9,222 matches
-
pe Dumitru. Iar Dragomir nu e doar un personaj chinuit de remușcări: pe el îl mistuie, în aceeași măsură, suferința de a nu putea cîștiga inima femeii pe care o iubește cu patimă și, totodată, e urmărit de o cumplită spaimă. Formidabila lui izbucnire din secvența în care izbește cu barda în pereții casei nu-i altceva decît încercarea disperată de a se apăra de această spaimă a omului vinovat. Apoi prezența celui ucis, a lui Dumitru care apare din cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
femeii pe care o iubește cu patimă și, totodată, e urmărit de o cumplită spaimă. Formidabila lui izbucnire din secvența în care izbește cu barda în pereții casei nu-i altceva decît încercarea disperată de a se apăra de această spaimă a omului vinovat. Apoi prezența celui ucis, a lui Dumitru care apare din cînd în cînd (dar nu ca o umbră incertă, hamletiană, ci ca un om real) este concretizarea puternicei spaime pe care Dragomir o trăiește. Regizorul merge aici
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
încercarea disperată de a se apăra de această spaimă a omului vinovat. Apoi prezența celui ucis, a lui Dumitru care apare din cînd în cînd (dar nu ca o umbră incertă, hamletiană, ci ca un om real) este concretizarea puternicei spaime pe care Dragomir o trăiește. Regizorul merge aici împotriva afirmațiilor lui Eugen Lovinescu, care zice că "remușcarea lui Dragomir nu e dramatică, iar eroul trece pe planul al doilea în interesul nostru". Ascultînd "vocile textului", ca un regizor modern ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ucenicie de a învața prin experiență, sau prin puterea exemplului. Puterera artei stă în faptul că poate înlătura ceea ce îi desparte pe oameni și poate pune în valoare ceea ce au în comun: râsul și lacrimile, bucuria și tristețea, fericirile și spaimele. Azi încerc un sentiment de tristețe că vremea noastră se zbate neputincioasă între adevărul care nu ne satisface și speranțele care nu mai pot fi îndeplinite. Cred cu tărie că trebuie apărată arta adevărată, să evităm rătăcirile în "experimente" nesfârșite
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ofrandă adusă creației... (Margareta Bărbuță) Dificultatea fascinantă a creației, astfel ar putea fi definită interpretarea propusă de regie, ceea ce înseamnă tentație discursivă este consecvent sacrificat în numele tensiunii explozive, a vocației artistului. Ciocnirile sunt între doua atitudini: aceea a grupului, a spaimei de eșec și a lui Manole și cea a vocației ca destin asumat. Interpretul principal, Constantin Adamovici, evită eroismul. El subliniază propriul efort pentru a rezista[...] doar prin energia creatorului ce nu-și acceptă înfrângerea. Vittorio Holtier imaginează o memorabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care colonelul amețit de șampanie și romanțe va doborî în joacă porumbelul scamatorului îi corespunde sabia ucigașă, dar "adevă rată" a celui care nu crede în miracolul artei. Îndepărtarea martorilor, în scena finală, pare nu atât o aplecare sub povara spaimei ori a remușcărilor, cât o lepădare, o respingere din partea pământului însuși, cuprins de răsuflarea fierbinte a vitelor, singurele îndurate. Ele și copilul... (Magda Mihăilescu) Alexa Visarion a pătruns în lumea filmului așa cum cred că se cuvine: cu o propunere fermă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Florian). O expresivitate agresivă, hăituitoare pentru spectator poate, dar care creează, în cele din urmă, o stare de emoție aproape fizică. Spectatorul este supus unei ofensive permanente de sensibilizare la lumea filmului prin detalii creatoare de senzații foarte exacte de spaimă, de milă, de frig, de izolare, de revoltă în fața siluirii naturii umane în ce are ea mai nobil și intangibil: sufletul omenesc. [...] Pentru că oricât de ciudat ar părea acest film, care nu are nimic atracțios, care nu ține să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ce dereglează până și difuzoarele Hi-Fi din dotarea studioului. În umbra scamatorului, Alexa Visarion. Dacă maestrul Valentin, echilibristul pe sârmă, vine de la Paris, atunci Ștefan Iordache descinde direct de la Comedia Franceză, alt actor de rasă, transfigurat de teama morții și spaima creației. Stranie această siluetă distinsă și elegantă, care prin simplă prezență creează în jurul ei un câmp gravitațional de nostalgii infinite. Ca și Mallarmé "seamănă tenebre". Și le seamănă bine și cu folos societarul Teatrului Mic, devreme ce tu, spectator, rămâi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
într-o clasă ce se nevoia, prin anii '50, în Ploieștiul natal, în aceeași școală în care învățase să buchisească Nichita Stănescu. Deci, "o gîndire spusă sau scrisă....". Totuși că mă găsesc față-n față cu pagina albă, albă precum spaima: ce să scriu, eu, unor oameni pe care nu-i cunosc? Răzvan Vasilescu, Iulia Mihalcea Secretara, Dorel Vișan Sile și Mircea Albulescu Profesorul Dar, mai ales, ce să scriu într-o limbă pe care nu o mai practic din 1969
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trăit și cunoscut și experiențe pe care școala, universitatea, orașul, nu ți le-ar fi putut oferi. Cum ți-au stimulat ele imaginația, fantezia artistică? ... trăiesc și din amintiri. A fost o copilărie bogată, nu fericită, plină de tentații, de spaime, de dorinți. Contactul cu natura cu pădurile, cu revărsările apelor, cu lupii ce întârziau în sat, flămânzi, în nopțile lungi de iarnă -, cu oamenii, a căror viață păstra valorile tradiției, m-a marcat. Mi-a rămas imaginea vitalității satului. Ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ana singură spune în pridvorul bisericuței din Siliștea Snagovului, Ea, fata cucerită de trăirile Nastasiei Filipovna din Idiotul lui Dostoievski. Bântuită de amintiri întunecate și suferința diademă, împreună cu EL, începe să creeze... firav, cu umor, cu ironie, cu frison și spaimă, scenariul Meșterului Manole al cărui film nu-l vor putea face vreodată. Biserica este o structură sufletească și înălțarea ei îi cuprinde. Să fie oare filmul meu o pagină testamentară?! Cum v-ați construit distibuția? Lângă Răzvan Vasilescu debutează tânăra
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și liniștea prostului desăvârșit. Perfecțiunea e dincolo de noi...În noi e doar trecerea. Dar singurătatea cum o definiți? Singurătatea apără ființa. Din singurătate se naște și moare dragostea. Dragostea e clipa care dă singurătății aripi și zbor. Singurătatea, așteptarea, iubirea, spaima și moartea, un univers dintotdeauna al artei. Fără acestea nu există nimic. Fără ele nu există artiști. M-ați prins într-o seară (râde) când de fapt nu ar fi trebuit să nu vă spun nimic. Dar cum să faci
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
petrece. Nu întotdeauna un hoț dorește să facă rău victimei. Crimele violente sunt mai ales cele care pleacă de la confruntări, dispute (Karstedt, Eisner, 2009). Astfel de cazuri de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă, avem însă întotdeauna o încălcare a legii, a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1, reprezintă o veche preocupare în domeniul științelor umane, avându-și originile în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor sau cu spaima acesteia de consecințele ce vor apărea în viața ei din cauza penalizării agresorului. în astfel de cazuri, în acord cu legislația noastră, poliția și oamenii legii nu mai au nici o putere, trebuie să se retragă. Dacă vorbim despre intervențiile profesioniștilor, în fața
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
între părinți, se disting printr-o stare de sănătate precară, tulburări de somn și plâns excesiv. Construirea atașamentului, a cărui perioadă sensibilă începe în jurul vârstei de 6 luni, va fi profund afectată. Și asta nu doar din cauza stărilor intense de spaimă ale copilului, ci mai ales din cauza indisponibilității emoționale a unei mame care trăiește anxietatea unei relații amenințătoare cu partenerul de viață. în relația cu copilul, mama-victimă nu mai poate veni în întâmpinarea nevoilor emoționale ale copilului și nici măcar nu va
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
efectul victimizării directe (copilul e ținta) sau indirecte (copilul e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul în care expunerea este indirectă, copiii trăiesc starea emoțională intensă, negativă, de spaimă, generată de violența traumatică și, în plus, o traumă secundară, prin relația pe care o au cu prietenul sau membrul familiei care a fost victima directă (Ceballo et al., 2001). Se consideră astfel că această experiență indirectă este mai intens
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și ale celuilalt, a ști să le reglezi reprezintă o aptitudine cu impact pozitiv major asupra sănătății mentale, a sănătății fizice, a reușitei profesionale și a relațiilor sociale”1. Dacă ești gata să asculți plângerile pacienților, durerile, fricile lor sau spaimele lor, îi vei susține în a-și înțelege mai bine aceste trăiri, iar cel care ascultă nu are nici el decât de câștigat. 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența în cadrul psihologiei dezvoltării umane, interpretarea ființei umane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în posibilitatea copilului de a face față precum și în succesul intervențiilor reparatorii; 6. maltratarea provoacă suferință fizică și psihică copilului, ceea ce influențează maturizarea și funcționarea neurobiologică a copilului; 7. suferința este de natură fizică și/sau psihologică (umilințe, tristeți, anxietăți, spaime, stare de alarmă de durată, sentiment de catastrofă, neputință etc.); 8. maltratarea este un proces, și nu un eveniment izolat; maltratarea se poate manifesta prin multiple evenimente dureroase pentru copil, repetate într-o perioadă de timp; 9. maltratarea, punându-și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plângi!”, „îți taie popa limba dacă mai vorbești urât!”, „vine lupu!”, sunt aparent expresii nevinovate și adulții se amuză, în timp ce copiii se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi înspăimântă și induc o stare de teroare copilului. Terorizarea copilului: crearea unor sentimente intense de spaima copilului. Acest lucru poate fi făcut lăsând copilul pradă acelor situații de care știi că îi este frică: întunericul, zgomote intense (tunete, tunsul ierbii cu mașina) să stea singur în casă, șerpi și alte animale care îi sperie (copiii victime
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că va fi abandonat (nevinovatul: „te dau la lupi și la omul cu sacul!” are un astfel de efect ignorat însă de părinți). Iată mărturia unei tinere care a absolvit studiile în psihologie. Toată copilăria mi-a fost terorizată de spaima că voi fi abandonată de părinți. Locuiam pe aceeași stradă cu leagănul de copii și de câte ori făceam câte o boroboață mama îmi arăta casa de copii și îmi spunea că mă lasă acolo. Izolarea copilului: separarea copilului de ceilalți, de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
A ține seama de opinia copilului nu înseamnă a proceda așa cum cere copilul, ci înseamnă a ști ce crede copilul despre o anumită decizie, situație, și a discuta cu el despre ceea ce crede el pentru ca astfel să îi atenuezi nesiguranța, spaimele sau percepțiile eronate în legătură cu situația dată. Uneori părinții refuză copiilor acest drept, fără a avea un motiv rațional, doar din convingerea profundă că un copil nu poate exprima lucruri rezonabile și deci nu trebuie luat în seamă. Copilul poate cere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adolescență, incapabil de a accepta frustrări legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de parte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
păstreze în secret situațiile în care s-a simțit în disconfort este în detrimentul copilului, secretele legate de abuzul sexual sunt devastatoare pentru copil. Un alt aspect de reținut este că în cazul în care agresorul este un părinte, copilul trăiește spaima de a dezorganiza familia prin dezvăluire, responsabilitatea de a face un rău celuilalt părinte, de a-și atrage reproșurile acestuia și a celorlalți din familie. De aici vine și faptul că adeseori copiii-victime își retrag acuzațiile în momentul în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a suferinței. Scurt istoric Cronica vieții oricărei ființe umane este o oscilație perpetuă și imprevizibilă între lumini și umbre, bucurii și dureri. Iar dintre toate talentele sale, cel mai prețios se referă probabil la capacitatea de a-și domina spaime, pierderi, deziluzii, suferințe sau, altfel spus, de a metamorfoza acest antracit existențial peremptoriu, dacă nu într-o perlă autentică, măcar într un aliaj gri, digerabil și cvasitămăduitor. Ca și moartea, suferința este pentru om, un dat inalienabil, ceea ce înseamnă că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]