 25 mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rezbel și dacă s-au luat toate măsurile necesare“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 9 mai 1877“, MOF., nr. 118, 28 mai/8 iunie 1877, p. 3449). Această ședință istorică a Parlamentului român, care a început „după-amiază“, a fost prezidată de președintele Camerei, C.A. Rosetti, asistat de secretarul Adunării Deputaților, M. Ghelmegeanu. Mihail Kogălniceanu, care sondase prin intermediul agenților români din străinătate opinia puterilor europene în legătură cu eventuala proclamare a independenței României, fără a obține răspunsuri prea liniștitoare, și-a luat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a sosit în Capitală drapelul luat de cavaleria română de la cerchezi.128 Sosesc și cele trei tunuri luate de la turci. Sunt debarcate în gara Târgoviștea și aduse pe Podul Mogoșoaiei până la statuia lui Mihai. Acolo așteaptă Doamna Elisabeta, care a prezidat instalarea tunurilor, în mijlocul unei mulțimi enorme și a unei mari însuflețiri. Cel de-al treilea tun a fost dus la Palat. Tunurile erau însoțite de sublocotenentul Hartel 129. Doamna îi oferi un buchet de flori, iar Domnul îl decoră cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceea era lume puțină în București, iar aceea câtă era nu avea obiceiul stradei - mai ales femeile - cum îl are lumea de acum. De aceea succesul nostru de curiozitate nu a fost prea mare. Bineînțeles conservatorii credeau că au să prezideze ei la marile întâmplări ce se presimțeau, dar evenimentele s-au desfășurat altfel. Nu au trecut nici doi ani și cabinetul Lascăr Catargiu fu silit să părăsească puterea. Totuși generalul Florescu lucra și lua măsuri ca să echipeze armata. Din vreme
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost extinderea la nivel național și absorbirea unor formațiuni regionale. În acest sens, în ianuarie 1923, P.N.L. a fuzionat cu o fracțiune din Partidul Țărănesc din Basarabia, condus de Ion Inculeț și cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, prezidat de Ion Nistor. Din Transilvania, P.N.L. a atras în rândurile sale oameni de valoare ca Alexandru Lapedatu, Aurel Cosma și Avram Imbroane. În prima decadă postbelică, P.N.L. s-a aflat la guvernare în cea mai mare parte, iar atunci când nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de la masa tratativelor (2 iulie 1919), a părăsit Franța și, revenit la București, a demisionat din funcție. După o lungă criză politică de circa două săptămâni, la sfârșitul lunii septembrie 1919, a fost constituit un guvern de militari și tehnicieni prezidat de generalul Arthur Văitoianu. Nefiind ales în urma unor alegeri, guvernul a declarat că nu era abilitat să semneze Tratatul de pace cu Austria, așa cum a fost redactat, la Paris, de Marile Puteri. În al doilea rând, acest cabinet a avut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]