9,893 matches
-
în Convorbiri literare, nr. 9/2005; idem, în Convorbiri literare, nr. 10/2005; idem, în Convorbiri literare, nr. 3/2011; Cosmin Ciotloș, în România literară, nr. 30/2005; Dan Bogdan Hanu, în Convorbiri literare, nr. 11/2005; Iulian Boldea, în Vatra, nr. 5/2006; Horia Gârbea, în Ramuri, nr. 11/2007; idem, în Săptămîna financiară, 5 sept. 2008; idem, în Luceafărul de dimineață, nr. 41/2010; Cristina Timar, în Vatra, nr. 12/2007; Tiberiu Stamate, în România literară, nr. 46/2007
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
Bogdan Hanu, în Convorbiri literare, nr. 11/2005; Iulian Boldea, în Vatra, nr. 5/2006; Horia Gârbea, în Ramuri, nr. 11/2007; idem, în Săptămîna financiară, 5 sept. 2008; idem, în Luceafărul de dimineață, nr. 41/2010; Cristina Timar, în Vatra, nr. 12/2007; Tiberiu Stamate, în România literară, nr. 46/2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2008; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 9/2008; Vasile Dan, în Arca, nr. 10-11-12/2008; Dumitru Buda, în
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
nr. 12/2007; Tiberiu Stamate, în România literară, nr. 46/2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2008; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 9/2008; Vasile Dan, în Arca, nr. 10-11-12/2008; Dumitru Buda, în Vatra, nr. 11-12/2008; Diana Cantacuz, în Discobolul¸ nr. 10-11-12/2008; Viorel Nistor, în Tribuna, nr. 135/2008; Alina Purcaru, în Cotidianul, 4 sept. 2008; Oana Cătălina Ninu, în Observator cultural, nr. 443/2008; Smaranda Ștefanovici, Cristiana Lăpușan, în Studia Universitatis
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
Maior”, Seria Philologia, nr. 8/2009; Nagy Imola Katalin, în Familia, nr. 11-12/2009; Dumitru Chioaru, în Ramuri, nr. 11/2010; Gabriela Gheorghișor, în România literară, nr. 30/2010; Gabriel Coșoveanu, în România literară, nr. 42/2010; Cristiana Lăpușan, în Vatra, nr. 12/2010; idem, în Mișcarea literară, nr. 2/2011; Eugenia Țarălungă, în Viața Românească, nr. 1-2/2011; idem, în Viața Românească, nr. 1-2/2012; Roxana Cotruș, în Discobolul, nr. 4-5-6/2011; Georgeta Movilă, în Vatra, nr. 5-6/2011; Adrian
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
2010; Cristiana Lăpușan, în Vatra, nr. 12/2010; idem, în Mișcarea literară, nr. 2/2011; Eugenia Țarălungă, în Viața Românească, nr. 1-2/2011; idem, în Viața Românească, nr. 1-2/2012; Roxana Cotruș, în Discobolul, nr. 4-5-6/2011; Georgeta Movilă, în Vatra, nr. 5-6/2011; Adrian Dinu Rachieru, în Convorbiri literare, nr. 11/2011; și în Cafeneaua literară, nr. 11(118) 2012, p. 28-30; Mihail Mihailide, în Medici-scriitori și publiciști români, Editura Viața Medicală Românească, București, 2012; Irina Petraș, în Tribuna nr.
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
de 3 februarie 2005, în localitatea Mureni, din comuna Vânători, județul Mureș. A debutat cu o traducere din Iulia Hașdeu în „Amfiteatru” (1969), iar editorial, cu "Poezii" de Georg Heym (1986). A colaborat la „Steaua”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis”, „Ramuri”, „Mozaicul”, „România literară”. Debutând relativ târziu și continuând să-și publice cu greu traducerile, într-o perioadă nereceptivă la lirică, a avut totuși șansa să-și vadă tipărite versiunile din poezia completă a lui Georg Trakl (2001), Guillaume
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
146 de milioane de lire sterline folosite în război. Creșterea taxelor și distrugerea legăturilor comerciale, atât a celor interne cât și a celor externe, au dus la dublarea prețurilor pe piața indiană între 1914 - 1920. Veteranii de război reveniți la vatră, în special cei din Punjab, au dus la creșterea șomajului într-o economie și așa zdruncinată de război. Inflația postbelică, lipsurile alimentare, specula de pe piață și urmările musonului din sezonul 1918-1919 au provocat răscoale ale foametei în provinciile Bombay, Madras
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
cinci monumente istorice de interes național din categoria siturilor arheologice, toate descoperite în zona satului Cândești. Unul este așezarea din punctul „Coasta Rublei” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); altul, cel de la „Curături” conține o așezare eneolitică aparținând culturii Boian); în vatra satului se găsește o altă așezare eneolitică, atribuită culturii Cucuteni faza A; pe coasta Nacului, la „Cetățuia” se află urmele unei așezări geto-dacice din secolele al II-lea î.e.n.-I e.n. (perioada Latène), precum și o fortificație din Epoca Bronzului (cultura
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
și a bivolilor, aceștia din urmă fiind înlocuiți la sfârșitul secolului al XX-lea de vite. În gospodăriile locuitorilor se regăsesc păsările, caii, porcii și într-o masură mult redusă oile, caprele și măgarii. Din cauza că grădinile locuitorilor aflate în vatra satului sunt de mărime relativ mică, pomicultura este prezentă mai ales în livezile particulare din extravilan, viticultura și legumicultura practicându-se de obicei ""pe lângă casă"". Apicultura este puțin uzitată de către racoviceni, ea fiind practicată în mod istoric de către locuitorii din
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
marțiale moderne” (I) - 1982, Premiul al III-lea la secțiunea povestire a concursului Consfătuirii Naționale a Cenaclurilor de Anticipație, pentru „Cei dintr-o lacrimă” - 1982 ș.a., precum și apariția în paginile revistelor Știință și Tehnică, Ateneu, Convorbiri literare, România literară, Steaua, Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, Fantastic Magazin, Ing, Quasar, în almanahurile "Anticipația" și Convorbiri literare. În 1982, la absolvirea facultății, e repartizat ca inginer la Stația Căi Ferate Uzinale a Combinatului de îngrășăminte Chimice Bacău, din 1984 preluând și conducerea cenaclului
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
istoricul Nicolae Iorga, indică împrejurările în care a fost ridicat aceast sălaș. Voievodul în timpul unei incursiuni militare a remarcat importanță strategică a zonei și, ulterior mănăstirea a fost ridicată pe locul unei biserici de nuiele lipită cu lut din fosta vatra a satului Măxineni. Lăcașul urma să ocupe un loc de seamă în apărarea țării, acesta aflându-se în imediata vecinătate cu raiaua Brăilei aflată sub ocupație otomană și în apropierea graniței dinspre Moldova lui Vasile Lupu. Rolul de apărare-de avanpost
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
Confluente literare( fondator George Rocă, Australia) Gândacul de colorado UȘA, Miorița USACanada "România Literară, Cronică, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galateea-Germania, Observator- Munchen (perioadă permanent, prezența în casetă revistei, Radu Bărbulescu), Luceafărul-București, Argos, Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viața Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra, Viața Românească, Respiro On line, Poezia-Iași, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poezis-Satu-Mare, Feed Back-Iași, Amurgul sentimental-București, Tribuna Kraiot" , Revista Familiei-Israel, Gazeta Românească-Israel, Cronică Veche, Dacia Literară, și altele...reviste din Germania, România, Israel Colaborează la situl lui
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
sub katiușe : (poeme și proza, jurnale) / Bianca Marcovici. - Marcovici, Bianca. - Haifa : Editură Haifa, 2006. - 99 p. ; 21 cm. - Conține bibliografie COTA: II317199 la Bibliotecă Centrală Universitară București: Bianca MARCOVICI, Țara extremeleor / "Land der Extreme", Poeme, München 1997, ISBN 3-930672-17-0 revista Vatra, nr 4-5, 2007 - blog construit de poeta care cuprinde scriitori israelieni: http://wxwx.wordpress.com Colaboratoare la Revista "Cronică veche" din Iași și Revista Familia, Israel. Deține rubrică de jurnalistică "Paralele"din "Gazeta Românească" din Israel, 2015-2016 -Climate literare Boris
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
este un muzeu ridicat recent lângă vatra casei în care a trăit Ion Oargă (1747-1785), mai bine cunoscut sub porecla de Cloșca, unul din liderii proeminenți ai răscoalei țăranilor ardeleni din 1784. Casa memorială a fost ridicată în anii din urmă din bârne de lemn închetorate cu
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
din bârne de lemn închetorate cu scopul de a adăposti un mic muzeu. Muzeul este dedicat lui Ion Oargă, zis Cloșca, fiul satului Cărpiniș, erou al răscoalei de la 1784, și cuprinde exponate cu caracter istoric și etnografic. Pe locul vechii vetre a casei lui Cloșca se află ridicată din 1967 o mică placă comemorativă cu textul: ""În acest loc a fost casa în care a trăit Ioan Oargă Cloșca, tovarăș de luptă al lui Horea și Crișan în marea răscoală a
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
malurile râului Weser și este străbătut de autostrada "Bundesautobahn 2", care unește Ruhr cu Berlin. Orașul a fost fondat în jurul anului 1150 pe malul nordic al râului Weser. În 1235, "Noul " ("New Rinteln") este fondat pe malul sudic și devine vatra orașului actual, deoarece partea nordică este abandonată de localnici ca urmare a ciumă bubonică. În perioada 1621 - 1810, pe când se afla la putere Regatul Westfaliei, orașul este sediul unei universități. În 1640, când ducatul Schaumburg este divizat în două, Rinteln
Rinteln () [Corola-website/Science/309617_a_310946]
-
S. Fischer, devine cunoscut ca scriitor. În 1915, Alscher este chemat sub arme. Dacă la începutul Primului Război Mondial făcuse propagandă in favoarea războiului, mai târziu va deveni un opozant al acestuia. În 1916 se îmbolnăvește de malarie și este lăsat la vatră. În 1917 apare primul său volum de povestiri despre animale "Die Kluft, Rufe von Menschen und Tieren" ("Prăpastia, chemări ale oamenilor și animalelor"), la editura Albert Langen din München. Din acest volum va aleage Hermann Hesse povestirea „Câinii“ pentru antologia
Otto Alscher () [Corola-website/Science/309696_a_311025]
-
în cunoscuta conscripție din 1733, respectiv de 1.250, trebuie privit cu rezervă. În anul 1930 majoritatea covârșitoare a racovicenilor (1.583 de persoane din totalul de 1.720) s-au declarat români uniți. "Densitatea populației".Având în vedere că vatra satului împreună cu toate terenurile aferente, a avut și are o suprafață de circa 37 kmp și aplicând cifrele statistice din diversele recensăminte și conscripții cunoscute până acum, se poate observa că densitatea populației satului a crescut de la 29.6 locuitori
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
urmele mănăstirii Iezerul de lângă satul Căldăraru. În afara acestora, alte zece obiective de pe teritoriul comunei Cernica sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice un sit din vatra satului Bălăceanca; altul în punctul „La malul trăznit” din același sat; trei așezări din satul Căldăraru din diverse epoci: Epoca Bronzului, geto-dacică și daco-romană; și situl de la Poșta. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
Molitvelnicul popei Bratu", "Cronica protopopului Radu Tempea II", "Parimiarul protopopului Vasile", alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului "Andrei Șaguna", realizate de Mișu Pop, precum și opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu. Un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și obiecte casnice specifice Șcheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoașterea tradițiilor locale. Se recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al Șcheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților, care își durau o biografie aparte
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Corbești, Ilteu, Obârșia, Petriș (reședința), Roșia Nouă și Seliște. Comuna Petriș este compusă din următoarele șase sate: Petrișul este atestat documentar din anul 1337 și se găsește pe actuala vatră din anul 1784. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petriș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,92%). Pentru 1,77% din populație, apartenența
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
influență a municipiului Bacău, pe axele de transport rutier a DN2 și feroviar a magistralei feroviare 500. Situată într-un spațiu geografic suprapus spre vest peste marginea zonei externe a Subcarpaților Orientali și spre est pe culoarul Șiretului, a fost vatra de locuire încă din neolitic. O parte dintre oamenii locului au fost împământeniți aici că răzeși de Ștefan cel Mare, o altă parte fiind - la origine, refugiați transilvăneni. Majoritatea locuitorilor sunt români ortodocși. Numele comunei vine de la valea pârâului din
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
neolitic. Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește „Țitelca” și este o ridicătura de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Șiretului. În timp această primă așezare a devenit neîncăpătoare și vatra s-a mutat către nord aproximativ 500&nbdsp;m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului 1500 tătarii în urma unei năvăliri au ajuns cu jaful până la Țintirim, iar locuitorii de aici s-au
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Țintirim, iar locuitorii de aici s-au retras în păduri pe valea pârâului Valea Seaca, unde au și rămas. Ulterior oamenii locului - excepție cei din satul Mândrișca - au fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare în hotarele ținutului „Buciumeni”, noua vatra cât și răzășia moștenita fiind dăruite drept semn de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată și câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, cănd năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
s-a calificat în profesia de croitor, pe care avea să o practice în satul natal până la încorporarea în armată. A efectuat serviciul militar activ în cadrul unei subunități din Constanța a Regimentului 1 Grăniceri, în perioada 1912-1914. După lăsarea la vatră a fost concentrat în cadrul aceleiași unități, care avea să fie dislocată în anul 1915 la Sinaia, ca unitate de gardă regală. A participat la acțiunile militare din Primul Război Mondial în campaniile anilor 1916 și 1917, fiind încadrat în funcția
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]