9,648 matches
-
mîna celor puternici. 16. Așa încît nădejdea sprijinește pe cel nenorocit, iar fărădelegea își închide gura. 17. Ferice de omul pe care-l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic. 18. El face rana, și tot El o leagă; El rănește, și mîna Lui tămăduiește. 19. De șase ori te va izbăvi din necaz și de șapte ori nu te va atinge răul. 20. El te va scăpa de moarte în vreme de foamete și de loviturile săbiei în vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Amețit cum era, din cauza loviturii pe care copacul de pe marginea șoselei o primise, din partea microbuzului, în capul său începură să se amestece, toate. Numai că, nu realiza ce se întâmplase. Mai înțelese că mătușa era decedată, că unii copii erau răniți, cei mai grav fiind expediați, cu elicopterul, către București, iar alții, fiind urcați în ambulanțele, care, tocmai se îndepărtau de locul accidentului, cu direcția spitalului din Vâlcea. Mai desluși, din frânturile discuțiilor celor dimprejur: cauza? Păi, cauza, care e? Simplu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
doboare și nici nu cred că animalul ăla ar fi în stare s-o facă. Învârți în aer, ca pe un păi, ghioaga uriașă și începu hotărât ascensiunea, oprindu-se din când în când pentru a cerceta urmele lăsate de rănit în trecerea să, constând în dare de sânge, crengi rupte, pietre desprinse și urme de picior în pământul reavăn. Tapú Tetuanúi și Vetéa Pitó îl urmară cu oarecare șovăire, iar cel dintâi întorcea mereu capul, ca și cum s-ar fi temut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
faptului că erau mult mai puțini ca număr. Întins pe punte, cu fața în sus, Tapú Tetuanúi nu putu să nu se întrebe dacă de fapt ceea ce făceau nu era decât o prostie fără margini, rezultatul furiei unui întreg popor rănit în orgoliul sau, și dacă într-adevăr meritase că tinerețea și viitorul insulei Bora Bora să riște să dispară dintr-o dorința absurdă de răzbunare. În același timp, nimeni nu putea să-i asigure că, după atâta vreme, prințesa Anuanúa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
rasă aceea de ființe abominabile, obișnuite să comită actele cele mai inumane. În prima zi, începu Ihona, regele Octar, care exercită o dominație tiranica asupra oamenilor lui, ne-a violat pe patru dintre noi, iar pe sora mea Purúa a rănit-o atât de tare, încât a murit din cauza pierderii de sânge. Octar nu e un om normal, ci un soi de uriaș nebun, care se mândrește că are cel mai mare penis de care s-a auzit vreodata și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
O bestie cu mintea bolnavă, care și-a găsit perechea în altă bestie, pe masura ei. —Octar!!... Că și cum ar fi presimțit că vorbeau de ea și de iubitul ei, urletul i-a răsunat precum cel al unui animal rănit de moarte, făcând ca nu numai unuia să i se ridice părul pe corp, si obligându-i pe toți, inclusiv pe dulgherul ocupat cu reparațiile navei, să-și îndrepte privirile într-acolo. —Octar!!... —Auziți-o!... Nu-i o ființă umană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dintre cei doi ochi. Dacă trecea de o palmă, era un animal mare, o pradă în stare să ofere o piele de peste o sută de pesos. Dacă depășea treizeci de centimetri, animalul era imens și dacă ar încerca să-l rănească, ar fi sfârșit el însuși, însoțit de harpon și ambarcațiune, pe fundul lagunei. Lanterna licări de două ori și se stinse lin. Ar fi fost în zadar să încerce să o reaprindă; nu mai era nimic de făcut decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu răbdare. Două macete și trei cârlige, oferi el. — Nu! — Două macete! — Nu! Kano se ridică în picioare și oferi cu generozitate: — Ea rămâne și tu punând încercare. După, negoț facem... Nu vru să pară grosolan. Se temea să nu rănească sensibilitatea indigenului. Se temea de asemenea să nu-l facă să nutrească ideea că nu se simțea atras de femei, fapt pentru care și-ar pierde respectul tribului. Intră în colibă și se întoarse cu macetele pe care le promisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
s-a oprit peste noapte la cocioaba de pe Trecătoare, în drum spre Amazonia, și soarele a apărut la patru mii de metri mai jos, la capătul imensei întinderi de coroane de copaci cenușii în lumina zorilor. Primele lui raze au rănit zăpezile vulcanului și culmea Muntelui Strălucitor, iar zăpada a înapoiat razele ca o oglindă, luminând pustietatea cu cea mai ciudată tonalitate pe care o văzuse vreodată. Cât de diferit putea fi totul! Un spectacol fabulos când ziua sosește în Natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; i-am strigat, dar nu mi-a răspuns. 7. Păzitorii care dau ocol cetății m-au întîlnit; m-au bătut, m-au rănit; mi-au luat măhrama străjerii de pe ziduri. 8. Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiți pe iubitul meu, ce-i veți spune?... Ca sunt bolnavă de dragoste! 9. Ce are iubitul tău mai mult decît altul, o, cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
mata ești doamna aceea, parcă Liana, da? Da, eu sînt. Vreau să vă întreb ceva. Vă rog. Eu nu-s ca doamna matale. Ea este tînără, frumoasă, deșteaptă și chiar provocatoare, dar eu? Uitați-vă la mine! De ce mi-ați rănit sufletul atît de rău? Eh, nu te potrivi. Așa este la procese. Așa o fi jocul acesta, nu zic nu. Dar doamna matale este cam rea de muscă, chiar... pe bune. Ești nebună, femeie? Nu, domnule avocat. Dacă veți cerceta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pază în jurul casei, cu ordin să tragă fără somație. Și? întrebăm tremurînd. L-a trimis pe unul, Aldea, să se informeze. Văleu, și? Ai mei au deschis focul din toate părțile. Și? Banditu (și ăsta!) a intrat în casă. Era rănit, dar a scăpat, că a ieșit pe din dos. Dar casa era înconjurată, nu? Era, dar s-a folosit de niște stoguri de fîn. A scăpat? întrebăm pe un ton care spunea că nu ne-ar fi displăcut o astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
i-am scăpat și s-au dus spre munții Rodnei. Ați avut răniți? Un mort și doi răniți. Ce grad aveați? Sergent major. Numai? întrebăm amărîți. Dar ce credeți, băi tovarăși? Fiecare grăduleț l-am cîștigat cu sînge. Ați fost rănit? Da, uitați-vă! Își dezgolește pulpa piciorului și ne arată o cicatrice care putea fi și de la un furuncul. Un furuncul, spune un coleg cam căscat. Mă, Dinule, ești șmecher? La gard adunarea! Dinu aleargă spre gard și, cînd aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
condamnat? Au zis că l-am omorît. Dar n-ați spus că nu l-ați omorît? Ba da. Eu cînd l-am lăsat lat jos, cuțitul nu era înfipt chiar tot. Era posibil să vină altcineva să-l îndese în rănit? Asta am spus și eu. Dar judecătorii nu au vrut să țină cont... Justiția în zilele noastre... Crezi că au fost... influențați? Nu mi-au comutat pedeapsa nici cei de la... Iată, stimați telespectatori, cum un om, posibil nevinovat, este condamnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
călcâiele bocancilor în dalele netede de gresie și am făcut un salt înainte pe podea, alunecând pe spate până ce-am ajuns în afara cercului de lumină și a perimetrului trasat de dictafoane. M-am ridicat în capul oaselor, strângându-mi cotul rănit la piept. Luxofagul zăpăcit se rostogoli înăuntrul buclei, o dată, de două ori, ca apa scurgându-se într-un sifon de chiuvetă, apoi își recăpătă controlul. Înotă înapoi la domnul Nimeni și începu să-i dea ocol pe-o orbită lentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lateral, iar ea scoase dintre frunze o veche motocicletă pentru teren accidentat. O întoarse și sări pe ea. Urcă! Am întins piciorul plin de noroi peste scaun, în spatele ei, iar ea scotoci într-un buzunar al pantalonilor după cheie. — Ești rănit? — Cum? Nu. Nu știu. Întâmplările deveniseră un vals nebun în care eu încercam să mă agăț de orice urmă de logică în vreme ce lumea gonea pe lângă mine în dungi colorate. — Rahat. Fata se uită înapoi, spre spital. I-am urmărit privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
litere. În principiu, un artificiu legat de un mănunchi de litere de mașină de scris și de tipografie clasică. Poți folosi orice corp solid pe care sunt imprimate litere. Odată, am făcut unul din pandantive ieftine. — Crezi că l-am rănit? Scout scutură din cap. — Nici vorbă. Ai văzut cât era de mare? În orice caz, nu e menit să fie o adevărată armă. Explozia proiectează în toate direcțiile litere metalice - toate asocierile lor, trecutul lor, totul - pentru a bruia fluxul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Scout e numele tău real, de unde vii, câți ani ai, nimic altceva. — Adevărat. Dar nu pui nici una dintre întrebările astea pentru că ești un individ surprinzător de perspicace. Știi că sunt un subiect sensibil pentru mine și nu vrei să-mi rănești sentimentele. Am căutat vreo capcană în vorbele astea, dar n-am găsit nimic. — Mersi, am spus precaut. Scout zâmbi. Dacă exista și ceva poznaș în zâmbetul acela, era ascuns de pâlpâirile focului. — Pentru puțin. Nu, întrebarea pe care vrei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
că sunt o persoană normală. Încuviință încet, ferindu-și privirea și uitându-se la vâlvătaie și la umbre. Nu mai aveam de ales. — Bine, atunci. O să întreb eu. Cine-i el, angajatorul lui Nimeni? Mulțumesc că încerci să nu-mi rănești sentimentele. Se uită în altă parte, întreaga ei față transformându-se într-o umbră. — Scout? — E în proporție de nouăzeci și nouă la sută ceva defect și oribil, iar în proporție de unu la sută eu. 20 Aranjamentul — Tu? M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ales după întâlnirea cu domnul Nimeni. — Dar am avut încredere în tine. Am avut întotdeauna. — Nu-mi puteam asuma riscul ăla. — Dar riscurile pe care mi le-am asumat eu? Trebuia să fii sinceră cu mine. Știu că te-am rănit, dar gândește-te la ce spui. Am rămas tăcut preț de o clipă. — Nu, eu aș fi făcut-o. Eu ți-aș fi spus totul din prima clipă. — Chiar așa? întrebă ea. Ești sigur de asta? Chiar ți-ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ea. Aș fi încercat să deslușesc ce-ar fi putut însemna fiecare cuvânt și inflexiune din vocea ei. M-aș fi forțat să le parcurg pe toate, iar și iar și iar și iar și fiecare parte m-ar fi rănit la fel de tare sau mai tare, de fiecare nouă dată. Anestezicul lent al șocului mă făcea să stau liniștit, sub observație. Trebuia să-mi găsesc motanul. Am întins mâna în spate și am scos la întâmplare o carte din peretele-raft. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
erau însă de nerecunoscut pentru că lunga lor absență și mulții ani de învățături îi schimbaseră simțitor. Cei trei intrară în camera cu suluri a lui Isamu și se luptară cu caracterul greșit. Într-un târziu, îl înfrânseră, dar Susumu fu rănit mortal în duel. Mai târziu în ziua aceea, Kenshin și Nibori fură chemați de urgență la Shotai-Mu, dar Susumu nu mai avea mult de trăit și spuse că-și va petrece ultimele ore în casa tatălui. Isamu se trezi seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să-și țină promisiunea. 28 Cubul de lumină — Vreau să-ți arăt ceva. Fidorous o porni pe coridor cu mersul lui de director de școală și eu l-am urmat. — Când Primul Eric Sanderson m-a găsit, spuse, eu eram rănit, pe fugă și mă temeam pentru viața mea. Încercam să-mi ascund urmele conceptuale după o perdea de fum alcătuită din coduri și texte, fugind dintr-un oraș în altul. — Pista pe care Eric a folosit-o ca să te găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fiecare direcție și nu era nimic altceva în bucățica mea de ocean. Eram singur singurel în toată albeața aia. M-am lăsat din nou pe scânduri. Am simțit ceva, o vagă vibrație ca o firavă zvâcnire musculară în spatele coapsei. Sunt rănit, mi-am spus, sunt spintecat și răceala amorțește durerea. Am dus o mână jos și-n spate ca să pipăi și-am găsit vederea în buzunarul din spate al pantalonilor scurți. Am atins-o din nou și, da, părea că micuțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acoperișul se năruiseră, iar schilodul zăcea lîngă fotoliu, cu un braț atîrnîndu-i slobod; lăsase intenționat, parcă, să cadă exact la picioarele lui Rowe o bucățică de cozonac, neatinsă. Din stradă se auzi glasul unui paznic de la Apărarea Civilă: — E cineva rănit pe-aici? Rowe răspunse, din nou copleșit de mînie: — Asta nu mai e glumă, nu mai e glumă! — Mie-mi spui? Îi replică paznicul, În timp ce un alt avion inamic se apropia dinspre sud-est, șoptindu-le amîndurora ca o vrăjitoare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]