10,102 matches
-
demonstră rapid și limpede că nu intenționează să Îl pună Într-o situație neplăcută. Părea perfect mulțumită să Îl vadă singură, În mod discret, atunci când Îi convenea lui, și să Își ocupe intervalele cu activitatea literară și cu explorarea Londrei, refăcând topografia unor romane preferate de Dickens și Thackeray. Henry se mai liniști, Începând din nou să se bucure de compania ei. Erau văzuți din când În când Împreună la teatru, dar restul prietenilor, dacă știau de existența lui Constance, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din ce Îi spunea, dar promisese să trimită scena refăcută luni dimineață, pentru ca actorii să o poată repeta și juca În aceeași seară. Acum se Întreba cum va putea să se mai uite măcar la piesă, nemite să o mai refacă, fără să Îl cuprindă greața. „Huo! Huo!“ Probabil va strânge din dinți și o va face. Pentru actori și pentru ideea de onoare profesională, va mai face o „tăietură“, ultima, În textul deja sângerând și plin de cicatricele nenumăratelor răni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
eram singură pe scenă, dar știam că Angi mă iubește și mă oglindeam în iubirea lui, care mă făcea să mă iubesc și mai mult. În pauză mă dusei la camera costumelor. Eram toată transpirată și aveam nevoie să-mi refac machiajul și să-mi trag sufletul. Profesoara își întregi trupa și ne felicită, dându-ne sfaturi noi pentru următoarea scenă. În sală o muzică vioaie, aleasă cu gust, îi făcea pe invitați să nu mai plece de pe ring, îi prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
tată aș fi putut să-i cer bani lui Angi, în loc să lucrez. Ca iubit...încă nu. Poate când îmi va fi soț și va putea rămâne veșnic în viața mea. Viața ce era ea fără el? Și trebui să-mi refac viața, de această dată făcându-mă respectată. Trebui să învăț cum să fiu luată în serios, dar în același timp să nu fiu considerată o amenințare pentru nimeni. Începusem să merg din nou la Club, să ies în oraș cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
a leșinului, palier de la care sigur îți devii hrană, moment de la care intestinele deranjate singure se pornesc să-și absoarbă pântecele ca pe o friptură. O ultimă delicatesă, cea a desertului: propietăreasa sa, Anghel Maria, doritoare odată de a-și reface viația cu cele 74 de kilograme ale lui Ulpiu, nu mai consimte a se lăsa păcălită, făcînd-o acum cu numai 50. În mai puțin de jumătate de an, se ridică deci la ceruri, fără surle și trâmbițe, aproape o treime
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cardiac de-a acționa se limpezi. Următoarele mișcări se desfășurară ritmic și eficient, precum desfășurarea concomitentă a două oribile și sângerii carpete, pe scările vreunei primăveri județene, asupra căreia ar plana amenințarea vizitei Comandantului Suprem. După trei minute, dispozitivul fu refăcut în varietatea sa, ce sugera, delicat, o delegație. Cu un pas înapoi și țăcănind trei cupe și-o fiolă de șampanie pe-un talger cizelat în argint, Cocondy. În avantposturi, susținând o casetă, probabil, din jad, aviatoarea, care nu ezită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
totalitarismul slav căpătat. Remarcabilă este, în acest context (nu o dată evocat, în diferite feluri, de marile cărți ale literaturii române, de la Mateiu Caragiale încoace), capacitatea lui Daniel Bănulescu de a transpune, aproape deloc tezist, tarele românismului în proză, ca mitologie. Refăcând fictiv (dar utilizând și unele repere documentare provenite din literatura foarte apropiată: cenaclurile "Universitas" și "De Luni"), istoria secretă a Bucureștiului aflat sub dictatură, romancierul-poet renunță adesea la coincidențele sincroniei pentru a coborî dureros într-o diacronie psihologizantă și nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vremea ei un uriaș debordând de aburi, care acum, ruginea pe o linie moartă. Aparența puterii dezmințind realitatea. Un gigant înțepenit. Billy pufăitorul. Vultur-în-Zbor își termină ceaiul de rădăcini, puse castronul jos și adormi buștean. Foarte bine, murmură Virgil Jones. Refă-ți puterile. Păsările îl aprobară, cântând prin copaci. Când se trezi, dădu cu ochii de o altă față care-l fixa cu insistență: fizionomia de maimuță băzdată de riduri a lui Dolores O’Toole. în primul moment sări alarmat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
doamna Liv. îi dăm de mâncare din compasiune pentru boala ei. Noi nu suntem nebuni, domnule Vultur. Vocea femeii era dură. — N-am crezut niciodată că ați fi așa, zise el. Presupun că e îngrozitor să fii nevoit să-ți refaci viața în felul ăsta. — Știam eu! exclamă entuziasmată contesa. Știam eu că ești om de încredere! O să te fac prietenul meu, domnule Vultur. — Vultur-în-Zbor, preciză el. — Așa, rosti ea. Irina și Vultur-în-Zbor. De-acum suntem prieteni. Iar acum îți voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o secundă lui Vultur-în-Zbor îi păru rău de ea. Apoi ochii ei îl fixară prin ferestruica vălului. — Aaaaah. A fost o răbufnire uriașă, pornită din adâncul plămânilor. — Bineînțeles, spuse ea. Bineînțeles. Te-ai întors. Spectrul lui Grimus e aici, ca să refacă legătura lui Grimus. Bineînțeles. Așa stau lucrurile. Vultur-în-Zbor își dădu seama că femeia se transformase. Recitarea și întregul ritual o schimbaseră. Acum vorbea rar și detașat ca și cum ar fi fost într-un fel de transă. Trecutul o luase în stăpânire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
el. Media era întinsă pe pat, acoperindu-și urechile cu mâinile, și se străduia să țină la distanță această lume nouă și înfricoșătoare. E o femeie plină de energie dar e gata să cedeze, se gândi Vultur-în-Zbor. El se întoarse, refăcând drumul înspre intrarea principală. Trăsese concluzia că în zona misterioasă dinspre partea din față a casei, la sud de camera lor, trebuie să fie teritoriul lui Grimus. Numai că nu văzuse nici o ușă care să ducă spre acea aripă. Ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o colegă de la școală, măritată, cu copil. A fost o atracție irezistibilă. O nebunie. Povestea noastră s-a terminat foarte prost. Din cauza mea a divorțat, dar nici Împreună nu am rămas până la urmă. Roasă de remușcări, a hotărât să-și refacă familia destrămată, Însă nu a reușit. S-a retras din Învățământ, din câte am aflat, și s-a refugiat, În cele din urmă, la casa bătrânilor ei, Într-un sătuc de munte, departe de lume, trăind acolo izolat cantr-o mănăstire
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și frica la gândul că cineva Își va da seama de asta. Dacă unul dintre caii pe care am pariat cade, trebuie să decid dacă să-l Împușc pe loc sau dacă merită să-i Îngrijesc piciorul rupt până se reface. Țineți minte, doamnelor și domnilor, mila poate fi costisitoare, dar nu Înseamnă neapărat bani aruncați pe fereastră. Acum doisprezece ani eram eu Însămi stagiară. Într-o cameră la fel ca asta, când picior peste picior, când cu picioarele lipite strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ca să fii sigură. Trebuie să iei atitudine În ceea ce-l privește pe Jim: spune-i că serviciul tău nu e un hobby. Că trebuie să-și facă partea lui etc. Dar reține, Richard e foarte săritor, dar sfârșesc prin a reface partea pe care a făcut-o el... deci poate e mai bine s-o faci tu singură de la Început??? Sunt Îngrijorată pentru tine. Sunt Îngrijorată și pentru Candy. Ți-am spus că e gravidă? Nici nu vrea să vorbească despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Furby. O urăsc pe Furby. Este o combinație oribilă de șinșila și Bette Davis În Ce s-a Întâmplat cu Baby Jane! Furby și soțul meu se uită printre pleoape la mine cu neîncredere, În semiîntuneric. —Fac gem. De fapt, refac gem, dacă tot vrei să știi. La școală la Emily are loc o serbare cu tema mâncăruri tradiționale și trebuie să ducă ceva englezesc. Și nu puteai să cumperi ceva de dimineață? Nu, Rich, nu puteam. Oftatul lui sună mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
inimile lor fierbinți, Va s-a bucurat nespus, s-a simțit luminat și bine protejat, iar soarele urmărea cu interes cum „Va-mamicaaa!” număra din cinci În cinci minute cei patruzecișipatru de boi ce pășteau liniștiți și preocupați doar ca să-și refacă puterile pentru munca grea de peste zi, cum arar Își sufleca pantalonii de materie și alerga desculț prin iarba rece și udă pentru a lua măsuri urgente cu câte un bou mai Îndărătnic și mai ales cum venea de repede pentru
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de ce nu ai mai zis ninic? De rușine, de frica ta că ai să le spui! Aha, iac-așa ai rămas În urmă cunvațatu’!! De asta am zis atunci Zâniței vorbele cele, că rămâi corigent! Hi, hi, hi! Va tocmai refăcea scena cu Zânița și Încerca să-și imagineze cum ar fi fost cu aceasta, când Marinița Începu să-l sărute pe gât, pe urechi, i-a luat capul În mâini și Întorcându-l delicat către ea l-a sărutat pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu profesioniștii. Nu-s așa flexibili ca amatorii. De fapt, chiar am În minte pe cineva anume. Se Întinse În față și dădu drumul la ștergătoarele de parbriz, curățînd resturile adunate În dimineața aceea pe parbriz. Părea să-și fi refăcut forțele, de parcă avusese nevoie să atingă pragul de jos ca să poată țîșni către suprafață. — O să fie un mare star, Charles. Și din Întîmplare locuiește chiar lîngă casa pe care ți-am găsit-o ție. Acolo mergem acum. Știu că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lucrase să ridice garajul și rampa. Mai aveau de primit instalațiile pentru spălătorie și pompele de benzină, plus ceea ce el își dorise de când se topise zăpada: copertinele galbene, scaunele cu nichel, tejgheaua și rafturile din micul bistrou. Ei aveau să refacă lumea chiar din groapa de gunoi a orașului, pe unde, mai nou, Guvernul proiectase șoseaua. — Godun o să reușească, a fost mereu orientat, trâmbița un tâmplar care se îmbogățise într-o noapte făcând sicrie după explozia de la un combinat din apropiere
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
start nu rimează deloc cu profilul eroilor lui? Dacă, modest și zelos mercenar În slujba unei teme, el aspiră să scrie doar un text de uz didactic, o introducere sintetică la fenomenul numit dandysm? Dacă nu vrea decât să Îi refacă acestuia o scurtă istorie și să-i decupeze principalele Însușiri? Căci ceea ce urmează ar dori să fie, În toate Înțelesurile cuvintelor, nu mai mult decât o introducere. Intrare, pătrundere Într-un subiect. În cazul de față, mai degrabă o forțare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu precădere Franței, este des pomenita Masculin singulier... Acolo, În capitolul dedicat „gandinilor”, Marylène Delbourg-Delphis face o radiografie a noii vârste a dandysmului, nu Înainte Însă de a ne informa când anume și de unde răsare gandin. Cu aceeași pedanterie vom reface și noi nu doar traseul unui biet cuvânt, ci și pe cel al unui alt fel de a fi dandy În a doua jumătate a veacului al XIX-lea. Simplul fapt că Gandin e numele unui personaj deplorabil, un snob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
e atât de important. Fin-de-siècletc "Fin‑de‑siècle" Suntem În plin decadentism? În sens de „curent literar european de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui următor, inițiat În Franța și ramificat În diferite direcții”1, da. Fără a reface istoria ideii de decadență, fără a limpezi zecile de nuanțe ale conceptului de decadentism (din simplul motiv că nu acesta e obiectul și subiectul cărții noastre, cu atât mai mult cu cât o bibliografie impresionantă, accesibilă și publicului român, lămurește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
vedea ce poartă pe dedesubtul giubelelor boiernașii. Surpriză! „Meșii”, descoperim În DEX, sunt „un fel de Încălțăminte fără toc, confecționată din piele subțire și purtată În trecut de bărbați peste ciorapi”. Românii spilcuiți tc "Românii spilcuiți " În tablourile de epocă refăcute la mare distanță În timp, uneori după 50 de ani, scriindu-i la Mircești lui Alecsandri, Ghica Își rememorează de fapt propria tinerețe. Se află În străinătate, studiază, se Întâlnește cu alți juni români aflați la Paris, se numără printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Paris, se numără printre viitorii revoluționari de la ’48, e chiar unul dintre Întemeietorii acelor forme de cultură și civilizație ce vor da contur modernității noastre. Simte, plin de ardoare, că trăiește Într-o vreme de tranziție, când totul rămâne de refăcut; dar văzând lucrurile din perspectiva maturității coapte, nu Își poate reprima dezamăgirea: „În epoca de tranziție prin care a trebuit să trecem ca să ieșim din starea de umilință În care eram căzuți și să ne ridicăm la o viață civilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a hazardului, a regulilor și a inspirației spontane”1. „A Încerca un pantalon, a-ți comanda o redingotă: probleme grave, lucruri aproape religioase”, nota Barbey În Memoranda. Printr-un exercițiu de imaginație, Întemeiat Însă pe o minuțioasă documentare, Marylène Delbourg-Delphis reface Într-o pagină ca de proză povestea ce se poate țese În jurul simplelor apariții Înveșmântate ale dandy-lor din veacul al XIX-lea până spre zilele noastre, citând surse celebre, cărți de memorii sau improvizând pe cont propriu: Să imiți vesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]