10,776 matches
-
MARȘUL (NE)FORȚAT SPRE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Politica de conciliere a fost rezultatul unei lenevii a minții, și nu a unei imoralități politice. 1. Conferințe și tratate. Germania, conciliatorii și sfârșitul Societății Națiunilor "De umilința de la Versailles și de rușinea Republicii de la Weimar ține neputința militară"599: acest slogan pare să fie cel mai potrivit pentru a indica o realitate: echilibrul sistemului Tratatelor de la Versailles era fragil, iar mari juriști germani, între care celebrul Carl Schmitt, au susținut prin scrierile
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de H. Kohl. În discursul ținut la Bonn în 7 februarie 1990, ministrul polonez de externe, Cristophe Skubiszewski, atrăgea atenția asupra frontierelor viitoarei Germanii, întrucât programul în 10 puncte al cancelarului Kohl nu făcea nicio precizare în acest sens866. Zidul "rușinii" a căzut, după ce în după-amiaza aceleiași zile de 9 noiembrie 1989 două aeronave ale aviației federale au aterizat la Varșovia: pentru Helmut Kohl a început o vizită de stat programată de șase zile, cu una din cele mai delicate misiuni
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
bani de la Satu Mare...” I-am spus domnului Daniel Constantin: „Domnule ministru, dumneata ai spus că 80% din cantitatea de pâine se vinde la negru.” Parcă ar fi admninistratorul mafiei. Un ministru care face parte din guvern nu se face de rușine și spune că 60-80% din piața de pâine se vinde la negru. Trebuia să spună simplu: „Băi Guvern, Finanțele, Agricultura și Poliția, facem o incursiune și purecăm într-o săptămână fiecare județ.” Fiecare știe unde se vinde pâinea. În orice
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Să-mi spună mie ministrul Agriculturii că nu-i putea prinde pe cei care vindeau pâine la negru în țara asta? Într-o săptămână îi prindeam pe toți. Nu era nevoie să facem atâta tam-tam, să ne facem și de rușine că 80% din pâine se vinde la negru. Prostii!...». Fermierul susține că toate produsele aleimentare ar trebui să aibă un TVA redus drastic pentru a descuraja evaziunea fiscală. El crede că, la 5%, nu se mai complică nimeni să lucreze
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
înjurau urât. Nici eu nu eram mai breaz. El ne-a auzit. A făcut careu cu toată școala. Era o groază când făcea careu cu toată școala. Să iasă în față trei pași!... Și am ieșit toți. Nu vă e rușine?! Să vă audă părintele Ștefan Burghelea, un om așa de învățat și de înțelept... Ce zice părintele despre voi? Și toate ca toate, dar toți simțeam o furnicătură rece pe șira spinării când auzeam de părintele Burghelea... Păi ce popi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Am avut o dată un contract pentru a studia ideea îngrozitoare de a rezolva toată această confuzie în privința alegerii medicamentelor fără rețetă pentru indigestie, dureri de stomac, greață, balonare și alte probleme digestive neplăcute ale oamenilor. Faptul că ne este oarecum rușine să vorbim despre aceste afecțiuni determină această ignoranță vrednică de plâns în tratarea lor, după cum au arătat studiile întreprinse de compania de medicamente care le-a produs: cumpărătorii nu se prea dădeau în vânt să-l abordeze pe casier sau
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
mi-ar reîmprospăta forțele pe care trebuie să le folosesc „pe ultima sută de metri”, cum se spune. Cu bine, dragă prietene. XVIII Iubite prieten, scrisoarea ta m-a găsit cotrobăind prin documente ,cu gândul să nu mă fac de rușine aproape de capătul drumului...Sunt sigur că, făcând tu niște socoteli, ai dedus că următorul nostru pas va fi spre dealurile Dancului și ale Holbocăi. Punctul de plecare va fi tot târgul Cucului sau al Făinii, cum se numea cândva. Ne
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Mai bine de trei luni! În acel moment, fără să știu că voi face acel lucru, l-am întrebat: — Radioterapia va avea efecte negative asupra sexualității? Amândoi am auzit întrebarea în același timp. Imediat, eu am intrat în pământ de rușine. Asta era problema atunci? De unde atâta frivolitate? Dar întrebarea țâșnise, fără pic de rușine, de undeva din străfundurile cărnii, independent de mine. Ea, carnea, găsise că este legitimă. Carne păcătoasă... Doctorul L.B. „s-a înecat cu un os“, m-a
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
acel lucru, l-am întrebat: — Radioterapia va avea efecte negative asupra sexualității? Amândoi am auzit întrebarea în același timp. Imediat, eu am intrat în pământ de rușine. Asta era problema atunci? De unde atâta frivolitate? Dar întrebarea țâșnise, fără pic de rușine, de undeva din străfundurile cărnii, independent de mine. Ea, carnea, găsise că este legitimă. Carne păcătoasă... Doctorul L.B. „s-a înecat cu un os“, m-a străfulgerat cu o privire tăioasă, a lăsat capul în jos și a răspuns, privindu
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Simionescu m-am putut apropia de literatura patristică și de filozofia creștină. Progresam așadar pe amândouă planurile: teoretic și practic. Eram în realitate apt pentru botez, îmi lipseau numai curajul și hotărârea de a face pasul final. Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea; mă păstram în starea aceea confuză dintre dorință și panică, prielnică lenei și tergiversării. Mi-era și teamă, mă știam foarte necurat. Domnul însă lucrează în chip tainic și umblă pe căi misterioase
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de care era nevoie pentru a depăși stadiul frământărilor intelectuale. Astfel Steinhardt mărturisește în aceeași Autobiografie, din Arhiva Mănăstirii Rohia: ,,Eram în realitate apt pentru botez, îmi lipseau numai curajul și hotărârea de a face pasul final. Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea; mă păstram în starea aceea confuză dintre dorință și panică, prielnică lenei și tergiversării. Mi-era și teamă, mă știam foarte necurat. Domnul însă lucrează în chip tainic și umblă pe căi misterioase
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
palatul Parlamentului și prezidat de prim-ministrul Petru Groza), când liderii diverselor denominații creștine se arătau dispuși să susțină Partidul Comunist, Wurmbrand a fost vocea singulară care a protestat împotriva îngenunchierii cultelor în fața unui guvern totalitar, spălând în acest fel "rușinea de pe obrazul lui Christos", cu riscul propriei vieți. Wurmbrand este urmărit de autoritățile comuniste atee instalate la putere, datorită activităților sale religioase. În 29 februarie 1948, zi de duminică, este arestat, în București, în timp ce se îndrepta spre biserica pe care
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în camera ta, sunt foarte obosită, am atâtea luni de când nu dorm și vreau să mă odihnesc, că de mâncat vezi că nu pot. De câteva săptămâni îi tremurau mâinile, tot ce dădea să ducă la gură, scăpa. Îi era rușine iar mie îmi era milă și nu știam cum să o fac să înțeleagă că e în regulă, să nu se simtă prost. Devenea de nerecunoscut. O admiram când mă uitam la ea, câtă tărie are să lupte, deși durerile erau
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
gândesc la ei că, poate plătesc și pentru noi. Prea mari dureri au: fizic, psihic sunt secătuiți. Te încurajează pe tine care stai lângă ei, te fac să zâmbești. Le este milă de tine care ești sănătos și le este rușine că îți lași viața deoparte ca să ai grijă de ei. Îți spun să nu-ți fie frică, că va trece, că totul va fi bine. Ei ție. A treia zi și ultima de radioterapie, am avut un șoc când striga
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
că-n titulușuri, în glavă așezate, Fără de nici o vină noi suntem măturate ... Noi înțelegem scopul la care năzuiți: Încet-încet din foaie vreți să ne surghiuniți! Vorbește lui Rosetti, cu cinste și cu bine, Să nu ne facă nouă această rea rușine! Căci la din împotrivă o să vă supărați: Vom spune scopu-i negru la domnii abonați Și vom scula asupră-i bătrânele rugine Și toți neprocopsiții în litere latine. Vom spune la toți ăia ce nu știu judeca Că vreți cu papistașii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
P.N.L. sub fosrma unei replici la un articol denigrator, intitulat ” Răspuns la o calomnie”, Hristache Daniilescu apără atât partidul din care făcea parte, cât și onoarea familei sale. Iată ce spunea în răspunsul pe care-l dă calomniatorului: ” pamfletarilor de la rușinea presei care se intitulează ”Gazeta Olteniței” cred că le este permis să scrie orice și la adresa oricui. Aceasta au dovedit-o chiar de la primul număr, când fără nicio rușine, m-au atacat cu atâta patimă încât n-au cruțat nici
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
ce spunea în răspunsul pe care-l dă calomniatorului: ” pamfletarilor de la rușinea presei care se intitulează ”Gazeta Olteniței” cred că le este permis să scrie orice și la adresa oricui. Aceasta au dovedit-o chiar de la primul număr, când fără nicio rușine, m-au atacat cu atâta patimă încât n-au cruțat nici chiar cavoul familiei mele”. Hristache Daniilescu rămâne un reprezentant de seamă în Oltenița interbelică, o mare personalitate a orașului. A fost licențiat în litere și drept și primar al
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
224 Aceasta nu reprezintă la urma urmelor decît o fațetă a "sindromului german" al națiunii etnice. Există alți responsabili de tendința radicalistă, deoarece Kant s-a făcut cantorul logicii dominatoare a Statului rațional înainte ca Herder să-l dea de rușine. Pe urmă, Hegel aproape că a divinizat acest Stat căruia, în opinia lui, societatea trebuie să i se supună fără rezerve. "Statul este pentru Hegel voința divină manifestată ca spirit prezent sau actual și care se dezvoltă în procesul formării
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu anul 1880. "Printre germanii simpli, scria el, evreii vor fi totdeauna o rasă superioară"291, fiindcă, așa cum afirmă cu altă ocazie, "germanii n-au nici cea mai mică idee de propria lor vulgaritate [...], și ar trebui să le fie rușine că sînt numai germani"292. Însă aceste sarcasme nu au fost înțelese cu-atît mai mult cu cît au fost atribuite unui nebun. În orice caz, au avut mai puțină influență decît literatura antimilitaristă care în Franța va cîștiga un mare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
avem în vedere mai ales momentul congresului franco-ger-man organizat în ianuarie 1934 de către Otto Abetz, ca și reuniunile foștilor combatanți desfășurate la Stuttgart, Berlin, Paris și Lyon în 1935. Astfel ameliorate lucrurile, Drieu la Rochelle s-a putut afișa fără rușine în cadrul Partidului popular francez al lui Jacques Doriot. Tînărul pe atunci François Mitterand a avut răgazul de a-l ponegri pe împăratul etiopian în numele solidarității dintre extrema dreaptă europeană și Italia lui Mussolini, iar Paul Claudel a putut clama fără
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
demnă de milă manipulată de către guvernanți reprehensibili sau chiar criminali tocmai din acestă cauză. Așa a fost cazul dictatorului român Ceaușescu, care și-a pierdut foarte repede creditul dobîndit prin fronda sa față de Uniunea Sovietică, rămînînd în schimb doar cu rușinea afirmării patriotice. Este, în prezent, cazul Greciei împietrite în identitatea sa religios ortodoxă 415, ca și într-o măsură mai mare încă, a țărilor fostei Iugoslavii.416 Această sensibilitate "postnațională" se supune a ceea ce Gilles Lipovetsky numea "etica nedureroasă a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Domnului. Dar nu Leonid Dimov a fost ținta acuzațiilor formulate la adresa revistei, ci influența pe care Eugen Barbu continua să o exercite asupra a redacției, cel mai vehement critic fiind Eugen Jebeleanu pentru care Luceafărul devenise "o foaie imundă, o rușine a literaturii". Eugen Barbu a reacționat în fața ostilității deschise prin publicarea romanului Principele în care se regăseau ca personaje literare toți cei care contribuiseră la marginalizarea sa. Dar bucuria revanșei a fost de scurtă durată, deoarece la scurtă vreme Eugen
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ideologice ale conducerii PCR83. De altfel, invocarea elogioasă în mai multe texte a liderului CC al PCR și a conducerii de partid (pentru atenția deosebită acordată dezvoltării literaturii) i-a atras lui Ianoși menționarea de către Virgil Ierunca la rubrica "Antologia rușinii" apărută inițial în presa exilului 84. Poate fi privită cartea-confruntare publicată de I. Ianoși după 1989 (Eu - și el. Însemnări subiective despre Ceaușescu) ca o revanșă, un soi de exorcizare, o eliberare din strânsoarea resentimentelor acumulate față de un secretar general
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
biobibliografic", în volumul Ion Ianoși - o viață de cărturar, Editura All Educational, București, 1998. Iliescu Adrian Paul, "Ion Ianoși, un model nespectaculos", în volumul Anatomia răului politic, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2005. Ierunca Virgil, "Ion Ianoși", în Antologia rușinii, Nicolae Merișanu și Dan Taloș (eds.), Editura Humanitas, București, 2009. Nagy Imre, Însemnări de la Snagov. Corespondență, rapoarte, convorbiri, ediție îngrijită, selecție documente, note și studiu introductiv de Ileana Ioanid, Editura Polirom, Iași, 2004. Lenin V.I., Despre om și umanism, vol
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Mandric Eugen, Drăgan Mircea, Lupeni 29, Editura Meridiane, București, 1963. Tismăneanu Vladimir, Despre comunism. Destinul unei religii politice, Editura Humanitas, București, 2011. Tismăneanu Vladimir, Dobrincu Dorin, Vasile Cristian (eds.), Raport final, Editura Humanitas, București, 2007. Tismăneanu Vladimir, Leninistul Ianoși, Antologia rușinii și estetica, http://tismaneanu.wordpress.com, 8 aprilie 2013. Tismăneanu Vladimir, Partidul veghează: Malraux, Silone și Hamsun sub lupa Secției de Știință și Artă a CC al PMR, http://tismaneanu.wordpress.com, 8 august 2013. Tismăneanu Vladimir, Profesorul Ianoși și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]