10,305 matches
-
reprezintă însușirile sintetice, stabile, ce caracterizează un om - deci inclusiv aptitudinile și însușirile intelectuale - în această secțiune ne vom restrânge la restul factorilor de personalitate care favorizează creativitatea, adică factorii nonintelectuali și nonaptitudinali. Aceștia sunt: * deschiderea la experiență; * deschiderea intelectuală; * umorul și spiritul copilăresc; * toleranța la ambiguitate; * rezistența la închidere; * structura caracterului; * sensibilitatea estetică; * temperamentul; 4.1.3.1 Deschiderea la experiență Deschiderea la experiență (openness to experience) înseamnă preferința individului pentru varietate: dorința de a vedea și învăța lucruri noi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
intelectuală Deschiderea intelectuală (open minded) reprezintă o atitudine creativă importantă. Ea include receptivitatea la ideile noi, abilitatea de „a se juca cu ideile”, lipsa de prejudecăți în abordarea problemelor, lipsa temerilor în fața noului, curiozitatea față de noutăți. 4.1.3.3 Umorul și spiritul copilăresc Persoanele creative au spiritul umorului dezvoltat și o prospețime copilărească în gândire. Persoana creativă este animată de curiozitate, indiscreție și are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativă importantă. Ea include receptivitatea la ideile noi, abilitatea de „a se juca cu ideile”, lipsa de prejudecăți în abordarea problemelor, lipsa temerilor în fața noului, curiozitatea față de noutăți. 4.1.3.3 Umorul și spiritul copilăresc Persoanele creative au spiritul umorului dezvoltat și o prospețime copilărească în gândire. Persoana creativă este animată de curiozitate, indiscreție și are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a descoperi și de a înțelege universul înconjurător. Creatorii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
petrecere a timpului liber; să promoveze o ușoară supraevaluare a capacităților elevului (studentului). Al. Osborn spunea: . să practice perioade de suspendare a notării, cunoscută fiind constatarea că elanul creator este înăbușit în perioadele de verificări; să acorde o importanță deosebită umorului; să promoveze cât mai mult metoda descoperirii dirijate, față de metoda tradițională a expunerii. Avantajele învățării prin descoperire sunt: * fixarea în memorie este de lungă durată; * motivația nu este pentru note mari sau pentru alte recompense, cât pentru plăcerea de a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se acceptă pe sine, pe ceilalți oameni și natura umană în general; * propriile slăbiciuni și imperfecțiuni nu le produc complexe, deci nu încercă să falsifice sau să disimuleze imaginea lor; * sunt firești, spontani și naturali; * sunt democratici și nepărtinitori; * au umor, iar simțul umorului este mai intelectualizat, mai filozofic, orientat constructiv și nu distructiv; * sunt centrați pe problemă (nu pe ei înșiși), non-egocentrici; * au o filozofie asupra vieții și consideră că au o misiune în viață; * au o nevoie mai mare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sine, pe ceilalți oameni și natura umană în general; * propriile slăbiciuni și imperfecțiuni nu le produc complexe, deci nu încercă să falsifice sau să disimuleze imaginea lor; * sunt firești, spontani și naturali; * sunt democratici și nepărtinitori; * au umor, iar simțul umorului este mai intelectualizat, mai filozofic, orientat constructiv și nu distructiv; * sunt centrați pe problemă (nu pe ei înșiși), non-egocentrici; * au o filozofie asupra vieții și consideră că au o misiune în viață; * au o nevoie mai mare decât ceilalți de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
greșită a unor atribute ale creației De multe ori se consideră greșit că: * fantezia și visarea sunt pierdere de timp, lene sau chiar nebunie; * joaca cu ideile este valabilă doar pentru copii; * meditația este un simptom al unei persoane leneșe; * umorul nu are ce căuta în actul creator, căci rezolvarea unei probleme este o treabă serioasă. În gândirea creativă sunt asociate două idei care nu sunt văzute obișnuit împreună. În umor este același lucru: percepem situația în două cadre de referință
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru copii; * meditația este un simptom al unei persoane leneșe; * umorul nu are ce căuta în actul creator, căci rezolvarea unei probleme este o treabă serioasă. În gândirea creativă sunt asociate două idei care nu sunt văzute obișnuit împreună. În umor este același lucru: percepem situația în două cadre de referință incompatibile între ele. Povestitorul glumei începe printr-o linie logică între elemente (un prim cadru de referință), conducând la acumularea de tensiune cognitivă, după care se trece într-un alt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o reacție de râsete. Însuși autorul poate să emită ideea și să se descătușeze prin râs. Grupurile creative și persoanele creative sunt, de obicei, pline de veselie. Asta nu înseamnă că activitatea de creație este o distracție, ci faptul că umorul este un ingredient important în creativitate. [41] * rațiunea, logica, utilitatea, caracterul practic sunt considerate „bune”, iar sensibilitatea, intuiția, evaluările calitative, plăcerea sunt „rele”. Acest blocaj se referă la faptul că, din orgoliu, bărbații se consideră supremii creatori, iar atributele lor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
calități propice creativității: atracție față de grup, interes pentru activitatea ce se va desfășura în cadrul grupului, încredere în forțele proprii, capacitatea de a-și asuma riscul, trăsături de personalitate favorabile creativității (entuziasm, afecțiune, spontaneitate, sociabilitate, grad înalt de accesibilitate, inteligență interpersonală, umor), motivație intrinsecă și să nu aibă probleme personale stringente. Un subiect de interes în ceea ce privește creativitatea grupului este raportul dintre eterogenitatea și omogenitatea diverselor caracteristici ale membrilor săi. Este cunoscut faptul că grupurile eterogene în privința specializării rezolvă eficient problemele în raport cu grupurile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lui ideea care a fost bine receptată. Liderul va impulsiona grupul cu fraze de genul „Grozav! Să vedem ce va ieși din ideea asta?” sau „Ia să mai auzim o idee!”. Dacă totuși participanții nu sunt cuprinși de vervă și umor, se va iniția o nouă etapă de încălzire, dar pe o temă nostimă, ieșită din comun, capabilă să stârnească râsete. Ideile sunt preluate absolut la întâmplare, deși apar situații în care unul din participanți are o idee cu mai multe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
scrie repede și lizibil, și să afișeze foile de hârtie la loc vizibil pentru toți participanții. În mod discret, liderul va încuraja participarea și a celor timizi: „Acum să auzim și părerea celor care n-au luat încă cuvântul”. Simțul umorului este o trăsătură foarte importantă a liderului, știut fiind că nimic nu este mai contagios decât râsul și entuziasmul. Liderul este membru al grupului și contribuie la zestrea de idei, mai ales atunci când discuția lâncezește. El însuși poate propune idei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Einstein spunea că tatăl său asculta muzică de Mozart sau Beethoven pentru a găsi o stare de spirit propice creației. Stimularea vizuală se poate face cu ajutorul unor imagini relevante sau mai degrabă prin imagini care să inducă jocul ideilor și umorul. În concluzie, pentru a stimula creativitatea ta, înconjoară-te de oameni care au cât mai multe din însușirile: * sunt treji din punct de vedere creativ; * sunt interesați de viață; * nu știu prea multe despre domeniul tău, însă sunt buni profesioniști
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
domeniu al creației. Este normal, de exemplu, ca un inginer să aibă: acuitate vizuală, spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială, sau un pianist: dexteritate, simțul ritmului, acuitate auditivă înaltă, etc. Factorii nonintelectuali, între care deschiderea la experiență, deschiderea intelectuală, umorul și spiritul copilăresc, toleranța la ambiguitate, rezistența psihică la evaluarea ideilor, afectivitatea, structura caracterului, ș.a., influențează pozitiv creativitatea. Existența acestor factori poate „trăda„ un creator. Dacă dorim să recunoaștem un individ cu potențial creativ putem observa felul său de a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să nu o poți depăși într-un fel. * Încercă să vezi lucrurile din mai multe perspective. * Reformulează problema care te frământă pentru a extinde aria acesteia. * Separă părțile de întreg. * Formulează problema din diferite perspective. * Gândește ca un copil. Folosește umorul. * Desenează, fă schițe, pentru a înțelege problema. * Generează cât mai multe idei și nu le evalua imediat. * Impune-ți un număr mare de soluții și un timp limită. * Gândește-te la cât mai multe posibilități de rezolvare a unei probleme
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
simți, fără inhibiție: fii furios dacă ești furios, râzi din toată inima dacă ești amuzat, refuză dacă ai chef să refuzi, acceptă dacă ai chef să accepți, etc. 3. Destinde-te! uită presiunea situațiilor închipuite sau reale, regăsește-ți râsul, umorul. Bucură-te cât mai mult alături de cei apropiați. 4. Afirmă-te! învață să-ți exprimi ideile chiar dacă ți se par neînsemnate, caraghioase, încearcă să faci lucruri originale sau care îți fac plăcere ori îți aduc un avantaj personal. Realizează, fără
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
linia lui N. T. Orășanu, dar cu resurse superioare de versificație, își găsește temele în tarele vieții politice: demagogia, venalitatea și oportunismul, goana după chiverniseală. Întâmplări în aparență neînsemnate declanșează verva poetului, care extrage de aici efecte polemice și de umor neașteptat. Date reale, altele fanteziste, aluzii la secrete și intrigi de cabinet ministerial sau la afaceri veroase (afacerea Strousberg, de pildă) se succedă într-un ritm vertiginos. Macedonski reproduce satira Gângavul politic, publicată întâia dată în 1875, precum și Al II
TARARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290084_a_291413]
-
scriitori din epoci diferite, ca Oscar Wilde, Henrik Ibsen și Lev Tolstoi. Ideile poporaniste sunt vehiculate și în Patru zile în Ardeal, relatare a unei scurte călătorii întreprinse în mai 1906, text ce relevă și un cert dar de povestitor, umor, spirit de observație, capacitate de portretizare în câteva tușe sigure. De altminteri, publicistul S. arătase de la început calități de scriitor. În „foiletonul social” din 1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e așezată în rama, literară, a unei scrisori
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
fantastice, mai ales de atmosferă, din ambele cicluri ale primului volum, Câmpia pierdută și Orașul fără fântâni. Textele din cealaltă carte se cantonează în orizontul satului, alternând narațiunea realistă, de tip „document”, cu portretul, pitorescul limbaj oltenesc cu proza poetică, umorul și ironia cu tonul nostalgic și cu lirismul. „Romanul epistolar” în cinci volume Plâng, iubite prinț se compune din documente personale, dar și din tăieturi de ziare (mai ales după 1991, când atenția se îndreaptă și spre zona politică și
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și el, deci/ L-a furat somnul de veci” (Epitaful unui hoț). Cultivând discret sau în forme violente, demascatoare, spiritul critic, T. explorează umorul la nivele diferite: de la jocul verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite și valorificate chei și registre, situații și stări variate. Umoristul își întrevede misiunea în tentativa de a proiecta asupra lucrurilor lumina firescului, a
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
țării, București, 1963; Cantata eroică, București, 1964; Băiatul și luna, București, 1965; Portret interior, București, 1965; Împlinire, I-III, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1966; Omagiu anilor de aur, București, 1966; Aliatul nr. 1 (Fals tratat de aventură și umor), București, 1967; Când zâmbesc scriitorii și artiștii, vol. I, București, 1967, vol. II: Întoarcerea argonauților, București, 1970; Interludiu, București, 1967; Insula liniștită, București, 1968; Vox maris, București, 1968; Enigmatica Solveig, București, 1969; Plecat-am nouă din Vaslui, București, 1969; Pro
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
ciumei și a foametei din 1718-1719, o întâmplare cu botezul unor copii de țigani papistași, sau altele, în care povestirea e realizată cu ajutorul dialogului, căpătând tente dramatice: o slujbă a preotului Todor, terminată cu o gâlceavă foarte laică, surprinsă cu umor, anchetarea autorului de către sfatul cetății - autentică pagină dramatică, în care schimburile de replici comunică tensiunea situației. Portretul apare mai ales sub forma caracterizării morale: protopopul Vâlcu, „om cam trufaș și slab de minte”, transformă răul în obișnuință și supără tot
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
originale, ascundea sub teribilism o structură fragilă, de învins și dezrădăcinat. Foiletoanele sale, realizate cu mijloacele literaturii, sunt ale unui ironist îndrăzneț, a cărui fantezie răstoarnă legăturile obișnuite dintre lucruri. Cultură imprimă stilului, adesea persiflant, ținută intelectuală. Ț. nu evita umorul popular, iar câteodată nuanță umorului sau amintește de Costache Negruzzi. Sarcasmul și frază caustica țintesc în puternicii zilei, aluzia la realitățile politice e transparență. Moartea lui Dule (reprodusa și în „Convorbiri literare”, 1898) imaginează o situatie caragialescă: reluarea, în toate
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
structură fragilă, de învins și dezrădăcinat. Foiletoanele sale, realizate cu mijloacele literaturii, sunt ale unui ironist îndrăzneț, a cărui fantezie răstoarnă legăturile obișnuite dintre lucruri. Cultură imprimă stilului, adesea persiflant, ținută intelectuală. Ț. nu evita umorul popular, iar câteodată nuanță umorului sau amintește de Costache Negruzzi. Sarcasmul și frază caustica țintesc în puternicii zilei, aluzia la realitățile politice e transparență. Moartea lui Dule (reprodusa și în „Convorbiri literare”, 1898) imaginează o situatie caragialescă: reluarea, în toate gazetele, a unei informații neverificate
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
respiră aerul secolului anterior, autorul aplicând o formulă narativă apropiată de cea postpașoptistă. Personajele nu sunt suficient de bine individualizate, construcția nuvelelor și a povestirilor suferă de schematism, ideile nu au anvergura așteptată, ba chiar propensiunea tezistă induce, uneori, un umor involuntar. În povestirea Bani calpi, bunăoară, un octogenar, creștin, pe nume Maximian, este considerat vinovat de „falșificarea” unor bani. Locuitorii orașului Istros, care se închinau vechilor zei, îl condamnă la moarte, fără nici o judecată, pe cel ce nu e de
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]