8,957 matches
-
cum am putea neglija observația, plină de bun simț, a lui G. Călinescu: "A vorbi de proza lui Arghezi este o improprietate, iar a întemeia judecăți literare pe această lărgire a vorbelor, un lucru injust. T. Arghezi nu este un prozator, ci un poet care coboară cu toate aripile lirice în cronică"? Să admitem totuși că adevărul se află undeva la mijloc, fapt ce ne-ar scuti de opțiunea cu iz școlăresc pentru una din extreme. Se cuvine reținută și părerea
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
Marin Mincu, Octavian Soviany, Al. Cistelecan și alți câțiva (nu mulți) de a se fi bătut pentru impunerea celei mai noi mișcări lirice; și al unor edituri precum Vinea ori Polirom de a fi publicat o sumă de poeți și prozatori de mare viitor. Într-o epocă post-postmodernă în care combustia literară și existențială e mult mai rapidă, acest viitor deja a venit. Panoramând scena actualității literare, observăm o progresivă evidențiere valorică și promoțională a ,milenariștilor", ieșiți din underground în lumina
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
Ion Simuț Nuvela Catastrofa a fost plasată de exegeții operei rebreniene printre cele mai bune scrieri ale tînărului prozator, alături de Hora morții și de Ițic Ștrul, dezertor - toate trei axate pe tema războiului și toate trei aparținînd aceleiași perioade de creație, anii 1915-1920, cînd scriitorul definitiva ultima versiune a romanului Ion. Împreună, toate trei au apărut într-un volum
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
fără compromisuri. Și până în decembrie 1989 n-am făcut nimic care să servească regimului, desigur în afara faptului că am continuat să-mi exercit meseria de profesor... - Ați scris - pentru sertar - poezii, romane. Singur v-ați interzis să deveniți poet sau prozator? Sau ați arătat cuiva primele încercări și acela v-a descurajat? Și critic literar ați refuzat să deveniți. Să fie vorba de o spaimă în fața actualității pe care o presimțeați că va deveni tot mai opresivă? Când ați realizat pe
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Anul acesta se vor împlini, la începutul lunii noiembrie, 135 de ani de la nașterea celui mai mare prozator român, Mihail Sadoveanu. A intrat în literatura română cu o forță incredibilă, publicând în 1904 patru volume de proză, cărți care prefigurează principala temă a scrisului său - trecutul istoric. Debutul său atât de furtunos atrage atenția cititorilor și, deopotrivă, criticii
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
Mihail Sadoveanu, ca om public, au fost citite într-o sigură cheie, fie la vremea lor, fie după 1989. Ori, lectura aceasta este eronată, neținând cont de profunzimea și complexitatea personalității, gândirii și concepției despre viață și societate a marelui prozator. Izgonirea textelor sale din programele școlare nu este un gest îndreptat împotriva lui Sadoveanu, ci este un gest îndreptat împotriva elevilor de azi și cetățenilor de mâine, lipsindu-i printr-un gest administrativ de o valoare afectivă și civică de
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
vreme și membru în Biroul central executiv al Consiliului Național Român. În spațiul argentinian a contribuit activ la editarea a două interesante reviste românești, respectiv „Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se datorează
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]