8,989 matches
-
de grija de cum să-și mai dosească jaful, în tainice cotloane, rod din carnea cât a mai rămas a bietului român sărăcit, macină și doboară temeiurile noii rânduieli umane pentru care s-a dat sânge și morminte. Noi, legionarii, am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai presus decât legile pământești, de aceea rămânem nezdruncinați și neclintiți în crezul nostru. Legea trebuie să opereze împotriva celor fără de lege. Prădalnicii din zilele noastre maimuțoii slujesc legilor legiuitorilor nelegiuiți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Noi, legionarii, am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai presus decât legile pământești, de aceea rămânem nezdruncinați și neclintiți în crezul nostru. Legea trebuie să opereze împotriva celor fără de lege. Prădalnicii din zilele noastre maimuțoii slujesc legilor legiuitorilor nelegiuiți. De aceea ne urăsc pe noi, legionarii. Nu există aspirație mai înaltă, nu există treaptă mai înaltă de împliniri și desăvârșire decât calea care duce la Dumnezeu, raiul mândriei omenești aici pe pământ și raiul veșniciei, dincolo de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vorbesc așa calm, fără patimă, de sunt așa corecți? Treptat mi s-au lămurit și celelalte nebuloase. Legionarii nu au fost niște criminali. Iată ce le spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu-i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și în orice împrejurare am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
le monde. Voilà des vers emblématiques qui témoignent de la vision de Blaga sur le destin commun des poètes : Poeții, toți poeții sunt un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți. Prin evii ce se nasc și mor, cântând, ei mai slujesc un grâi pierdut de mult. [...] Își sunt asemenea prin ceea ce nu-și spun. (Poeții) (Blaga, 2010: 297) Leș poètes, tous leș poètes ne font qu'un peuple indivisible, ininterrompu. Leur parole est muette. À travers leș âges qui naissent et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
este desprins de orice dogmatică, întrebuințarea sa ține de configurarea unui cult al artei pentru care artistul devine un oficiant, un sacerdot. Nu întâmplător este desemnat ca reprezentant Sar Péladan, al cărui ordin rozacrucean, benignă erezie estetică, este menit să slujească Arta cu majusculă. "Această doctrină fiindu-ne expusă recent de către unul dintre cei mai strălucitori adepți, Sar Péladan (...)". Bachelin consideră că teoria artei pentru artă se aplică cel mai bine artei decorative, dar "trebuie ca ornamentul să nu se restrângă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca să ia apă. Feciorul de Împărat este nevoit să jure că nu va spune nimănui cine este de fapt, păstrând taina „până când va muri și iar va Învia”. Spânul Îl numește Harap-Alb, (un oximioron eminescian) și a urmat să-l slujească cu credință, respectându-și jurământul. Ajunși la palatul Împăratului Verde, Spânul se dă drept nepotul acestuia, deși fetele acestuia Îl Îndrăgeau mai curând pe Harap - Alb și nu pe Spân; la el se uitau „cum privește câinele pe mâță” și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de mare actualitate. Cât privește domeniul curentelor literare, G. Călinescu afirmă: „Clasicism, romantism sunt două tipuri ideale Înexistente practic În stare genuină, reperabile numai la analiza În retortă. Individul clasic este utopia unui om perfect sănătos trupește și sufletește, „normal” (slujind drept normă altora), deci „canonic”. Individul romantic este utopia unui om complet „anormal” (Înțelege excepțional), dezechilibrat și bolnav, adică cu sensibilitatea exacerbată la maximum, rezumând toate aspectele spirituale de la brută la geniu.” (5) Toate aprecierile scriitorului au la bază o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vreo alta idee, [...] aceste personaje cu conștiința uimitor de liniștita sunt cele mai josnice din literatura universala”. (4) Această viziune a personajelor comice este confirmată de Caragiale Însuși, când se Întreba ironic: „de vreme ce avem cap, la ce ne-ar mai sluji inteligența?”. MARIN SORESCU - IONA Subiect, conflict dramatic, personaj Piesa „Iona”, subintitulată de Marin Sorescu (1936-1996) „tragedie În patru tablouri”, publicată În 1968 În revista „Luceafărul”, face parte, alături de „Paracliserul” și „Matca”, dintr-o trilogie dramatică, intitulată sugestiv, „Setea muntelui de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceste momente i-au dat posibilitatea să cunoască foarte multe lucruri și taine ale artei dramatice. Toate acestea Îi vor servi, nu peste multă vreme, În cariera de autor dramatic. Înclinat spre satiră, se avântă cu entuziasm În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea română
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
înapoi Germanii, mai sunt și alții pe care i-a adus Jandarmii. Aceste stări de lucruri ne-a adus în situația: Toți indivizii care în timpul dominației Sovietice au insultat armata, și-au bătut joc de credința noastră strămoșească, care au slujit N.K.V.D. și au contribuit la deportarea și maltratarea bunilor gospodari, se plimbă nesupărați prin satele și orașele acestui Județ. Au micșorat prestigiul autorităților românești considerându-le în neputință de a lua măsuri contra acestor fel de indivizi. Toți cetățenii, atât
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
învingem noi și lumea se va purifica, ori înving ei și devenim sclavii lor. La Tiraspol evreii erau purtați în lectice romane și toți erau obligați să se descopere, de-i cunoșteau sau nu, când treceau pe lângă ei. Moldovenii noștri slujeau la ei numai pentru mâncare. Deci menajarea lor în interior ar fi o slăbiciune care ne va putea compromite victoria. La Chișinău s'au descoperit în pivnițele poliției lor secrete mormane de cadavre îngropate. Sunt în mare parte nenorociții de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
El a declarat auditoriului, printr-o frază pe care o considera umilă: În ceea ce mă privește, ca fiu al poporului meu, ca un soldat loial al partidului de mai bine de cincizeci de ani, am făcut tot posibilul pentru a sluji cauza eliberării sociale și naționale, cauza progresului, democrației și socialismului din România și, din momentul în care partidul mi-a dat înalta funcție de secretar general, aș putea spune că n-am avut nici o clipă de odihnă, fie noapte, fie zi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
progresului, democrației și socialismului din România și, din momentul în care partidul mi-a dat înalta funcție de secretar general, aș putea spune că n-am avut nici o clipă de odihnă, fie noapte, fie zi, m-am gîndit la cum să slujesc mai bine cauza poporului, la partid, la ce măsuri să iau pentru ca minunatele idealuri ale societății socialiste și comuniste să se împlinească pe pămîntul românesc"2296. Cei ce ascultau și credeau toate acestea se considerau norocoși să aibă un conducător
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la Bălgrad întrunește condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și-au îndeplinit cu toate acestea misiunea de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida declamațiilor criticiste, unele chiar cu caracter iconoclast la adresa spiritului patriotic, unii dintre istorici au slujit nu doar religia adevărului, continuând să oficieze atribuțiile sacerdotale ale cultului națiunii. În tranziția de la școla critică la criticism, anul 1929 poate fi luat ca momentul de răspântie care marchează ceea ce T. Kuhn (2008) [1962] ar numi o "schimbare de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neatârnarea politică" a fost înlocuită cu "independența economică". În prefața programatică a manualului, se specifică faptul că adevărata istorie științifică a României trebuie să redea "lupta de veacuri a poporului împotriva exploatării, pentru libertate și independență națională și care să slujească la educarea maselor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar" (Roller, 1952, p. 6). Libertatea națională are aici o semantică economică, "independența națională" echivalând cu eliberarea de exploatarea financiară a capitaliștilor occidentali. În acest registru, retragerea aureliană este recodată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca ființare ortodoxă, iar a fi român însemna a fi ortodox. Biserica Ortodoxă Română este reinvestită, după mai bine de cincizeci de ani, cu rolul de depozitară a tradiției și spiritualității românești: "Înrădăcinată în ființa poporului pe care l-a slujit, Biserica a avut în Evul Mediu un important rol în domeniile vieții sociale, juridice și culturale a Țărilor Române" (Scurtu et al., 1999, p. 30). Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul spiritual al ontologiei națiunii, principiul care animă spiritual ființa poporului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spunea că „nimeni nu știe cînd îi vine sfârșitul... important este să nu fii găsit dator“. Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni, față de domeniul de cercetare pe care, alături de școală, am încercat să-l slujesc cu credință arheologia, în fapt istoriografia românească. Aniversările, mai ales când e vorba de cifre rotunde, presupun și o privire în urmă. V-ați făcut deja un bilanț al îndelungei și bogatei dumneavoastre activități sau considerați că momentul mai poate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
este un bilanț făcut „din mers“, la un popas important din drumul vieții. Mă interesează mai mult nu ce am realizat și, în primul rând, privind retrospectiv, doresc 123 să văd mai bine ce mai am de făcut pentru a sluji și împlini așteptarile muzei Clio. Întorcându-vă la anii tinereții, considerați că locul în care v-ați născut a jucat un rol decisiv în alegerea viitoarei cariere? Fiecare om încearcă să găsească o legatură între locul în care s-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
inițial unei cariere didactice în învățământul universitar. Una relativ scurtă, din păcate, curmată în stil ceaușist și cu urmări nu doar pe plan profesional. Considerați sau nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă a regimului ceaușist, în cadrul „revoluției culturale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit drept și credincios”, motiv pentru care continuă Vodă - „le-am dat și le-am întărit de la noi în țara noastră Moldova, un sat la Dimaci, anume Țigăneii”, hotarul continuând să rămână tot „după hotarul vechi, pe unde au folosit din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doamna Tudosca, constatăm că, după stingerea timpurie din viață a doamnei, soțul ei, Vasile Lupu voievod, face danie în anul 1640, imediat după moartea soției sale, favoritului și „credincios boerul nostru Grigorie postelnic și giupâniasa lui, Măricuța, care ni-au slujit din copilăria lor și au crescut în casa noastră [...] miluindu-i cu o giumătate de satu de Boziești în ținutul Tecuciului”. Dania este explicată astfel: „această o giumătate de satu au fost dreaptă ocină răposatului Isac Balica hatman și s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și răzeșii lor, părți nealese și neprecizate. Pe data de 4 aprilie 1645, domnitorul Vasile Lupu dăruiește rudei sale, Iorga vistiernic, pentru „slujba dreaptă și credincioasă” în tinerețea sa, dar care „și acum, iarăși, la Țarigrad, nouă și țării noastre slujește, [...] un sat numit Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu toate cele ce i să vin acelui sat, fost dreaptă ocină și moșie a răposatei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Siliște. Se înțelege, cred, că cei doi Sâghie, obligați să-și înstrăineze părțile lor din Tămășeni, erau descendenți, prin acel Sârghie, din Dima Corpaci, frate cu vornicul de poartă Ionașco Corpaci. Iar preotul Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu și slujea și el la biserica din Siliștea, ctitoria lui Conachi, dar acum, după 1813, în seama moștenitoarei Elena Manu. I-a fost dat acesteia să reconstituie aproape în întregime fosta mare obște a Umbrăreștilor într-un singur trup de moșie de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținând seama de statutul celor care l-au întocmit și de interesul ierarhilor eclesiastici asupra necesității de a cunoaște cât mai exact numărul de case și de familii, ca indicatori graduali ai surselor de venituri, pentru parohii și clerul ce slujea. Nu la fel stau lucrurile în privința numărului de persoane fizice, cifra înregistrată fiind mult prea mică raportată la numărul de familii, dar și comparând numărul de persoane înregistrate în 1872, care dă 2.160 inși; după 26 de ani, sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]