9,373 matches
-
arcul sau bolta. "Coloana egipteană este constituită din piatră, are o înălțime impunătoare și are rol de susținere dar și decorativ prin forma specială a fusului sau capitelului. Fusul coloanei are formă cilindrică, iar suprafața este netedă sau fasciculată imitând tulpini de flori. Culorile folosite pentru coloane sunt: roșu, albastru, verde sau galben. Pe coloane se observă hieroglife iar capitelurile au formă fie de plante ce se găsesc prin zonă(lotus, palmier), fie reprezintă capete de zeițe(Hator și Isis)." Mormintele
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
pe marginea apelor curgătoare, din zona de câmpie până în cea de deal și munte. În scopuri medicinale de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene ("Herba Cichorii") ce se recoltează în prima perioadă de înflorire a plantei, in lunile iulie-august, când tulpinile nu au apucat încă să se întărească, rădăcinile ("Radix Cichorii") se recoltează în lunile septembrie-octombrie. În tulpină : În rădăcină : În furunculoză și acnee, dischinezii biliare, constipații cronice, angicolite, hepatite cronice iar cafeaua preparată din această plantă are proprietăți gastrice. Decoct
Cicoare () [Corola-website/Science/309764_a_311093]
-
de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene ("Herba Cichorii") ce se recoltează în prima perioadă de înflorire a plantei, in lunile iulie-august, când tulpinile nu au apucat încă să se întărească, rădăcinile ("Radix Cichorii") se recoltează în lunile septembrie-octombrie. În tulpină : În rădăcină : În furunculoză și acnee, dischinezii biliare, constipații cronice, angicolite, hepatite cronice iar cafeaua preparată din această plantă are proprietăți gastrice. Decoct : se fierb în 200 ml. de apă două lingurițe de rădăcină mărunțită, 5 minute, se bea călduț
Cicoare () [Corola-website/Science/309764_a_311093]
-
foarte probabil ca și în realitate aceasta să fi fost ridicată cel mai târziu în veacul al 17-lea. O inscripție din 1783 consemnează șindrilirea ei. Legat de acest eveniment tradiția reține că biserica a fost anterior acoperită cu ""tulheni"" (tulpini de porumb). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05029. Biserica este construită din bârne cioplite, așezate în cununi orizontale, îmbinate la colțuri prin sistemul de prindere „coadă de rândunică”. Are la bază o talpă
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
în Europa și America de Nord este de piele și interior alb, excepție făcând cei 1-3 cm superiori care ies la suprafața pământului și care sub acțiunea razelor soarelui se schimba în roșu sau roșu-verde. Această parte superioară se dezvoltă din țesutul tulpinii, dar rămâne sudată de rădăcină, care este aproape sferică, aproximativ de 5-15 cm diametru și nu are rădăcini laterale. Rădăcina principală care se găsește sub rădăcina îngroșată este slabă și de 10 cm lungime; se taie după recoltare. Frunzele au
Ridiche () [Corola-website/Science/309924_a_311253]
-
din genul "Ixodes" infectate. Colocvial, boala este cunoscută și sub numele simplu de "borelioză", deși este doar un tip particular de afectare produsă de borrelii. Numele de "Borrelia burgdorferi" ("sensu lato", adică „în sens larg”) indică de fapt mai multe tulpini de "Borrelia burgdorgferi", care pot da același tip de infecție. Astfel, în etiologia Boalii Lyme sunt implicate trei genotipuri care alcătuiesc complexul Borrelia burgdorferi "sensu lato": Borrelia "burgdorferi sensu stricto" (care cuprinde tulpinile izolate în America de Nord), Borrelia "garinii" și Borrelia
Boala Lyme () [Corola-website/Science/309367_a_310696]
-
sens larg”) indică de fapt mai multe tulpini de "Borrelia burgdorgferi", care pot da același tip de infecție. Astfel, în etiologia Boalii Lyme sunt implicate trei genotipuri care alcătuiesc complexul Borrelia burgdorferi "sensu lato": Borrelia "burgdorferi sensu stricto" (care cuprinde tulpinile izolate în America de Nord), Borrelia "garinii" și Borrelia "afzelii" (care predomină, fără a circula exclusiv, în Europa). mai este supranumită și „boala cu 1000 de fețe” din pricina faptului că afectând întregul organism, simptomele și semnele ei mimează pe cele ale altor
Boala Lyme () [Corola-website/Science/309367_a_310696]
-
pătrunde nici cu un târnăcop. O "marmotă alpină" poate cântări între 4 și 8 kg și are o lungime cuprinsă între 42 și 54 cm (fără coadă, care măsoară în medie 13-16 cm). Marmota alpină se hrănește cu plante cu tulpină moale, frunzele, rădăcinile și florile ierburilor, dar și cu insecte, păianjeni și viermi. Consumă cantități mari, pentru a-și depozita grăsime suficientă pentru lunga perioadă de hibernare. Pentru a se hrăni, iese din vizuina sa în diminețile și în după-amiezile
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
și colaboratorii, care au gasit o corelație pozitivă între cantitatea de grăsime din organism și prezența de anticorpi AD-36 în sânge. Cercetări ulterioare au demonstrat experimental o creștere statistic-significantă a creșterii în greutate la găini și șoareci după infestarea cu tulpini similare de virusuri. Deocamdată, AD-36 este singurul adenovirus uman care ar putea fi implicat în obezitatea umană, în afară de găini, șoareci, șobolani și maimuțe. Se presupune că procesul patologic ar fi următorul: infecția cu AD-36 duce la creșterea numărului celulelor adipoase
Adenoviride () [Corola-website/Science/310467_a_311796]
-
împletită în opt. Prădătorii, încolăciți de limba biciului domnesc, se prăbușeau ca spicele la pământ. Prada hoților fusese adunată și restituită păgubașilor. Oamenii domniei se retraseră într-o minunată poiană, pentru a se odihni după luptă. Ștefan se sprijini de tulpina unui stejar bătrân. Scoase din nou biciul și-l atârnă de un ram al stejarului. Apoi, ca pentru sine, rosti: „Brav bici... Brav bici ai fost, pe brav stejar să mi te odihnești!” La asfințit de soare, oamenii domniei porniră
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
Frunză este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de forma plata, care îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind și la respirație și transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru că țesutul
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru că țesutul asimilator propriu-zis să se organizeze pe o suprafata cât mai mare. Frunză se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
3-4 ori mai lung decât cel transversal, ca la "Salix albă" (salcie albă); liniară, ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea"; filiforma, ca la frunzele submerse de "Ranunculus aquatilis" (piciorul-cocoșului-de-apă). Filotaxia reprezintă modul de dispoziție a frunzelor pe tulpina. Inserția frunzelor pe tulpina se face în dreptul nodurilor; la un nod se pot inseră una sau mai multe frunze, într-o ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
decât cel transversal, ca la "Salix albă" (salcie albă); liniară, ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea"; filiforma, ca la frunzele submerse de "Ranunculus aquatilis" (piciorul-cocoșului-de-apă). Filotaxia reprezintă modul de dispoziție a frunzelor pe tulpina. Inserția frunzelor pe tulpina se face în dreptul nodurilor; la un nod se pot inseră una sau mai multe frunze, într-o ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. Prin punctele
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. Prin punctele de inserție ale frunzelor se poate duce o linie în spirală, în ordinea apariției mugurilor foliari pe tulpina (spirală generatoare). Segmentul de spirală care unește două frunze vecine situate una sub altă pe aceeași linie verticală și paralelă cu axa tulpinii se numește ciclu. Un ciclu poate cuprinde o singură rotație în jurul tulpinii, care să unească cele două
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
de inserție ale frunzelor se poate duce o linie în spirală, în ordinea apariției mugurilor foliari pe tulpina (spirală generatoare). Segmentul de spirală care unește două frunze vecine situate una sub altă pe aceeași linie verticală și paralelă cu axa tulpinii se numește ciclu. Un ciclu poate cuprinde o singură rotație în jurul tulpinii, care să unească cele două frunze, sau mai multe rotații. La capetele porțiunii de spirală se află cele două frunze așezate pe aceeași linie verticală. Dispunerea opusă a
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
ordinea apariției mugurilor foliari pe tulpina (spirală generatoare). Segmentul de spirală care unește două frunze vecine situate una sub altă pe aceeași linie verticală și paralelă cu axa tulpinii se numește ciclu. Un ciclu poate cuprinde o singură rotație în jurul tulpinii, care să unească cele două frunze, sau mai multe rotații. La capetele porțiunii de spirală se află cele două frunze așezate pe aceeași linie verticală. Dispunerea opusă a frunzelor se caracterizează prin inserția la acelasi nod a doua frunze, în
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
rotații. La capetele porțiunii de spirală se află cele două frunze așezate pe aceeași linie verticală. Dispunerea opusă a frunzelor se caracterizează prin inserția la acelasi nod a doua frunze, în mod opus, de o parte și de alta a tulpinii. De regulă, frunzele unui nod sunt așezate într-un plan perpendicular pe cel al frunzelor de la nodul alăturat, superior sau inferior. Astfel, toate nodurile cu soț au frunzele dispuse în același plan, iar nodurile fără soț au frunzele în alt
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
clasifică în : Frunzele cu mai multe nervuri principale(3-5 sau mai multe) pot avea următoarele tipuri de nervațiune: Pețiolul este partea din frunză care servește la conducerea sevei brute și a celei elaborate spre și dinspre limb. Se aseamănă cu tulpina, dar de obicei este monosimetric, planul de simetrie trecând prin partea de mijloc a feței dorsale și prin cea a feței ventrale. Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și reprezintă pierderea unei însemnate cantități de apă absorbita
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
cănd pătrunderea CO necesar fotosintezei este mai intensă. Aceste fenomene determina transpirația frunzelor la o intensitate ridicată. Ca fenomen fiziologic, transpirația este influențată de factori interni și externi. Dintre factorii interni se pot aminti : mărimea frunzelor și poziția lor pe tulpina și ramuri, cantitatea de clorofila din clorenchimuri, numărul stomatelor și deschiderea acestora ș.a. Dintre factorii externi se pot menționa: temperatura, umiditatea și lungimile de unda ale radiațiilor luminoase, precum și prezența anumitor substanțe chimice, care pot mari sau micșora permeabilitatea membranelor
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
pădure ("Pinus sylvestris") este unul din cele mai răspândite conifere din Eurasia. Acest arbore poate atinge 25 - 30 m înălțime uneori chiar 40-50 m și un diametru de 1 - 1,4 m; înrădăcinarea este variabilă în funcție de solul pe care vegetează; tulpina mai puțin dreapta decât la celelalte rășinoase, scoarță formează un ritidom gros, cenușiu. Lemnul acestuia este maro-închis, foarte rezistent. Frunzele sunt aciforme, lungi de 4 cm, grupate câte două. Conurile au o formă conica, pedunculate, de culoare cenușie și o
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
numit astfel la începutul cărții neamului său ("Matei" 1,1). Evanghelistul rezumă apoi: În "Epistola către romani" se întâlnește pentru prima oară imaginea unui arbore genealogic al Mântuitorului, derivată din profețiile din "Numeri" și din cartea lui Isaia privitoare la tulpina din care va apare Messia: Acest topos este folosit și în "Apocalipsă": Profeția lui Isaia 11,1: va fi des citată în textele patristice. Deja Sf. Iustin o comentează, în secolul al II-lea, făcând în același timp referire la
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
Ieseu"). Aceste denumiri se bazează pe analogia dintre "virga", "ramură", și "virgo", "fecioară". Tertulian numește neamul lui Iisus "rădăcina lui Ieseu". Maria apare și la Tertulian drept "virga ex radice", Iisus drept "floare din ramură". Ieronim dezvoltă aceste idei despre tulpina lui Ieseu accentuând rolul Mariei în cadrul genealogiei. Argumentația sa pleacă de la profeția din "Isaia" 11,1 și dezvoltă analogii între proorocirea nașterii lui Iisus dintr-o fecioară în "Isaia" 7, 14, desemnarea iubitului din "Cântarea Cântărilor" drept "trandafir din Saron
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
în imnurile latine. Din literatura imnică imaginea arborelui este preluată în piesele de teatru medievale despre profeți și în diverse texte liturgice cu referiri la prima parusie a lui Iisus. Jean Calvin apelează la imaginea din Isaia 11, 1 cu tulpina lui Ieseu tocmai pentru a combate teoria virginității Mariei, bazată în exegeza Părinților Bisericii pe ideea unei rădăcini sterpe a casei David. Reformatorul interpretează pasajul drept o subliniere a apariției nesperate a Mântuitorului din vița lui David. Lista surselor: În
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]